Category: Proiecte

1

Propunerile societății civile din România pentru o tranziție verde echitabilă, care să nu lase nicio țară, regiune sau cetățean în urmă

17 iunie 2024. Peste 40 de organizații ale societății civile din România cu expertiză în domeniile climă, energie, agricultură și biodiversitate propun o listă de măsuri necesare ca tranziția verde europeană să fie una echitabilă și să nu lase nicio țară, regiune sau cetățean în urmă. Cerințele societății civile din România sunt cuprinse într-un document de poziție ce va fi înaintat instituțiilor europene. Organizațiile societății civile cer reprezentanților statului român să susțină strategic interesele economice ale țării și ale cetățenilor pe aceste teme, ce fac parte din marile dosare care vor fi pe masa viitoarelor structuri ale Comisiei și Parlamentului European.

Cele peste 40 de organizații au participat recent la o masă rotundă co-organizată de Centrul pentru Studiul Democrației (inițiatorul Observatorului Român al Sărăciei Energetice), Centrul Român pentru Politici Europene, Bankwatch România și Federația Coaliția Natura 2000, sub egida Comitetului Economic și Social European (CESE), intitulată “Viitorul Pactului Verde European, între echilibru ecologic și echitate socială”.

Potrivit experților români, Pactul Verde European este o oportunitate fără precedent de a trata încălzirea climatică, pierderea biodiversității și poluarea. Succesul Pactului Verde va depinde însă de reducerea riscurilor sociale și de o distribuire echitabilă a costurilor și beneficiilor tranziției verzi. De asemenea, este necesară construirea consensului public.

Experții români susțin o tranziție verde care să asigure creștere economică sustenabilă, locuri de muncă bine plătite, dezvoltarea industriei, a agriculturii, condiții de viață mai bune pentru cetățeni, diminuând riscurile de agravare a inegalității sociale la nivelul Uniunii Europene.

„Nu va fi niciun Pact Verde fără un Pact Social”

La nivelul decidenților europeni, e important să se înțeleagă că nu pot fi tratate cu aceeași măsură economiile performante, care au capacitate administrativă dezvoltată și putere financiară, și țările care au aderat mai târziu la UE, precum România. Politicile și programele de finanțare din cadrul Pactului Verde trebuie să țină cont de aceste diferențe, pentru a nu accentua decalajul economic între statele membre. „Nu va fi niciun Pact Verde fără un Pact Social”, subliniază experții români.

Potrivit societății civile din România, tranziția echitabilă trebuie să devină un obiectiv strategic al următoarei Comisii Europene. Din acest punct de vedere, este necesară o directivă europeană pentru tranziție justă și se impune numirea unui Comisar pentru Tranziție Justă.

Din perspectiva CESE – instituție europeană care reprezintă punctul de vedere consensual al sindicatelor, patronatelor și ONG-urilor europene – este nevoie urgent și rapid de o trecere de la sistemul economic în care principalul motor era reprezentat de creștere, la cel în care primează sustenabilitatea. Din acest motiv, sunt necesari o serie de indicatori de măsurare a progresului economic și social dincolo de PIB.

Nu putem vorbi despre un viitor prosper și sănătos pentru oameni pe o planetă destabilizată climatic, cu resurse supra-exploatate, zone degradate și păduri distruse. În fața unor crize multiple și interconectate – climă, biodiversitate, conflicte, inflație – avem nevoie de o schimbare de paradigmă: o reinventare a economiei europene către una a bunăstării, echitabilă și verde, aliniată limitelor planetare”, semnalează reprezentanții societății civile din România.

Recomandări privind energia și clima

Atrăgând atenția că inacțiunea în ceea ce privește schimbările climatice este mai costisitoare decât acțiunea, societatea civilă din România recunoaște riscul agravării sărăciei energetice, a inegalităților sociale, precum și a sentimentelor anti-europene odată cu implementarea Pactului Verde. Acest argument ia în considerare în special includerea sectorului rezidențial și al transportului în sistemul european de tranzacționare a certificatelor de emisii (ETS 2).

De la viitorii decidenți europeni se așteaptă, printre altele:

  • Implementarea unor cadre de dialog mai bun cu cetățenii, astfel încât să existe un consens public asupra tranziției;
  • Derularea de studii de impact de mediu, dar și social, pentru a identifica impactul asupra diferitelor grupuri sociale și riscurile de agravare a inechității sociale;
  • Introducerea unor condiții sociale și de protecție a mediului puternice pentru toate instrumentele europene de finanțare;
  • Prioritizarea investițiilor ce contribuie la combaterea crizelor schimbărilor climatice, pierderea biodiversității, scăderea poluării și la reducerea inegalității sociale;
  • Susținerea investițiilor în rețelele de energie electrică și prioritizarea unui sistem energetic descentralizat, bazat pe prosumatori și comunități de energie, față de proiecte mamut de infrastructură energetică la nivel național;
  • Implementarea eficientă a pactului pentru competențe în industriile regenerabile;
  • Crearea unui registru european de „no-go zones” (zone protejate interzise) pentru proiecte regenerabile, concomitent cu identificarea unor zone de accelerare a investițiilor în producția de energie din surse regenerabile;
  • Accesul universal la servicii energetice sustenabile, accesibile și sigure pentru asigurarea nevoilor de bază.

„Aceste deziderate pot fi îndeplinite doar printr-o colaborare mult mai strânsă între nivelurile europene de guvernanță (Parlament, Comisie), guvernele naționale și regionale”, subliniază reprezentanții societății civile din România. Potrivit acestora, cadrul european de politici devine tot mai complex, iar capacitatea de implementare la nivel național este redusă.

Recomandări privind biodiversitatea

Criza biodiversității și cea climatică sunt două fațete ale aceleiași monede și trebuie abordate cu soluții integrate. Din această perspectivă, societatea civilă din România susține:

  • Soluțiile bazate pe natură, cum ar fi protejarea și refacerea zonelor umede, a turbăriilor, a ecosistemelor costiere, a pădurilor, a pășunilor și a solurilor agricole.

„Aceste soluții sunt esențiale pentru adaptarea la schimbările climatice. Natura reglează clima. În România, soluțiile bazate pe natură pot duce inclusiv la refacerea ecosistemelor degradate, forestiere și acvatice”, arată experții din organizațiile menționate.

  • O rețea de arii protejate reprezentativă la nivel național, eficient administrată și finanțată, interconectată prin coridoare ecologice;
  • Reducerea presiunilor asupra biodiversității rezultate din chimizarea excesivă în agricultură și încurajarea practicilor favorabile conservării biodiversității (peisajele cu biodiversitate ridicată pe terenurile agricole, agroecologia, agricultura ecologică etc);
  • O cuantificare reală a beneficiilor economice ale biodiversității. Beneficiile rețelei Natura 2000 (inclusiv din afaceri sustenabile, pro-biodiversitate) la nivelul UE sunt evaluate între 200 și 300 de miliarde EUR pe an. Se preconizează totodată că nevoile de investiții ale rețelei vor sprijini crearea unui număr de 500.000 de locuri de muncă suplimentare.

Recomandări privind sistemul agroalimentar

„Fermierii români consideră că trebuie armonizate politica de mediu și cea agricolă, cu obiective câștigătoare pentru ambele sectoare. Pare a exista un consens cu privire la obiectivele majore ale Pactului Verde European, însă nu și o înțelegere asupra modului în care trebuie ajuns acolo și a obiectivelor de etapă. Agricultorii consideră că Pactul Verde European a condus la supra-reglementare și a creat un sentiment anti-agricultură care a dăunat dialogului între instituții și fermieri”, arată experții din societatea civilă. Măsuri necesare:

  • Susținerea tuturor deciziilor prin studii de impact și de o comunicare adecvată cu cei mai afectați de aceste decizii;
  • Introducerea unui post de Comisar European pentru Sistemul Agroalimentar, cu atribuții nu doar în domeniul agricol, ci în domeniul sistemelor agroalimentare, sanitare și de comerț internațional în viitoarea structură a Comisiei Europene. Prezentul cadru de acorduri comerciale internaționale afectează profund competitivitatea producătorilor agroalimentari europeni, pentru că standardele de mediu impuse acestora nu sunt respectate de producătorii agricoli și alimentari din state terțe;
  • Taxarea emisiilor de carbon la frontieră (mecanismul CBAM) trebuie să se extindă și în domeniul agroalimentar, pentru a combate influxul de produse alimentare ieftine, cu emisii ridicate și nereglementate din State Terțe;
  • Descentralizarea sistemului agroalimentar și susținerea lanțurilor agroalimentare scurte;
  • Susținerea strategică a practicilor agricole sustenabile, în special agricultura regenerativă;
  • Stimularea inovării în agricultură prin finanțarea pilotării și scalării de soluții precum: îngrășăminte neutre din punct de vedere al carbonului, noi soiuri rezistente la boli și adaptate la schimbări climatice și utilizarea inteligenței artificiale în agricultură.

„Ne exprimăm disponibilitatea pentru dialog și colaborare, precum și speranța ca noul Parlament European și noua Comisie Europeană să se angajeze într-un dialog constructiv, bazat pe input de la firul ierbii, cu organizațiile societății civile din România”, se mai arată în documentul comun al CESE și al organizațiilor Centrul pentru Studiul Democrației, Centrul Român pentru Politici Europene, Bankwatch România și Federația Coaliția Natura 2000. Documentul de poziție poate fi citit integral în linkul următor:

https://democracycenter.ro/application/files/1117/1862/4124/White_paper_12.06_3.pdf.

***

Corina Murafa

Membru, Consiliul Economic și Social European

corina.murafabenga@eesc.europa.eu

Eliza Barnea

Coordonator Campanie Tranziție Justă, Bankwatch România

eliza.barnea@bankwatch.org

George Jiglău

Președinte, Centrul pentru Studiul Democrației

jiglau@fspac.ro

George Kudor

Director, Federatia Coalitia Natura 2000 Romania

george.kudor@gmail.com

Alexandra Toderiță Popa

Președinte, Centrul Român pentru Politici Europene

alexandra.toderita@crpe.ro

shutterstock_618292847_3
Peisajul din Carpații de sud-vest. Menținerea celei mai întinse sălbăticiidin Europa – pentru bunăstarea comunităților
Southwestern Carpathian Landscape. Safeguarding Europe's largest Wilderness Area - for wellbeing of communities (SWC)

Coaliția Natura 2000 România este promotorul proiectului ”Peisajul din Carpații de sud-vest. Menținerea celei mai întinse sălbăticiidin Europa – pentru bunăstarea comunităților” (Southwestern Carpathian Landscape. Safeguarding Europe’s largest Wilderness Area – for wellbeing of communities (SWC)”, fparte a programului Endangered Landscapes & Seascapes Programme (ELSP) (Programul Peisajelor Terestre&Marine Periclitate), finanțat de către Cambridge Conservation Initiative.

Proiectul are ca obiectiv conservarea peisajului din zona Carpaților de S-V (a se vedea anexa) cu sprijinul și în beneficiul comunităților locale, iar în acest moment se află în etapa de planificare din cadrul grantului. Coaliția va coordona colectare de date de mediu și social-economice și realizarea participativă a unei viziuni și strategii pentru zonă în strânsă colaborare cu factorii interesați. Proiectul se va desfășura în perioada 10.2023 – 04.2025.

The Southwestern Carpathians (SWC) is one of the largest territories covered by natural and semi-natural ecosystems in Europe, hosting large wilderness areas and rural communities still very much dependent on nature.  Pressures and threats deriving from unsustainable development and use of natural resources, as well as climate change are increasing. Certain state protection exists, but it lacks: i) integration, strategic coordination at landscape level, ii) community involvement, iii) sufficient capacity and resources.

The project aims to safeguard the SWC Landscape (SWCL), (700,345 ha) providing sufficient relevant information and contributions for effective landscape management. This will be achieved via: 1) establishing the SWCL Stakeholder Engagement Platform (StEP) to ensure a proper framework for participatory planning and management of natural resources; 2) collect solid data/information to justify selection of specified restoration and development targets; 3) conducting a participatory process to develop a vision, objectives and action plan shared by key SH.

Untitled-1-01

Coaliția Natura 2000 România este partener într-un nou proiect! Proiectul ”Animalele domestice hoinare și fără stăpân în România. Definirea problemei sociale și de mediu printr-o abordare participativă și inovare socială” construiește un cadru de dezbatere și implicare civică a tuturor factorilor interesați, pentru ajungerea la un acord cu privire la starea de fapt a problemei, la cauzele ei și efectele prezenței acestor animale asupra mediului social și natural. www.animalehoinare.ro

Proiectul este derulat de ”Societatea Română de Sălbăticie”, în parteneriat cu ”Federația Coaliția Natura 2000 România”, și ”Asociația pentru Parteneriat Comunitar Brașov”, și beneficiază de o finanțare în valoare de 133.962,88 euro, prin programul Active Citizens Fund România, finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021. Conținutul acestui website nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a Granturilor SEE și Norvegiene 2014-2021; pentru mai multe informații accesați www.eeagrants.org. Informații despre Active Citizens Fund România sunt disponibile la www.activecitizensfund.ro.”

„Lucrăm împreună pentru o Europă verde, competitivă și incluzivă”.

În luna martie s-a lansat proiectul “Guvernanță participativă prin implicarea societății civile în protecția naturii din România”, proiect derulat de Federația Coaliția Natura 2000 România în parteneriat cu Asociația Pro Democrația Club Brașov, cu sprijinul financiar Active Citizens Fund România, program finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021.

„Lucrăm împreună pentru o Europă verde, competitivă și incluzivă”.

Scopul proiectului:

Scopul proiectului este să îmbunătățească politicile publice și legislația de mediu prin acțiuni de watchdog, advocacy și prin valorificarea opiniilor tehnice ale experților din cadrul Coaliției. Ne propunem astfel să creștem gradul de implicare a societății civile pentru a îndrepta erorile, defectele, inadvertențele și deficiențele din legislația de mediu și pentru a contribui la un sistem de guvernanță al ariilor protejate eficient, eficace, delegat și participativ.

Contextul proiectului:

România este țara cu cele mai diverse condiții biogeografice din Uniunea Europeană, beneficiind de valori naturale unice, pentru a căror conservare s-au desemnat arii protejate încă de la începutul secolului XX. Aderarea la Uniunea Europeană a dus la creșterea semnificativă a suprafeței ariilor protejate, acestea reprezentând acum aproape 25% din teritoriul țării, față de 8% cât figurau în 1990. Deși sistemul de management al ariilor protejate din România este unul din cele mai tinere din lume, până de curând a fost unul relativ progresist din punct de vedere al organizării managementului și al implicării factorilor interesați. În 2018 se produce însă o schimbare radicală, Guvernul îndepărtând de la managementul ariilor protejate organizațiile private care și-au asumat pe termen lung administrarea anumitor situri. Astfel, s-au diminuat atât oportunitățile de exercitare și perfecționare a unor abordări participative cât și șansele ca ariile protejate rămase neadministrate să fie totuși gestionate. Nu în ultimul rând, s-a inhibat aportul complex de resurse și expertiză de care dispun diferiții actori sociali.

Deși crește prezența pe agenda publică și în mass media a problematicii protecției mediului, pentru mult timp, subiectul nu a prezentat o prioritate nici pentru factorii decizionali și nici pentru publicul larg. Dată fiind capacitatea scăzută a statului de a gestiona ariile naturale protejate, este esențială implicarea ONG-urilor și a societății civile.  

Obiectivele proiectului:

Obiectivele principale ale proiectului sunt facilitarea modificării participative a legislației privind ariile protejate în vederea îmbunătățirii politicilor publice și a sistemului de guvernanță al acestora și stimularea implicării civice în domeniul protecției mediului, prin activități de watchdog și prin derularea unei campanii de advocacy.

Prin organizarea campaniei naționale de advocacy pentru modificarea legislației privind managementul ariilor naturale protejate, urmărim să implicăm cât mai multe organizații de experți și, împreună cu instituțiile abilitate sa dezbatem asupra complexității problemei și asupra necesității proceselor reale de informare, consultare și dezbatere.

În cadrul proiectului va fi monitorizată constant activitatea autorităților în domeniul ariilor naturale protejate, vor fi organizate grupuri de lucru comune între ONG-uri, diverși factori interesați și reprezentanți ai instituțiilor de stat și se vor elabora o Strategie și un Plan de advocacy pentru următorii 5 ani.

Cine va beneficia de acest proiect:

Vor beneficia de acest proiect atât cele 20 de ONG-uri membre ale Federației Coaliția Natura 2000 România cât și indirect prin diverse acțiuni (informare, conștientizare, dezbateri, grupuri de lucru, etc.), autoritățile competente de mediu, publicul larg și alți factori interesați.

Parteneriatul cu Asociația Pro Democrația Club Brașov va spori considerabil șansele de reușită ale campaniei de advocacy și va permite schimbul de experiență dintre cele două organizații.

Informații pentru editori:

Persoană de contact: 

George Ștefan Kudor, Director Executiv Federația Coaliția Natura 2000 România

office@natura2000.ro , nr. telefon 0722690008

Despre Programul Active Citizens Fund România

Programul Active Citizens Fund România este finanțat prin Granturile SEE 2014-2021. Obiectivul general al Granturilor este de a reduce disparitățile economice și sociale și a consolida relațiile bilaterale dintre cele 15 state beneficiare și statele donatoare (Islanda, Liechtenstein, Norvegia). Programul este administrat de către consorțiul compus din Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile, Fundația pentru Parteneriat, Centrul de Resurse pentru Comunitățile de Romi, Fundația PACT și Frivillighet Norge, care acționează în calitate de Operator de Fond desemnat de către FMO – Oficiul Mecanismului Financiar al Granturilor SEE și Norvegiene. Active Citizens Fund România vizează consolidarea societății civile și a cetățeniei active și creșterea capacității grupurilor vulnerabile. Cu o alocare totală de 46.000.000 euro, programul urmărește dezvoltarea pe termen lung a sustenabilității și capacității sectorului societății civile, intensificând rolul său în promovarea participării democratice, a cetățeniei active și a drepturilor omului și consolidând în același timp relațiile bilaterale cu statele donatoare Islanda, Liechtenstein și Norvegia. Pentru mai multe informații despre Active Citizens Fund în România, vă rugăm accesați www.activecitizensfund.ro. Pentru mai multe informații despre Granturile SEE și Norvegiene, accesați www.eeagrants.ro

Despre Federația Coaliția Natura 2000 România

Federația Coaliția Natura 2000 România acționează informal din 2003, când 55 de membri, organizații nonguvernamentale din domeniul protecției naturii, s-au reunit pentru a-și consolida puterea de acțiune la nivel național și local, și pentru a contribui la desemnarea siturilor Natura 2000 în România. Din 2013, Federația are personalitate juridică și peste 20 membri înregistrați oficial. Printr-un parteneriat al organizațiilor nonguvernamentale, ce oferă reprezentativitate și forță la nivel național, Federația acționează în domeniile: arii protejate, conservarea biodiversității, implementarea rețelei Natura 2000 în România.

Direcțiile principale de acțiune ale Federației sunt:

-implicarea activă în procesul de identificare a siturilor nominalizate pentru încadrare în cadrul rețelei Natura 2000 și oferirea de sprijin entităților ce asigură managementul acestor zone;

-desfășurarea unor activități de advocacy și watchdog

-facilitarea activităților de conștientizare și participare publică asociate implementării Natura 2000;

-întărirea capacitații ONG-urilor de mediu de a se implica în mod activ în protecția naturi.

www.natura2000.ro

Despre Asociația pentru Parteneriat Comunitar Brașov

Asociația Pro Democrația (APD) este o organizație neguvernamentală, non-profit și nepartizană. Fondat în 1990, Clubul APD Braşov este cel mai vechi club din cele 25 de filiale ale Asociaţiei Pro Democraţia. De altfel,  având ca punct de plecare  Grupul pentru Comunicare si Dialog Social – OPINIA, Asociatia Pro Democraţia a fost fondată la Braşov. Ulterior ,Consiliul de Conducere al APD a fost mutat în 1997 la Bucureşti din raţiuni practice, iar acum, Centrul National de Coordonare este la Bucuresti. Printre membrii clubului se numără şi primii doi preşedinţi ai APD, dar și actualul președinte al APD. Misiunea Asociatiei Pro Democrația este de a întări democrația la nivel național și internațional prin stimularea participării civice. Domeniile de interes ale Asociației Pro Democrația sunt: îmbunătățirea relatiei intre alegatori si alesi, corectitudinea procesului electoral, educatia civică, participarea cetățenilor la procesul de elaborare a politicilor publice, transparența instituțiilor publice și controlul societății civile asupra acestora, respectarea drepturilor omului.

http://www.prodemocratia.ro/

Proiect derulat de Federația Coaliția Natura 2000 în parteneriat cu Asociația Pro Democrația Club Brașov, cu sprijinul financiar Active Citizens Fund România, program finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021. Conținutul acestuimaterial nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a Granturilor SEE și Norvegiene 2014-2021; pentru mai multe informații accesați www.eeagrants.org.

Federaţia Coaliţia Natura 2000 şi WWF România atrag atenția asupra riscurilor ridicate de proiectul Primăriei Arad de amenajare hidrologică a Mureșului. Denumit „Reamenajarea si regularizarea Râului Mures intre km 10+100 şi km 33+280”, sau pe scurt – Mureșul Navigabil – proiectul  presupune dragarea râului şi stăvilirea volumului de apă prin construcţia de ecluze, pe un sector aflat în intravilanul Municipiului Arad. Aceste lucrări ar fi necesare pentru ridicarea nivelului Mureșului în vederea desfășurării de activități recreative cu ambarcațiuni.

Mureșul navigabil nu ar distruge doar flora riverană şi fauna piscicolă care a rezistat urbanizării, ci adresează un impact semnificativ asupra Parcului Natural Lunca Mureşului, situat în aval de Municipiul Arad. Dragarea albiei ar reduce volumul de aluviuni atrase de Mureş de-a lungul cursului şi deversate în luncă. Conform datelor obținute de la Administraţia Parcului Natural Lunca Mureşului, aceste aluviuni formează zooplanctonul, o verigă importantă în lanțurile trofice ale ecosistemuluii Luncii Mureșului. Studiile științifice arată că zooplanctonul hrănește specii de pești, care la rândul lor constituie sursă de hrană pentru cele peste 200 de specii de păsări (multe dintre ele păsări de apă) care trăiesc în populații impresionante în această luncă.  Poziţia oficială a administrației parcului natural este ca această luncă ar trebui să rămână intactă, naturală.

Administraţia parcului se teme că scăderea nivelului râului în aval de Arad, ca principal efect al ecluzelor, va afecta ireversibil valorile de biodiversitate din luncă, valorile peisagistice şi va conduce la degradarea turismului ecologic.

Proiectul se află în acest moment în stadiu de prefezabilitate, iar Federația Coaliția Natura 2000 și WWF România solicită desfășurarea de studii de evaluar adecvata si evaluare a impactului asupra mediului (inclusiv a impactului cumulativ si rezidual) si stoparea proiectului daca rezultatele studiilor indică un impact negativ clar asupra speciilor si habitatelor. Derularea unui proiect cu impact major asupra mediului conduce la încălcarea Directivelor Europene Păsări și a Cadrului Ape, iar Federaţia va acţiona în consecinţă.

ProPark Fundaţia pentru Arii Protejate împreună cu Federaţia Coaliţia Natura 2000 implementează proiectul „Natura şi Tradiţii în Sprijinul Dezvoltării Durabile (NaT)” în perioada aprilie 2015 – septembrie 2017, iniţiativă care se adresează personalului angajat în activităţi de management al ariilor protejate, în mod special responsabililor pentru relaţia cu comunităţile. Prin acest proiect ne propunem să creăm un cadru participativ pentru promovarea şi creşterea vizibilităţii ariilor protejate la nivel naţional precum şi a produselor sau servicilor realizate în comunităţile din jurul lor. Schimbarea propusă de proiect se referă la creşterea capacităţii organizaţionale a administraţiilor de arii protejate din România de a-şi îndeplini rolul de facilitator în procesul de dezvoltare economică a comunităţilor din jurul ariei protejate. În acest sens vor fi selectate cinci administraţii/custodii de arii protejate, prin lansarea unui apel de înscriere, alegerea partenerilor din proiect fiind bazată pe o metodologie care ia în considerare motivaţia, proactivitatea precum şi activităţile anterioare realizate de reprezentanţii ariilor protejate în beneficiul comunităţilor.

Ce reprezintă Natura şi Tradiţii în Sprijinul Dezvoltării Durabile (NaT)?
• Investiţie în capacitatea organizaţională a cinci administratori de arii protejate din România, timp de 12 luni în domeniile relaţia cu comunităţile, dezvoltare economică durabilă şi promovare produselor tradiţionale
• Investiţie în abilităţile a cincisprezece antreprenori/producători locali din cele cinci arii protejate pe doua domenii de dezvoltare economică durabilă şi marketingul produselor tradiţionale
• Un exemplu practic de promovare participativă a unor produse tradiţionale
• Cadru participativ pentru promovarea şi creşterea vizobilităţii ariilor protejate la nivel naţional dar şi a produselor realizate în acele comunităţi prin realizarea a cinci planuri de promovare a ariilor protejate şi cincisprezece planuri de promovare a antreprenorilor locali
• Promovarea produselor tradiţionale provenite din interiorul sau împrejurmile ariilor protejate prin organizarea unui Târg de promovare în Braşov.

Beneficiile proiectului „Natura şi Tradiţii în Sprijinul Dezvoltării Durabile” pentru administratori/custozii de arii protejate din România:
• Creşterea capacităţii a cincisprezece persoane responsabile de managementul unei arii protejate pe tema facilitării procesului de dezvoltare economică a comunităţilor din interiorul sau împrejurul ariei protejate, 
• Sesiuni de instruire de câte doua zile jumatate fiecare, pe tema „Relaţia cu comunităţile”, „Dezvoltare economică durabilă şi Marketingul produselor locale” împreuna cu echipa şi traineri ProPark, 
• Sesiuni de mentorat practic în interiorul fiecărei arie protejată selectată în vederea punerii în practică a noţiunilor predate 
• Sesiuni de instruire de câte doua zile jumatate fiecare, pentru trei antreprenori identificaţi din interiorul fiecărei arie protejate selectată pe tema „Dezvoltare antreprenorială şi Marketingul produselor locale”
• Consultanţă oferită antreprenorilor pentru a realiza un plan de promovare a produselor/serviciilor realizate
• Consultanţă oferită fiecărei arie protejată în parte în vederea realizării unui plan de promovare naţională, 
• Organizarea unui Târg de promovare a ariilor protejate şi a antreprenorilor din comunităţile locale, organizat în Braşov, şi promovat la nivel naţional
• Costuri de organizare finanţate prin proiect pentru participării administratorilor şi antreprenorilor la sesiunile de instruire şi la Târgul de promovare.

Proiectul este co-finanțat printr-un grant din partea Elveției prin intermediul Contribuției Elvețiene pentru Uniunea Europeană extinsă, fiind desfăşurat în perioada 1 Aprilie 2016 – 30 Septembrie 2017 în parteneriat cu Federaţia Coaliţia ONG Natura 2000.

Bugetul proiectului este de 74.816,00 CHF din care 67.316,00 CHF reprezintă  finantare nerambursabila.

Mai multe informaţii despre finanţator puteţi regăsi accesând următoarele pagini web:
www.swiss-contribution.ro
www.eda.admin.ch/romania

Proiectul „Implică-te! E NATURAL să fii voluntar” propune soluții pentru stimularea cetățeniei active prin acțiuni de voluntariat pentru protecția naturii. Proiectul va crește capacitatea administratorilor ariilor protejate (AP) de a crea programe de voluntariat în sprijinul protecției naturii.

În cadrul proiectului se va elabora un studiu în ariile protejate din România despre implicarea activă a cetățenilor în acțiuni de voluntariat în domeniul protecției naturii care va sta la baza organizării a adoua sesiuni de instruirepentru dezvoltarea de competente privind managementul voluntarilor pentru protecția naturii. Participanții la curs vor realiza un program de voluntariat care va fi finalizat după analizarea nevoilor existente în aria protejată. Programul de voluntariat va enumera oportunitățile specifice de voluntariat, durata activităților precum și profilul voluntarilor care se vor implica în activitate. După finalizarea acestor programe, se vor selecta 10propuneri de activități în ariile protejate, care vor fi finanțate prin proiectul „ Implică-te! E NATURAL să fii voluntar”.

În vederea promovării oportunităților de voluntariat, se va crea o platformă voluntariatnatura.ro care va cuprinde programe de voluntariat din ariile protejate, dând posibilitatea potențialilor voluntari să se implice în diverse activități.

3 activități de voluntariat organizate în cadrul proiectului vor fi documentate prin realizarea unui filmcare va promova posibilitatea de implicare în cauze pentru protecția naturii.

Deoarece credem că studenții și reprezentanții ong-urilor de mediu doresc să se implice în activități specifice de protecția a naturii, se va organiza o caravana de promovare a oportunităților de voluntariat din ariile protejate în 6 centre universitare din țară.

Proiectul se va încheia cu un seminar național de diseminare a rezultatelor proiectului în rândul administrațiilor ariilor protejate, ong-urilor de mediu, companiilor care desfășoara programe de CSR.

Implica-te! E natural sa fii voluntar! este implementat de ProPark Fundaţia pentru Arii Protejate împreună cu Federaţia Coaliţia 2000 şi Asociaţia Administratorilor de Arii Naturale Protejate.

Proiectul are un buget de 38.800 de euro, dintre care 34.985 reprezintă contribuţia granturile SEE, 2009-2014, din cadrul programului Fondului ONG în România.

Pentru mai multe informaţii despre granturile SEE 2009 – 2014 vă rugăm să consultaţi: www.eeagrants.ro

programul-de-cooperare-elvetian

Coaliția Natura 2000 anunță începerea proiectului „Să facem împreună legi pentru natură!”

Proiectul este co-finanțat printr-un grant din partea Elveției prin intermediul Contribuției Elvețiene pentru Uniunea Europeană extinsă, aprilie 2016 – martie 2017, având o finanțare totală de 65.816,00 CHF, dintre care 59.216,00 CHF reprezintă finanțare nerambursabilă și 6.600,00 CHF contribuția proprie.

Proiectul Federației Coaliția Natura 2000 se concentrează pe îmbunătățirea cadrului legislativ din sectorul conservării biodiversității, având ca principal efect facilitarea și promovarea unui management eficient pentru ariile naturale protejate din România. Proiectul va debuta cu monitorizarea lucrărilor Camerei Deputaților, activitate ce va fi derulată împreună cu Societatea Ornitologică Română pe toată perioada proiectului. Procesul de monitorizare și amendare a inițiativelor legislative se va încheia cu o conferință națională pentru dezbaterea principalelor provocări la care este supus cadrul legal specific. Susținerea implementării corecte a legislației va fi facilitată de partenerul Propark – Fundația pentru Arii Protejate prin instruire și mentorat pentru 45 de reprezentanți ai administratorilor și custozilor de arii protejate dar și a agențiilor locale de protecția mediului. Totodată, proiectul va promova 24 de arii protejate din România prin înființarea unei pagini speciale pe portalul www.româniacurată.ro și publicarea unei serii de articole de presă, prin intermediul Societății Academice Române. 

Rezultatele acestui proiect însumează îmbunătățirea cadrului legislativ prin elaborarea a cel puțin 6 amendamente la proiectele de lege, peste 24 de articole pentru promovarea ariilor protejate și cel puțin 45 factori de decizie instruiți în implementarea corectă a legislației privind impactul asupra mediului. Vizibilitatea proiectului va fi asigurată în principal prin parteneriatul cu Societatea Academică Română, care va crea pe portalul www.româniacurată.ro o secțiune specială pentru arii protejate. Acțiunile desfășurate în cadrul proiectului vor intra în atenția a peste 40.000 de persoane – custozi, administratori, funcționari din instituțiile de resort, parlamentari și politicieni, iubitori de mediu în general. 

Obiectiv General: Implicarea directă a administratorilor de arii naturale protejate in elaborarea de politici publice de mediu și creșterea vizibilității implementării acestora la nivel național. 

Obiectiv specific 1. Contribuția la 6 proiecte legislative cu impact asupra mediului in cadrul unui program de monitorizare a activității Camerei Deputaților pentru membrii Federației și administratorii de arii naturale protejate in perioada aprilie 2016-martie 2017
Activitatea 1.1. Desfășurarea unui program de monitorizare pentru două comisii parlamentare ți ședințele in plen ale Camerei Deputaților in perioada aprilie 2016- martie 2017. 

Activitatea 1.2. Elaborarea participativă și comunicarea publică a 6 pachete de amendamente la proiecte legislative in dezbatere la Camera Deputaților in perioada aprilie 2016- martie 2017. 

Activitatea 1.3 Organizarea unei dezbateri publice pe tema „Ce legi facem pentru natură?” cu 40 de reprezentanți ai mass media, parlamentari și administratori de arii naturale protejate in perioada ianuarie 2017- martie 2017. 

Obiectiv specific 2. Susținerea implementării corecte a legislației de mediu și procedurilor de evaluare a impactului asupra mediului in cadrul unui program de instruire și mentorat pentru 45 de reprezentanți ai administratorilor si agențiilor locale de protecția mediului până in martie 2017 

Activitatea 2.1. Organizarea a 3 sesiuni de formare pentru 45 de participanți in domeniul procedurilor de evaluare a impactului asupra mediului in perioada octombrie 2016- martie 2017. 

Activitatea 2.2. Mentorat pentru elaborarea avizelor administratorilor in procedura de evaluare a impactului asupra mediului in perioada iulie 2016- martie 2017 . 

Activitatea 2.3. Comunicarea publică a 10 cazuri de proiecte in arii naturale protejate, cu avize negative in perioada iulie 2016- martie 2017.

Obiectiv specific 3. Creșterea vizibilității pentru cel puțin 24 de arii naturale protejate prin seria de articole “Apeluri și povești din natură” de pe portalul Romania Curata pe parcursul implementării proiectului. 

. Activitatea 3.1. Publicarea a 10 articole despre activitatea in arii protejate a membrilor Federației in perioada aprilie 2016- decembrie 2016

Activitatea 3.2. Elaborarea și publicarea a 14 “povești din arii protejate” despre alți administratori de arii naturale protejate in perioada iulie 2016- martie 2017.

Rezultatul activităților 3.1 si 3.2 va fi informarea și implicarea a 40 000 persoane, cititori ai portalului Romania Curată .

Obiectiv de dezvoltare organizațională 4. Creșterea vizibilității și credibilității Federației față de membrii și public prin elaborarea și publicarea raportului de activitate pentru anul 2016.

Activitatea 4.1. Organizarea Adunării Generală anuale a Federației Coaliția Natura2000 Romania in perioada ianuarie 2017- martie 2017.

Activitatea 4.2. Elaborarea și publicarea Raportului anual al Federației Coaliția Natura2000 Romania in perioada ianuarie 2017- martie 2017.

Această prezentare a proiectului nu reflectă neapărat poziția oficială a guvernului elvețian. Responsabilitatea pentru conținutul acesteia este asumată în întregime de Federația Coaliția Natura2000 România.

Pentru informații oficiale despre Programul de Cooperare Elvețiano-Roman accesați http://www.swiss-contribution.ro și  www.swiss-contribution.admin.ch/romania

Este primul proiect implementat de Federația Coaliția Natura 2000 România de la înregistrarea formală în 2013 și este un proiect de dezvoltare a capacității instituționale. 

Proiectul își propune să crească capacitatea operațională a Federației de a acționa ca și actor colectiv în domeniul protecției biodiversității în arii naturale protejate, precum și de a întări capacitatea internă de acțiune a Federației și de mobilizare a membrilor acesteia. 

Buget: 170 550 Euro, dintre care 135 170 Euro reprezintă finanțare nerambursabilă.

Perioada: iunie 2014 – aprilie 2016

Finanțator: Proiectul este finanțat prin granturile SEE 2009-2014, prin Fondul ONG în România.

Obiectivul principal al Fondului ONG în Romania este “[c]onsolidarea dezvoltării societății civile și creșterea contribuției la justiția socială, democrație și dezvoltare sustenabilă”, pentru a reduce disparitățile economice şi sociale în Spațiul Economic European, şi de a întări relațiile bilaterale între România şi statele donatoare Islanda, Liechtenstein şi Norvegia. 

Pentru informații oficiale despre granturile SEE și norvegiene accesați www.eeagrants.org

Pentru informații oficiale despre programul Fondul ONG în România, accesați www.fondong.fdsc.org

Pentru informații mai detaliate despre acest proiect, consultați pagina proiectului:
Proiectul CIANPR – Română
sau
CIANPR Project – English

cif-logo-e1499709349137-2

Proiectul este finantat din partea Fondului pentru Inovare Civica. 

Fondul pentru Inovare Civica (CIF) este un program de finantare adresat organizatiilor neguvernamentale, dezvoltat de Fundatia pentru Dezvoltarea Societatii Civile (FDSC) in 2011, ca raspuns la situatia si nevoile societatii civile din Romania.