Federația Coaliția Natura 2000 România atrage atenția asupra necesității adoptării urgente, fără amendamente care să-i afecteze conținutul, a Strategiei Naționale pentru Conservarea Biodiversității 2026-2030

București, 30.07.2026, Federația Coaliția Natura 2000 România, care reunește organizații neguvernamentale active în protecția ariilor naturale și conservarea biodiversității, solicită tuturor factorilor de decizie implicați – Guvern, Parlament, ministere de resort – să trateze cu prioritatea cuvenită adoptarea Strategiei Naționale pentru Conservarea Biodiversității 2026-2030, indiferent de forma juridică prin care aceasta va fi aprobată.

De ce este esențială această Strategie

România găzduiește o diversitate biogeografică excepțională la nivel european: cele mai importante populații de carnivore mari de pe continent, suprafețe extinse de pajiști seminaturale cu înaltă valoare naturală  și o rețea vastă de zone umede și păduri virgine sau cvasivirgine, în special în Carpați. 

Biodiversitatea nu înseamnă doar protejarea speciilor sau a habitatelor, ci și infrastructura naturală de care depind direct economia și viața de zi cu zi a românilor: păduri care reduc riscul de inundații, polenizatori fără de care agricultura ar pierde miliarde, ecosisteme care asigură apă potabilă și susțin turismul local. Strategia nu este un document pentru protecția naturii de dragul naturii, ci un instrument pentru gestionarea acestui capital natural – o infrastructură care, lăsată nefuncțională, ne face mai vulnerabili la secetă, inundații și costuri economice tot mai mari. 

Un asemenea patrimoniu natural necesită un cadru de protecție unitar, modern și previzibil, iar Strategia Națională pentru Conservarea Biodiversității 2026-2030 este exact acest instrument. Ea asigură:

• Coerență și conformitate internațională – un cadru aliniat la responsabilitățile asumate de România prin Convenția privind Diversitatea Biologică și la direcțiile Cadrului Global pentru Biodiversitate Kunming-Montreal, precum și la Strategia UE privind Biodiversitatea pentru 2030, reflectând angajamentul țării noastre de a contribui la oprirea și inversarea pierderii biodiversității până în 2030.
• O abordare adaptată realității naționale, capabilă să mențină funcționalitatea ecosistemelor, să sprijine practicile agricole și silvice favorabile biodiversității, să asigure utilizarea durabilă a resurselor naturale și să recunoască rolul comunităților locale în conservarea patrimoniului natural. 
• Restaurare activă, nu doar conservare pasivă – Strategia nu se limitează la protejarea ariilor deja desemnate, ci vizează refacerea ecosistemelor degradate și a coridoarelor ecologice, esențială pentru a contracara degradarea și fragmentarea habitatelor provocate de schimbările de utilizare a terenurilor, infrastructura de transport, expansiunea urbană și intervențiile asupra cursurilor de apă.
• Integrare sectorială – conservarea și restaurarea biodiversității sunt integrate în politicile majore privind agricultura, silvicultura, gospodărirea apelor, energia și transporturile, astfel încât impactul antropic să fie evaluat riguros încă din faza de planificare a proiectelor.

Miza financiară

Dincolo de miza ecologică, adoptarea Strategiei reprezintă un jalon obligatoriu asumat de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (Jalonul 31). Neîndeplinirea acestui angajament până la 31 august 2026 atrage penalități financiare estimate la peste 972 de milioane de euro – bani care ar afecta întreaga economie a țării, nu doar sectorul de mediu.

Apelul Coaliției

Federația Coaliția Natura 2000 România nu ia poziție cu privire la disputele instituționale care au dus la retragerea Hotărârii de Guvern din 23 iulie. Ceea ce ne preocupă este consecința practică: în lipsa unui cadru strategic aprobat, România riscă să mențină un domeniu esențial – conservarea biodiversității – într-o zonă nedefinită, fără priorități clare de acțiune și fără finanțare corespunzătoare, exact în perioada în care presiunile asupra ecosistemelor naturale sunt tot mai mari.

Solicităm Parlamentului adoptarea rapidă a proiectului de lege depus la Senat, în forma convenită cu Comisia Europeană, fără amendamente care să-i dilueze conținutul sau să pună în pericol jalonul asumat. Solicităm totodată tuturor instituțiilor implicate să trateze acest subiect cu responsabilitatea pe care o merită un patrimoniu natural unic în Europa.

Strategia nu este o frână pentru dezvoltare, ci un set de reguli prin care economia românească se poate dezvolta împreună cu mediul, nu pe seama lui. 

Despre Federația Coaliția Natura 2000 România

Federația Coaliția Natura 2000 România reunește peste 20 de organizații neguvernamentale active în domeniul protecției naturii, conservării biodiversității și implementării rețelei Natura 2000 în România. Înființată informal în 2003 și cu personalitate juridică din 2013, Coaliția aduce împreună expertiză complementară în politici publice, cercetare, educație și dezvoltare comunitară, pentru a susține un cadru legal solid pentru conservarea biodiversității și managementul ariilor protejate din România. Coaliția este un partener de dialog recunoscut de autoritățile naționale, inclusiv Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, și contribuie activ la implementarea directivelor europene privind habitatele și păsările sălbatice.

Mai multe informații: www.natura2000.ro

Contact presă:
George Kudor, Director executiv office@natura2000.ro 0722690008

Laura Coca, Responsabil politici publice si comunicare laura.coca@natura2000.ro 0786455245

Federația Coaliția Natura 2000 România susține campania educațională #ElibereazăApa, lansată în contextul documentarului „Delta Sălbatică”, regizat de Dan Dinu. Campania aduce în atenția publicului importanța renaturării Deltei Dunării și rolul esențial al zonelor umede pentru biodiversitate, climă și comunitățile locale – teme care se află de ani buni pe agenda noastră de advocacy și pe care le vom aborda, în perioada următoare, și prin materialele publicate pe canalele Federației.

Pentru noi, renaturarea nu este doar un concept de restaurare ecologică, ci o condiție esențială pentru ca ariile protejate să își poată îndeplini rolul: conservarea biodiversității și menținerea beneficiilor pe care natura le oferă oamenilor. O deltă sănătoasă are nevoie atât de măsuri de conservare și restaurare implementate în teren, cât și de politici publice, instituții și mecanisme de finanțare care să facă posibilă aplicarea lor pe termen lung.

Delta Dunării este cea mai mare zonă umedă din Uniunea Europeană și unul dintre cele mai valoroase ecosisteme ale continentului. De-a lungul timpului însă, numeroase intervenții umane – îndiguiri, desecări și modificări ale regimului natural al apelor – au afectat funcționarea acestui ecosistem. Renaturarea unor zone și refacerea conectivității dintre apă și habitate reprezintă astăzi unele dintre cele mai importante măsuri pentru creșterea rezilienței Deltei în fața schimbărilor climatice și pentru conservarea biodiversității.

Pentru Federația Coaliția Natura 2000 România, conservarea naturii nu înseamnă doar existența unor arii protejate pe hartă sau adoptarea unor strategii și planuri de management. Ariile protejate au nevoie de instituții funcționale, de finanțare adecvată, de politici publice coerente și, mai ales, de măsuri de conservare implementate efectiv în teren. Doar astfel obiectivele de conservare se transformă din intenții în rezultate concrete pentru natură.

În calitate de federație care reunește 23 de organizații de mediu din România, Coaliția contribuie la protejarea naturii prin promovarea unor politici publice favorabile biodiversității, prin susținerea aplicării legislației de mediu și prin reprezentarea intereselor organizațiilor membre în dialogul cu autoritățile. Multe dintre aceste organizații desfășoară activități concrete de conservare și restaurare ecologică în Delta Dunării și în alte arii naturale protejate din țară.

Documentarul „Delta Sălbatică”, regizat de Dan Dinu, spune povestea unuia dintre cele mai spectaculoase ecosisteme ale Europei din perspectiva apei. Rezultatul a cinci ani de filmări realizate cu respect pentru natură, documentarul invită publicul să redescopere Delta Dunării ca un ecosistem viu, a cărui sănătate depinde de felul în care alegem să îl administrăm și să îl protejăm. Așa cum spune regizorul Dan Dinu: „Nu am construit filmul pentru a trage un semnal de alarmă, ci, din contră, l-am construit pentru ca privitorii să înțeleagă importanța apei.” Distins cu premiul pentru Cel mai Popular Film Românesc la TIFF, documentarul reprezintă o invitație la cunoaștere, iar cunoașterea este primul pas către protejare.

Credem că astfel de inițiative sunt importante pentru că apropie oamenii de natură și creează sprijin public pentru măsurile de conservare. Natura are nevoie de oameni implicați în teren, dar și de politici publice care să permită implementarea măsurilor de conservare, administrarea eficientă a ariilor protejate și restaurarea ecosistemelor degradate.

În această perioadă distribuim, sub semnul #ElibereazăApa, materiale dedicate renaturării Deltei Dunării, rolului zonelor umede și importanței implementării măsurilor de conservare. Sperăm ca această campanie să contribuie la o mai bună înțelegere a valorii Deltei Dunării și să întărească sprijinul public pentru politici publice bazate pe știință, care contribuie la conservarea biodiversității și la gestionarea eficientă a ariilor naturale protejate.

Documentarul „Delta Sălbatică” va putea fi văzut în cinematografele din România începând cu 23 octombrie.

Strategia Națională pentru Biodiversitate și Planul de Acțiune au intrat în etapa de avizare și urmează să fie aprobate prin Hotărâre de Guvern. Este un moment important pentru politicile de conservare din România și, în același timp, o oportunitate de a corecta una dintre cele mai mari vulnerabilități ale ultimelor decenii: lipsa unei finanțări predictibile pentru biodiversitate.

Din păcate, proiectul aflat în procedura de aprobare ridică o problemă majoră. Dacă strategia anterioară conținea un angajament privind finanțarea conservării naturii, noul document nu mai include o țintă sau un mecanism concret care să garanteze resursele necesare implementării măsurilor propuse.

În lipsa unui astfel de angajament, există riscul ca noua Strategie să rămână, asemenea multor alte documente programatice, o colecție de obiective bine formulate, dar fără posibilitatea reală de a fi puse în practică.

Lecția pe care ar fi trebuit să o învățăm

Strategia națională anterioară pentru conservarea biodiversității prevedea alocarea a 20% din Fondul pentru Mediu pentru biodiversitate și arii naturale protejate. Acest obiectiv recunoștea un principiu esențial: conservarea biodiversității nu poate exista fără resurse financiare dedicate.

Realitatea a fost însă cu totul alta. În locul celor 20% prevăzuți strategic, pentru biodiversitate s-au alocat anual aproximativ 0,2% din bugetul Administrației Fondului pentru Mediu (AFM) – de aproape 100 de ori mai puțin decât nivelul asumat. În timp ce bugetul AFM a crescut constant, depășind în 2025 valoarea de 3 miliarde de euro, investițiile în conservarea naturii au rămas aproape simbolice.

Problema nu este, așadar, că strategia precedentă a prevăzut prea mult, ci că angajamentele asumate nu au fost respectate.

În acest context, eliminarea din noua Strategie a oricărei referiri la un angajament financiar reprezintă un semnal îngrijorător. În loc să consolideze mecanismele de implementare și să corecteze eșecurile trecutului, noul document riscă să slăbească tocmai componenta care face diferența dintre o strategie aplicată și una rămasă pe hârtie.

Natura continuă să fie ultima prioritate bugetară

România a desemnat arii naturale protejate care acoperă aproximativ 24% din teritoriul național. Acestea furnizează servicii ecosistemice esențiale pentru întreaga societate: apă potabilă, aer curat, protecția solurilor, reducerea efectelor schimbărilor climatice, polenizare și resurse naturale de care depind sănătatea și economia.

Cu toate acestea, conservarea biodiversității a rămas, indiferent de guvernele aflate la putere, una dintre cele mai slab finanțate politici publice de mediu.

În timp ce miliarde de euro sunt direcționate anual către alte programe finanțate din Fondul pentru Mediu, biodiversitatea beneficiază de alocări marginale. Această situație contravine nu doar obiectivelor asumate prin strategiile naționale, ci și principiului „poluatorul plătește”, care stă la baza constituirii Fondului pentru Mediu. Costurile degradării biodiversității trebuie reinvestite în conservarea și refacerea naturii, nu transferate societății și generațiilor viitoare.

Fără finanțare, obiectivele nu pot fi implementate

Experiența ultimilor ani demonstrează că lipsa finanțării are consecințe directe.

Managementul ariilor naturale protejate rămâne insuficient finanțat, măsurile de conservare sunt amânate sau abandonate, iar România pierde oportunități importante de finanțare europeană. Neutilizarea fondurilor disponibile prin PNRR pentru biodiversitate și reducerea alocărilor dedicate naturii în actuala perioadă de programare sunt exemple clare ale acestei probleme.

În aceste condiții, este esențial ca Strategia și Planul de Acțiune să fie însoțite de un angajament financiar explicit și de un mecanism transparent de monitorizare a implementării. Dacă strategia precedentă conținea un angajament financiar care nu a fost respectat, soluția nu este eliminarea acestuia, ci transformarea lui într-o obligație asumată la nivelul Guvernului și însoțită de mecanisme reale de implementare.

Conservarea biodiversității nu poate fi făcută prin declarații de intenție. Natura are nevoie de politici publice susținute de finanțare. Iar acum, înainte de aprobarea Strategiei, Guvernul are oportunitatea de a demonstra că a înțeles această lecție.

Între 13 și 15 mai, membrii Coaliției Natura 2000 s-au reunit la Palatul Brukenthal din Avrig pentru trei zile pline: workshop cu Institutul pentru Politici Publice, strategie de comunicare, fundraising, revizuire Statut și idei noi de zone pentru restaurare ecologică alături de colegii de la SOR.

Ne bucurăm enorm că suntem din nou față în față, că punem cap la cap planuri pentru oameni și natură și că facem asta impreuna într-un loc atât de frumos.

Inovație pentru Natură – Politici eficiente și colaborare pentru o Rețea Funcțională de Arii Protejate

În perioada ianuarie 2026 – august 2028, Coaliția Natura 2000 România, în parteneriat cu Institutul pentru Politici Publice, implementează proiectul „Inovație pentru Natură – Politici eficiente și colaborare pentru o Rețea Funcțională de Arii Protejate”, finanțat prin Programul de Implicare Civică, sprijinit de Contribuția Elvețiană, având ca obiectiv reducerea disparităților economice și sociale în Uniunea Europeană.

CONTEXT: Deși suprafața de arii protejate și de conservare (APC) din România depășește 23% din teritoriul național, majoritatea acestora nu demonstrează o eficacitate reală în conservarea biodiversității și nici în generarea de beneficii pentru comunitățile locale. Multe arii protejate rămân doar nominale, fără structuri funcționale de management.

Cauzele acestei situații sunt multiple:

• reglementări legislative inadecvate;
• excluderea ONG-urilor din procesul administrării delegate;
• subfinanțarea cronică a sistemului;
• lipsa unor mecanisme clare de evaluare a eficienței și eficacității managementului APC;
• capacitate profesională limitată;
• un climat politic nefavorabil societății civile.

Obiectivele proiectului

Proiectul propune o abordare sistemică de reformare a politicilor publice de mediu, în vederea consolidării și extinderii rețelei naționale de arii protejate și de conservare. Aceasta se va realiza printr-un pachet coerent de propuneri legislative, ghiduri, mecanisme și instrumente, fundamentate pe o analiză comparativă aprofundată a modelelor de administrare a ariilor protejate din România și din alte state membre ale Uniunii Europene.

Pentru a susține aceste demersuri, Coaliția Natura 2000 va promova bune practici și rezultate relevante din experiențele europene de conservare, respectând principiile dezvoltării durabile și abordând teme-cheie precum:

• guvernanța ariilor protejate și de conservare;
• profesionalizarea sistemului;
• practicile de management;
• mecanismele de finanțare.

Grupuri țintă și parteneriat

Grupurile țintă ale proiectului includ:
ONG-uri active în domeniul biodiversității, administratori ai ariilor protejate și de conservare, ministere și alte autorități publice relevante, comunități locale, operatori economici, instituții financiare, precum și publicul larg.

Partenerul de proiect va contribui cu expertiza sa în domeniul politicilor publice, facilitând transformarea soluțiilor identificate de experți în inițiative legislative, ghiduri și strategii concrete, și va oferi consiliere echipei de proiect pentru recunoașterea și aprobarea acestora. De asemenea, partenerul va sprijini Coaliția Natura 2000 România în consolidarea legitimității și a prezenței sale în rândul decidenților publici.

Mai multe informații: https://natura2000.ro/elvetiene-inovatie-pentru-natura/

Propunerile societății civile din România pentru o tranziție verde echitabilă, care să nu lase nicio țară, regiune sau cetățean în urmă

17 iunie 2024. Peste 40 de organizații ale societății civile din România cu expertiză în domeniile climă, energie, agricultură și biodiversitate propun o listă de măsuri necesare ca tranziția verde europeană să fie una echitabilă și să nu lase nicio țară, regiune sau cetățean în urmă. Cerințele societății civile din România sunt cuprinse într-un document de poziție ce va fi înaintat instituțiilor europene. Organizațiile societății civile cer reprezentanților statului român să susțină strategic interesele economice ale țării și ale cetățenilor pe aceste teme, ce fac parte din marile dosare care vor fi pe masa viitoarelor structuri ale Comisiei și Parlamentului European.

Cele peste 40 de organizații au participat recent la o masă rotundă co-organizată de Centrul pentru Studiul Democrației (inițiatorul Observatorului Român al Sărăciei Energetice), Centrul Român pentru Politici Europene, Bankwatch România și Federația Coaliția Natura 2000, sub egida Comitetului Economic și Social European (CESE), intitulată “Viitorul Pactului Verde European, între echilibru ecologic și echitate socială”.

Potrivit experților români, Pactul Verde European este o oportunitate fără precedent de a trata încălzirea climatică, pierderea biodiversității și poluarea. Succesul Pactului Verde va depinde însă de reducerea riscurilor sociale și de o distribuire echitabilă a costurilor și beneficiilor tranziției verzi. De asemenea, este necesară construirea consensului public.

Experții români susțin o tranziție verde care să asigure creștere economică sustenabilă, locuri de muncă bine plătite, dezvoltarea industriei, a agriculturii, condiții de viață mai bune pentru cetățeni, diminuând riscurile de agravare a inegalității sociale la nivelul Uniunii Europene.

„Nu va fi niciun Pact Verde fără un Pact Social”

La nivelul decidenților europeni, e important să se înțeleagă că nu pot fi tratate cu aceeași măsură economiile performante, care au capacitate administrativă dezvoltată și putere financiară, și țările care au aderat mai târziu la UE, precum România. Politicile și programele de finanțare din cadrul Pactului Verde trebuie să țină cont de aceste diferențe, pentru a nu accentua decalajul economic între statele membre. „Nu va fi niciun Pact Verde fără un Pact Social”, subliniază experții români.

Potrivit societății civile din România, tranziția echitabilă trebuie să devină un obiectiv strategic al următoarei Comisii Europene. Din acest punct de vedere, este necesară o directivă europeană pentru tranziție justă și se impune numirea unui Comisar pentru Tranziție Justă.

Din perspectiva CESE – instituție europeană care reprezintă punctul de vedere consensual al sindicatelor, patronatelor și ONG-urilor europene – este nevoie urgent și rapid de o trecere de la sistemul economic în care principalul motor era reprezentat de creștere, la cel în care primează sustenabilitatea. Din acest motiv, sunt necesari o serie de indicatori de măsurare a progresului economic și social dincolo de PIB.

„Nu putem vorbi despre un viitor prosper și sănătos pentru oameni pe o planetă destabilizată climatic, cu resurse supra-exploatate, zone degradate și păduri distruse. În fața unor crize multiple și interconectate – climă, biodiversitate, conflicte, inflație – avem nevoie de o schimbare de paradigmă: o reinventare a economiei europene către una a bunăstării, echitabilă și verde, aliniată limitelor planetare”, semnalează reprezentanții societății civile din România.

Recomandări privind energia și clima

Atrăgând atenția că inacțiunea în ceea ce privește schimbările climatice este mai costisitoare decât acțiunea, societatea civilă din România recunoaște riscul agravării sărăciei energetice, a inegalităților sociale, precum și a sentimentelor anti-europene odată cu implementarea Pactului Verde. Acest argument ia în considerare în special includerea sectorului rezidențial și al transportului în sistemul european de tranzacționare a certificatelor de emisii (ETS 2).

De la viitorii decidenți europeni se așteaptă, printre altele:

• Implementarea unor cadre de dialog mai bun cu cetățenii, astfel încât să existe un consens public asupra tranziției;
• Derularea de studii de impact de mediu, dar și social, pentru a identifica impactul asupra diferitelor grupuri sociale și riscurile de agravare a inechității sociale;
• Introducerea unor condiții sociale și de protecție a mediului puternice pentru toate instrumentele europene de finanțare;
• Prioritizarea investițiilor ce contribuie la combaterea crizelor schimbărilor climatice, pierderea biodiversității, scăderea poluării și la reducerea inegalității sociale;
• Susținerea investițiilor în rețelele de energie electrică și prioritizarea unui sistem energetic descentralizat, bazat pe prosumatori și comunități de energie, față de proiecte mamut de infrastructură energetică la nivel național;
• Implementarea eficientă a pactului pentru competențe în industriile regenerabile;
• Crearea unui registru european de „no-go zones” (zone protejate interzise) pentru proiecte regenerabile, concomitent cu identificarea unor zone de accelerare a investițiilor în producția de energie din surse regenerabile;
• Accesul universal la servicii energetice sustenabile, accesibile și sigure pentru asigurarea nevoilor de bază.

„Aceste deziderate pot fi îndeplinite doar printr-o colaborare mult mai strânsă între nivelurile europene de guvernanță (Parlament, Comisie), guvernele naționale și regionale”, subliniază reprezentanții societății civile din România. Potrivit acestora, cadrul european de politici devine tot mai complex, iar capacitatea de implementare la nivel național este redusă.

Recomandări privind biodiversitatea

Criza biodiversității și cea climatică sunt două fațete ale aceleiași monede și trebuie abordate cu soluții integrate. Din această perspectivă, societatea civilă din România susține:

• Soluțiile bazate pe natură, cum ar fi protejarea și refacerea zonelor umede, a turbăriilor, a ecosistemelor costiere, a pădurilor, a pășunilor și a solurilor agricole.

„Aceste soluții sunt esențiale pentru adaptarea la schimbările climatice. Natura reglează clima. În România, soluțiile bazate pe natură pot duce inclusiv la refacerea ecosistemelor degradate, forestiere și acvatice”, arată experții din organizațiile menționate.

• O rețea de arii protejate reprezentativă la nivel național, eficient administrată și finanțată, interconectată prin coridoare ecologice;
• Reducerea presiunilor asupra biodiversității rezultate din chimizarea excesivă în agricultură și încurajarea practicilor favorabile conservării biodiversității (peisajele cu biodiversitate ridicată pe terenurile agricole, agroecologia, agricultura ecologică etc);
• O cuantificare reală a beneficiilor economice ale biodiversității. Beneficiile rețelei Natura 2000 (inclusiv din afaceri sustenabile, pro-biodiversitate) la nivelul UE sunt evaluate între 200 și 300 de miliarde EUR pe an. Se preconizează totodată că nevoile de investiții ale rețelei vor sprijini crearea unui număr de 500.000 de locuri de muncă suplimentare.

Recomandări privind sistemul agroalimentar

„Fermierii români consideră că trebuie armonizate politica de mediu și cea agricolă, cu obiective câștigătoare pentru ambele sectoare. Pare a exista un consens cu privire la obiectivele majore ale Pactului Verde European, însă nu și o înțelegere asupra modului în care trebuie ajuns acolo și a obiectivelor de etapă. Agricultorii consideră că Pactul Verde European a condus la supra-reglementare și a creat un sentiment anti-agricultură care a dăunat dialogului între instituții și fermieri”, arată experții din societatea civilă. Măsuri necesare:

• Susținerea tuturor deciziilor prin studii de impact și de o comunicare adecvată cu cei mai afectați de aceste decizii;
• Introducerea unui post de Comisar European pentru Sistemul Agroalimentar, cu atribuții nu doar în domeniul agricol, ci în domeniul sistemelor agroalimentare, sanitare și de comerț internațional în viitoarea structură a Comisiei Europene. Prezentul cadru de acorduri comerciale internaționale afectează profund competitivitatea producătorilor agroalimentari europeni, pentru că standardele de mediu impuse acestora nu sunt respectate de producătorii agricoli și alimentari din state terțe;
• Taxarea emisiilor de carbon la frontieră (mecanismul CBAM) trebuie să se extindă și în domeniul agroalimentar, pentru a combate influxul de produse alimentare ieftine, cu emisii ridicate și nereglementate din State Terțe;
• Descentralizarea sistemului agroalimentar și susținerea lanțurilor agroalimentare scurte;
• Susținerea strategică a practicilor agricole sustenabile, în special agricultura regenerativă;
• Stimularea inovării în agricultură prin finanțarea pilotării și scalării de soluții precum: îngrășăminte neutre din punct de vedere al carbonului, noi soiuri rezistente la boli și adaptate la schimbări climatice și utilizarea inteligenței artificiale în agricultură.

„Ne exprimăm disponibilitatea pentru dialog și colaborare, precum și speranța ca noul Parlament European și noua Comisie Europeană să se angajeze într-un dialog constructiv, bazat pe input de la firul ierbii, cu organizațiile societății civile din România”, se mai arată în documentul comun al CESE și al organizațiilor Centrul pentru Studiul Democrației, Centrul Român pentru Politici Europene, Bankwatch România și Federația Coaliția Natura 2000. Documentul de poziție poate fi citit integral în linkul următor:

https://democracycenter.ro/application/files/1117/1862/4124/White_paper_12.06_3.pdf.

***

Corina Murafa

Membru, Consiliul Economic și Social European

corina.murafabenga@eesc.europa.eu

Eliza Barnea

Coordonator Campanie Tranziție Justă, Bankwatch România

eliza.barnea@bankwatch.org

George Jiglău

Președinte, Centrul pentru Studiul Democrației

jiglau@fspac.ro

George Kudor

Director, Federatia Coalitia Natura 2000 Romania

george.kudor@gmail.com

Alexandra Toderiță Popa

Președinte, Centrul Român pentru Politici Europene

alexandra.toderita@crpe.ro

NHC Project: Researching and overseeing environmental legislation to ensure the well-being of communities from protected areas

January 2024 – December 2024

Sub-granting project within the scope of the EU-funded project: ‘Catalyst of Change: Protecting the Union values by supporting a resilient, engaged and vocal civil society for the promotion of women’s rights, environmental justice and anti-corruption in Eastern and Southern Europe.’ 

After Romania joined the EU, the state had to implement a large spectrum of environmental policies. It also designated Natura 2000 protected areas on more than 20% of its territory. Together with other types of protected areas, the percentage covers today more than 26% of the country, including a wide area of private properties. While this looks good on paper, the reality exhibits a series of complex problems.

The background: For over two decades, the state has not been able to manage properly and actively most of the protected areas. There was no real public budget allocation for the protected area system, except in 2016 when a protected area agency was established – but severely underfunded. Even with an “acting” agency most of the protected areas exist only on paper (except for National and Natural parks which have minimal management ensured by the Autonomous Administration of Forests). To make things even worse, civil society organisations have been excluded from the protected area administration process and a lot of secondary legal initiatives worsen the overall situation: heavy bureaucracy and increasing restrictions on accessing funding, render NGO’s less and less able to fight illegalities.

The problem: Despite the significant contribution of protected areas to an improved quality of life, the absence of proper administration often results in communities residing within these areas being disproportionately affected by restrictions. Such regulations imply: limited or no forestry activities on private properties, limited or no agricultural activities, limited or no construction and development activities, large carnivore and other species protection (but without effective management for human-wildlife conflicts). As such, communities (mostly rural) from protected areas, having no real support and financial or other forms of compensations, struggle to develop and rarely benefit from the protected ecosystem services. Moreover, powerful companies have the resources to order environmental impact assessments for their projects, and often succeed in overriding protected area restrictions. Communities rarely benefit from such projects and are almost never involved in real democratic participatory and decision making processes.

The impact: Environmental injustice for communities; they do not benefit from the protected areas’ potential services and are constantly affected by restrictions, without compensation measures, while communities from outside protected areas have more freedom to develop and benefit from natural resources. Communities also grow a lack of acceptance for conservation, protected areas and environmental NGOs.

The project will design, implement and test a specific watchdog, research, monitoring and advocacy mechanism in order to address the described problem. It is also intended to ensure the continuity of our current projects and activities in the environmental justice domain.

We expect the following outcomes:

1. Improving specific technical knowledge within the organization. We aim to realize a collection of relevant data regarding legal, financial and technical aspects covering protected area governance, restrictions and compensatory solutions in protected areas.
2. Interpreting knowledge. We plan to design a modern and creative pilot database in order to rapidly synthesize and publish complex social-environmental information, that can be easily interpreted by non-professionals. Within this outcome we also plan to test and analyse several technical data interpretation methods, for advocacy and communication purposes.
3. Analyse data, problems and possible solutions. We will study within specialised workgroups the collected data, current problems, practices, possible solutions and other good practices regarding the improvement of community acceptance of conservation regulations, with respect to environmental justice.
4. Update our advocacy strategy. We aim to develop our current advocacy strategy, with a new chapter dedicated to environmental justice and communities affected by unmanaged or improperly managed protected areas.
5. Propose solutions. We will forward a first-stage formal proposal towards authorities and key stakeholders, with the result of our analysis together with a set of legal solutions.

The Netherlands Helsinki Committee (NHC) is a non-governmental organisation that promotes human rights and strengthens the rule of law and democracy in Europe.

Coaliția Natura 2000 România este partener într-un nou proiect! Proiectul ”Animalele domestice hoinare și fără stăpân în România. Definirea problemei sociale și de mediu printr-o abordare participativă și inovare socială” construiește un cadru de dezbatere și implicare civică a tuturor factorilor interesați, pentru ajungerea la un acord cu privire la starea de fapt a problemei, la cauzele ei și efectele prezenței acestor animale asupra mediului social și natural. www.animalehoinare.ro

Proiectul este derulat de ”Societatea Română de Sălbăticie”, în parteneriat cu ”Federația Coaliția Natura 2000 România”, și ”Asociația pentru Parteneriat Comunitar Brașov”, și beneficiază de o finanțare în valoare de 133.962,88 euro, prin programul Active Citizens Fund România, finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021. Conținutul acestui website nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a Granturilor SEE și Norvegiene 2014-2021; pentru mai multe informații accesați www.eeagrants.org. Informații despre Active Citizens Fund România sunt disponibile la www.activecitizensfund.ro.”

„Lucrăm împreună pentru o Europă verde, competitivă și incluzivă”.