Parlamentul European nu reușește să oprească un proiect hidroenergetic devastator care pune în pericol mijloacele de trai locale și speciile pe cale de dispariție
Coaliția Natura 2000, WWF și Rețeaua CEE Bankwatch pun sub semnul întrebării motivele Comisiei Europene de a include acest proiect vechi de zeci de ani de pe Dunăre pe lista de investiții prioritare
26 septembrie, Bruxelles, Sofia, București
Proiectul periculos de hidroenergie Turnu Măgurele-Nikopol de pe Dunărea de Jos a fost adăugat pe lista de investiții prioritare a Uniunii Europene, în ciuda faptului că va crește riscul de inundații pentru peste 100 de orașe și sate, va amenința zone protejate și supraviețuirea speciilor pe cale de dispariție și va încălca politicile UE. Această decizie regretabilă vine cu mai puțin de o lună înainte ca statele din întreaga lume să se reunească la COP16 al Convenției privind Diversitatea Biologică pentru a discuta cum să accelereze acțiunile pentru protejarea râurilor conform Cadrului Global pentru Biodiversitate. Această strategie angajează UE să protejeze 30% din râurile și apele interioare.
Parlamentul European a ales să ignore apelul comun al numeroase organizații de mediu din întreaga Europă de a aloca mai mult timp pentru a revizui temeinic dovezile științifice și argumentele socio-economice împotriva proiectului. Proiectul de hidroenergie Turnu Măgurele-Nikopol (TMNHSA), conceput acum peste patruzeci de ani, nu a reușit în mod constant să atragă investitori din cauza costurilor mari, randamentului energetic relativ scăzut și impactului social și de mediu semnificativ.
Pe lângă impactul său asupra comunităților și naturii, proiectul ar distruge economiile locale care depind de agricultură, pescuit și turism, ar perturba transportul pe apă și ar reprezenta chiar riscuri pentru centrala nucleară de la Kozloduy.
Prin faptul că nu a solicitat o prelungire a perioadei de examinare sau nu a votat împotriva listei de proiecte, Parlamentul European a acordat, în tăcere, undă verde acestui proiect. Drept urmare, pe 24 septembrie, acest proiect distructiv din punct de vedere ecologic și social a fost adăugat oficial pe Lista Proiectelor de Energie Regenerabilă Transfrontalieră (CB RES), devenind eligibil pentru finanțare din partea UE prin intermediul programului „Conectarea Europei”.
„Suntem dezamăgiți că Parlamentul European a ratat oportunitatea de a examina proiectul. Fără o evaluare adecvată, aprobarea grăbită a acestui proiect subminează obiectivele declarate ale UE de protecție a biodiversității și reziliență climatică”, spune Irene Lucius, Director Regional de Conservare WWF-CEE. „Dincolo de distrugerea mediului, proiectul va cauza daune ireversibile comunităților din România și Bulgaria. Peste 100 de orașe și sate vor fi afectate de rezerva lacului de acumulare al barajului, care este de așteptat să provoace inundații extinse ale terenurilor agricole, locuințelor și infrastructurii critice.”
Apel la acțiune imediată pentru Comisia Europeană
Coaliția Natura 2000, Rețeaua CEE Bankwatch, WWF și cele 36 de organizații partenere solicită de urgență Comisiei Europene să elimine proiectul Turnu Măgurele – Nikopol de pe lista proiectelor prioritare de energie regenerabilă.
„Comisia trebuie să acționeze rapid pentru a corecta această greșeală”, spune Andrey Ralev, Campion pentru Biodiversitate la Rețeaua CEE Bankwatch. „În contextul în care UE se confruntă cu o criză de biodiversitate și climă, urmărirea unor proiecte care agravează aceste provocări este iresponsabilă și mioapă. Există alternative mult mai durabile de energie, inclusiv energie solară și eoliană, care pot satisface nevoile energetice ale regiunii mai repede și mai ieftin, fără a distruge habitatele naturale sau a amenința mijloacele de trai. Proiectul Turnu Măgurele – Nikopol este un dinozaur costisitor și distructiv, iar UE nu-și poate permite să-l susțină.”
Dan Trifu, președintele Coaliției Natura 2000 subliniază că „proiectul TMNHSA contrazice nu doar legile și politicile cheie ale UE privind mediul, cum ar fi Directiva Cadru Apă și Directiva Habitate, ci este și în conflict cu angajamentele internaționale ale statelor membre ale UE, inclusiv în cadrul istoric al Cadrului Global pentru Biodiversitate Kunming-Montreal, semnat în decembrie 2022”.
„Cum poate UE să se prezinte pe scena globală și să se aștepte ca comunitatea mondială să ia măsuri pentru conservarea biodiversității și adaptarea la schimbările climatice, în timp ce promovează infrastructură învechită care distruge mari arii protejate și amenință supraviețuirea speciilor pe cale critică de dispariție, precum sturionii din Dunăre – cel mai periclitat grup de specii sălbatice din lume?”, spune Beate Striebel-Greiter, Coordonator al Inițiativei pentru Sturioni la WWF.
ONG-urile – vinovatul de serviciu sau un semn de sănătate al unei societăți?
Organizațiile non-guvernamentale (ONG-urile) joacă un rol fundamental în consolidarea democrației în România și în promovarea pluralității vocilor . Aceste entități independente, care acționează în diverse domenii, precum drepturile omului, mediu, educație și sănătate contribuie la crearea unui spațiu public diversificat și la implicarea activă a cetățenilor în viața comunității. Multe ONG-uri atrag finanțări și implementează proiecte importante, care contribuie la realizarea unor obiective importante pentru întreaga societate. Sunt situații în care sunt singurele entități care încearcă să găsească în mod proactiv soluții la problemele societății sau cele de mediu.
Din păcate, rolul important al ONG-lor nu este cunoscut și cu atât mai puțin recunoscut. Dimpotrivă, atunci când este nevoie de un țap ispășitor, activitatea ONG-lor este prezentată tendențios, mai ales când entitățile cu adevărat responsabile nu și-au făcut datoria, nu au servit societatea, așa cum le este menirea și această lipsă de responsabilitate are efecte tragice.
Tragica moarte a tinerei atacate de urs pe traseul montan din Bucegi a stârnit, în mod firesc, stupoare, frică și furie. Și, tot în mod firesc, au fost căutați vinovați pentru ce s-a întâmplat. Însă, spre deosebire de alte evenimente din trecut, vinovații nu sunt atât de ușor de identificat, fiind vorba, acum, de atacul unui animal sălbatic, pe un traseu montan. Pe cine tragi la răspundere, când nu poți învinovăți o persoană pentru atacul unui urs în pădure, pentru mușcătura unei vipere, pentru o avalanșă sau pentru un trăsnet? Să ținem cont de un aspect logic: chiar dacă s-ar reduce la jumătate populația de urs, probabilitatea de a interacționa cu un urs în calitate de turist sau fermier rămâne ridicată. Riscurile asociate unei interacțiuni nu sunt, însă, similare, ci depind de context.
Totuși, oamenii au nevoie de un țap ispășitor și din nou, ONG-urile au primit acest ”rol” așa cum s-a întâmplat în nenumărate alte situații de criză,. Nu este învinovățită vreuna dintre instituțiile care ar fi avut atribuții legale și responsabilitatea pentru managementul speciei, sau pentru conștientizare și instruirea populației cu privire la comportamentul recomandat în natură, mai ales a turiștilor și a celor ce lucrează în domenii cu risc major de întâlnire cu animale sălbatice. Nu este învinovățită nici entitatea care, în baza cotelor de prevenție, putea să ceară extragerea ursului problemă, de care, aparent, se știa. Cadrul legal există, căi de acțiune există, doar că menținerea sănătății și vieții oamenilor pare să fie o prioritate pentru entitățile responsabile pentru managementul populației de urși. Organizațiile nonprofit preocupate de protecția mediului au fost considerate, și de data aceasta, responsabile de atacul ursului. De ce? Pentru că susțin de ani de zile nevoia ca managementul populației de urs din țara noastră să se facă integrat, ținând cont de toate aspectele care duc la situații conflictuale, de la managementul deșeurilor, la interzicerea hrănirii, la conștientizare și educație, cu atenție deosebită acordată exemplarelor habituate, care s-au obișnuit cu prezența omului. ONG-urile consideră că vânătoarea pentru trofee a exemplarelor din creierii munților nu contribuie cu nimic la reducerea riscurilor de conflicte și au cerut stabilirea unor criterii clare în selectarea exemplarelor de urs vânate în vederea realizării cotei de prevenție stabilite de Ministerul Mediului, precum si o procedură de intervenție de urgență transparentă și eficientă.
ONG-urile – un element indispensabil al democrației
Se uită că rolul ONG-urilor este esențial în dezvoltarea societății. ONG-urile preiau adesea, în mod voluntar, parte din obligațiile instituțiilor publice, acționând ca un gardian al interesului comun. Personalul lor este alcătuit din specialiști dedicați și pasionați, de multe ori acoperind lipsa de capacitate a instituțiilor publice, pe salarii mai mici decât ale angajaților din sectorul public.
Prin activitatea lor, ONG-urile susțin pluralismul vocal, oferind o platformă pentru exprimarea diverselor opinii și preocupări ale cetățenilor. Ele monitorizează activitatea guvernamentală și cer transparență și responsabilitate din partea autorităților, contribuind astfel la întărirea principiilor democratice. În plus, aceste organizații facilitează dialogul între diferitele segmente ale societății și promovează participarea activă a cetățenilor în procesul decizional, esențial pentru o democrație funcțională.
Protecția mediului și responsabilitatea socială
În mod particular, ONG-urile de mediu joacă un rol crucial în protecția mediului, prin monitorizarea aplicării convențiilor internaționale și a regulamentelor/directivelor europene (inclusiv a Directivei Habitate, prin care s-a instituit protecția speciei Ursus arctos), prin permanenta preocupare pentru protejarea naturii și prin constante eforturi de educare a publicului cu privire la importanța conservării naturii. Dar, trebuie să subliniem că, în ultimii ani, legislația de protecția mediului, cea silvică și cea legată de vânătoare au suferit modificări subtile, ce au limitat capacitatea ONG-urilor de a activa și concret în teren, reducând, în multe contexte, poziția noastră la cea de spectator. Aceste modificări au fost făcute tocmai pentru a limita capacitatea noastra de a interveni constructiv, în sensul reducerii abuzurilor și a corupției. ONG-urile atrag atenția asupra problemelor de mediu, militează pentru politici sustenabile și colaborează cu autoritățile pentru implementarea soluțiilor eficiente. Deși sunt adesea criticate și acuzate pe nedrept, aceste organizații își continuă misiunea cu perseverență, conștiente de impactul pe termen lung al eforturilor lor. Credem că, într-o democrație, a avea o opinie împotriva unor grupuri de interese, care nu promovează interesul public nu poate fi considerată vină.
Concluzie
Considerăm că, în loc să fie considerate vinovate pentru evenimente tragice, al căror caracter este, mai degrabă fortuit sau, în orice caz, a căror incidență nu depinde de ele, ONG-urile ar trebui, mai degrabă, să fie recunoscute pentru munca lor esențială în societate. Prin protejarea mediului, susținerea drepturilor omului și promovarea unei societăți deschise și democratice, ONG-urile contribuie semnificativ la binele comun. Este vital ca aceste organizații să fie sprijinite iar rolul lor în construirea unui viitor mai bun pentru toți să fie bine înțeles.
Acest comunicat pune în lumină importanța și rolul ONG-urilor, subliniind contribuția lor la pluralismul vocal și democrație, în contextul unui eveniment tragic și al acuzațiilor nedrepte care li s-au adus.
Propunerile societății civile din România pentru o tranziție verde echitabilă, care să nu lase nicio țară, regiune sau cetățean în urmă
17 iunie 2024. Peste 40 de organizații ale societății civile din România cu expertiză în domeniile climă, energie, agricultură și biodiversitate propun o listă de măsuri necesare ca tranziția verde europeană să fie una echitabilă și să nu lase nicio țară, regiune sau cetățean în urmă. Cerințele societății civile din România sunt cuprinse într-un document de poziție ce va fi înaintat instituțiilor europene. Organizațiile societății civile cer reprezentanților statului român să susțină strategic interesele economice ale țării și ale cetățenilor pe aceste teme, ce fac parte din marile dosare care vor fi pe masa viitoarelor structuri ale Comisiei și Parlamentului European.
Cele peste 40 de organizații au participat recent la o masă rotundă co-organizată de Centrul pentru Studiul Democrației (inițiatorul Observatorului Român al Sărăciei Energetice), Centrul Român pentru Politici Europene, Bankwatch România și Federația Coaliția Natura 2000, sub egida Comitetului Economic și Social European (CESE), intitulată “Viitorul Pactului Verde European, între echilibru ecologic și echitate socială”.
Potrivit experților români, Pactul Verde European este o oportunitate fără precedent de a trata încălzirea climatică, pierderea biodiversității și poluarea. Succesul Pactului Verde va depinde însă de reducerea riscurilor sociale și de o distribuire echitabilă a costurilor și beneficiilor tranziției verzi. De asemenea, este necesară construirea consensului public.
Experții români susțin o tranziție verde care să asigure creștere economică sustenabilă, locuri de muncă bine plătite, dezvoltarea industriei, a agriculturii, condiții de viață mai bune pentru cetățeni, diminuând riscurile de agravare a inegalității sociale la nivelul Uniunii Europene.
„Nu va fi niciun Pact Verde fără un Pact Social”
La nivelul decidenților europeni, e important să se înțeleagă că nu pot fi tratate cu aceeași măsură economiile performante, care au capacitate administrativă dezvoltată și putere financiară, și țările care au aderat mai târziu la UE, precum România. Politicile și programele de finanțare din cadrul Pactului Verde trebuie să țină cont de aceste diferențe, pentru a nu accentua decalajul economic între statele membre. „Nu va fi niciun Pact Verde fără un Pact Social”, subliniază experții români.
Potrivit societății civile din România, tranziția echitabilă trebuie să devină un obiectiv strategic al următoarei Comisii Europene. Din acest punct de vedere, este necesară o directivă europeană pentru tranziție justă și se impune numirea unui Comisar pentru Tranziție Justă.
Din perspectiva CESE – instituție europeană care reprezintă punctul de vedere consensual al sindicatelor, patronatelor și ONG-urilor europene – este nevoie urgent și rapid de o trecere de la sistemul economic în care principalul motor era reprezentat de creștere, la cel în care primează sustenabilitatea. Din acest motiv, sunt necesari o serie de indicatori de măsurare a progresului economic și social dincolo de PIB.
„Nu putem vorbi despre un viitor prosper și sănătos pentru oameni pe o planetă destabilizată climatic, cu resurse supra-exploatate, zone degradate și păduri distruse. În fața unor crize multiple și interconectate – climă, biodiversitate, conflicte, inflație – avem nevoie de o schimbare de paradigmă: o reinventarea economiei europene către una a bunăstării, echitabilă și verde, aliniată limitelor planetare”, semnalează reprezentanții societății civile din România.
Recomandări privind energia și clima
Atrăgând atenția că inacțiunea în ceea ce privește schimbările climatice este mai costisitoare decât acțiunea, societatea civilă din România recunoaște riscul agravării sărăciei energetice, a inegalităților sociale, precum și a sentimentelor anti-europene odată cu implementarea Pactului Verde. Acest argument ia în considerare în special includerea sectorului rezidențial și al transportului în sistemul european de tranzacționare a certificatelor de emisii (ETS 2).
De la viitorii decidenți europeni se așteaptă, printre altele:
Implementarea unor cadre de dialog mai bun cu cetățenii, astfel încât să existe un consens public asupra tranziției;
Derularea de studii de impact de mediu, dar și social, pentru a identifica impactul asupra diferitelor grupuri sociale și riscurile de agravare a inechității sociale;
Introducerea unor condiții sociale și de protecție a mediului puternice pentru toate instrumentele europene de finanțare;
Prioritizarea investițiilor ce contribuie la combaterea crizelor schimbărilor climatice, pierderea biodiversității, scăderea poluării și la reducerea inegalității sociale;
Susținerea investițiilor în rețelele de energie electrică și prioritizarea unui sistem energetic descentralizat, bazat pe prosumatori și comunități de energie, față de proiecte mamut de infrastructură energetică la nivel național;
Implementarea eficientă a pactului pentru competențe în industriile regenerabile;
Crearea unui registru european de „no-go zones” (zone protejate interzise) pentru proiecte regenerabile, concomitent cu identificarea unor zone de accelerare a investițiilor în producția de energie din surse regenerabile;
Accesul universal la servicii energetice sustenabile, accesibile și sigure pentru asigurarea nevoilor de bază.
„Aceste deziderate pot fi îndeplinite doar printr-o colaborare mult mai strânsă între nivelurile europene de guvernanță (Parlament, Comisie), guvernele naționale și regionale”, subliniază reprezentanții societății civile din România. Potrivit acestora, cadrul european de politici devine tot mai complex, iar capacitatea de implementare la nivel național este redusă.
Recomandări privind biodiversitatea
Criza biodiversității și cea climatică sunt două fațete ale aceleiași monede și trebuie abordate cu soluții integrate. Din această perspectivă, societatea civilă din România susține:
Soluțiile bazate pe natură, cum ar fi protejarea și refacerea zonelor umede, a turbăriilor, a ecosistemelor costiere, a pădurilor, a pășunilor și a solurilor agricole.
„Aceste soluții sunt esențiale pentru adaptarea la schimbările climatice. Natura reglează clima. În România, soluțiile bazate pe natură pot duce inclusiv la refacerea ecosistemelor degradate, forestiere și acvatice”, arată experții din organizațiile menționate.
O rețea de arii protejate reprezentativă la nivel național, eficient administrată și finanțată, interconectată prin coridoare ecologice;
Reducerea presiunilor asupra biodiversității rezultate din chimizarea excesivă în agricultură și încurajarea practicilor favorabile conservării biodiversității (peisajele cu biodiversitate ridicată pe terenurile agricole, agroecologia, agricultura ecologică etc);
O cuantificare reală a beneficiilor economice ale biodiversității. Beneficiile rețelei Natura 2000 (inclusiv din afaceri sustenabile, pro-biodiversitate) la nivelul UE sunt evaluate între 200 și 300 de miliarde EUR pe an. Se preconizează totodată că nevoile de investiții ale rețelei vor sprijini crearea unui număr de 500.000 de locuri de muncă suplimentare.
Recomandări privind sistemul agroalimentar
„Fermierii români consideră că trebuie armonizate politica de mediu și cea agricolă, cu obiective câștigătoare pentru ambele sectoare. Pare a exista un consens cu privire la obiectivele majore ale Pactului Verde European, însă nu și o înțelegere asupra modului în care trebuie ajuns acolo și a obiectivelor de etapă. Agricultorii consideră că Pactul Verde European a condus la supra-reglementare și a creat un sentiment anti-agricultură care a dăunat dialogului între instituții și fermieri”, arată experții din societatea civilă. Măsuri necesare:
Susținerea tuturor deciziilor prin studii de impact și de o comunicare adecvată cu cei mai afectați de aceste decizii;
Introducerea unui post de Comisar European pentru Sistemul Agroalimentar, cu atribuții nu doar în domeniul agricol, ci în domeniul sistemelor agroalimentare, sanitare și de comerț internațional în viitoarea structură a Comisiei Europene. Prezentul cadru de acorduri comerciale internaționale afectează profund competitivitatea producătorilor agroalimentari europeni, pentru că standardele de mediu impuse acestora nu sunt respectate de producătorii agricoli și alimentari din state terțe;
Taxarea emisiilor de carbon la frontieră (mecanismul CBAM) trebuie să se extindă și în domeniul agroalimentar, pentru a combate influxul de produse alimentare ieftine, cu emisii ridicate și nereglementate din State Terțe;
Descentralizarea sistemului agroalimentar și susținerea lanțurilor agroalimentare scurte;
Susținerea strategică a practicilor agricole sustenabile, în special agricultura regenerativă;
Stimularea inovării în agricultură prin finanțarea pilotării și scalării de soluții precum: îngrășăminte neutre din punct de vedere al carbonului, noi soiuri rezistente la boli și adaptate la schimbări climatice și utilizarea inteligenței artificiale în agricultură.
„Ne exprimăm disponibilitatea pentru dialog și colaborare, precum și speranța ca noul Parlament European și noua Comisie Europeană să se angajeze într-un dialog constructiv, bazat pe input de la firul ierbii, cu organizațiile societății civile din România”, se mai arată în documentul comun al CESE și al organizațiilor Centrul pentru Studiul Democrației, Centrul Român pentru Politici Europene, Bankwatch România și Federația Coaliția Natura 2000. Documentul de poziție poate fi citit integral în linkul următor:
Peisajul din Carpații de sud-vest. Menținerea celei mai întinse sălbăticiidin Europa – pentru bunăstarea comunităților
Southwestern Carpathian Landscape. Safeguarding Europe's largest Wilderness Area - for wellbeing of communities (SWC)
Coaliția Natura 2000 România este promotorul proiectului ”Peisajul din Carpații de sud-vest. Menținerea celei mai întinse sălbăticiidin Europa – pentru bunăstarea comunităților” (Southwestern Carpathian Landscape. Safeguarding Europe’s largest Wilderness Area – for wellbeing of communities (SWC)”, fparte a programului Endangered Landscapes & Seascapes Programme (ELSP) (Programul Peisajelor Terestre&Marine Periclitate), finanțat de către Cambridge Conservation Initiative.
Proiectul are ca obiectiv conservarea peisajului din zona Carpaților de S-V (a se vedea anexa) cu sprijinul și în beneficiul comunităților locale, iar în acest moment se află în etapa de planificare din cadrul grantului. Coaliția va coordona colectare de date de mediu și social-economice și realizarea participativă a unei viziuni și strategii pentru zonă în strânsă colaborare cu factorii interesați. Proiectul se va desfășura în perioada 10.2023 – 04.2025.
The Southwestern Carpathians (SWC) is one of the largest territories covered by natural and semi-natural ecosystems in Europe, hosting large wilderness areas and rural communities still very much dependent on nature. Pressures and threats deriving from unsustainable development and use of natural resources, as well as climate change are increasing. Certain state protection exists, but it lacks: i) integration, strategic coordination at landscape level, ii) community involvement, iii) sufficient capacity and resources.
The project aims to safeguard the SWC Landscape (SWCL), (700,345 ha) providing sufficient relevant information and contributions for effective landscape management. This will be achieved via: 1) establishing the SWCL Stakeholder Engagement Platform (StEP) to ensure a proper framework for participatory planning and management of natural resources; 2) collect solid data/information to justify selection of specified restoration and development targets; 3) conducting a participatory process to develop a vision, objectives and action plan shared by key SH.
Scrisoarea deschisa trimisa catre forurile mentionate cuprinde pozitia Federatiei Coalitia Natura 2000 Romania fata de reluarea lucrărilor la construcţia unei căi navigabile de mare adâncime de-a lungul Canalului Bâstroe, ce traversează direct partea ucraineană a Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării de către Ucraina.
În urma analizei proiectului de Ordonanță publicat în data de 09.02.2023, pe site-ul Ministerului Mediului, Coaliția Natura 2000 consideră că anumite propuneri de articole din cadrul acestuia pot bloca întreg sistemul de management al ariilor protejate (AP). Ca urmare, Federația Coaliția Natura 2000 Romania a trimis catre Ministerul Mediului, Padurilor si Apelor o Scrisoare in care sunt transmise o serie de observații, propuneri de soluții și recomandări, pe care acesta este solicitat să le ia în considerare, referitoare la proiectul de act normativ ”Ordonanța de urgență privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice.
