Senatul a aprobat un amendament al legii vânătorii care ar urma să permită scoaterea de protecție strictă a urșilor, încălcând obligațiile pe care România și le-a asumat prin adoptarea normelor europene. Propunerea legislativă urmează să treacă prin Camera Deputaților.

Experții din rândul societății civile consideră că propunerea legislativă de modificare a Legii Vânătorii ar avea efecte negative considerabile asupra ursului și altor specii de interes cinegetic și asupra coexistenței dintre om și animalele sălbatice, fapt pentru care dezaprobă modificările propuse și solicită următoarele:

• Camerei Deputaților să respingă Propunerea legislativă de modificare a Legii Vânătorii nr. 407/2006, înregistrată la Senat sub nr. L294/2019, care declasifică ursul din lista speciilor strict protejate și îl introduce în lista speciilor care pot fi vânate în perioadele prevăzute de lege.
• Guvernului să motiveze această propunere, inclusiv cu date și argumente științifice, având în vedere statutul special de protecție de care se bucură specia cel puțin pe hârtie, atât la nivel național cât și european.
• Guvernului să-și exprime public poziția față de încălcarea flagrantă de către acest proiect de lege a Directivei Habitate a UE, care poate atrage declanșarea procedurii de infringement la adresa României.
• Comisiei Europene să transmită o poziție clară autorităților din România referitor la această propunere, inclusiv dacă transpunerea legislației europene în legislația națională este negociabilă sau nu sau dacă poate fi făcută ”peste noapte” pentru a servi intereselor unei minorități.

Argumentele tehnice care susține această poziție sunt detaliate și explicate în acest document de poziție.

Ieri, 26 iunie 2019, Senatul României a aprobat o propunere de lege prin care repune în vigoare integral prevederile OUG 75/2018, care a fost declarată neconstituțională în aprilie 2019. Propunerea de Lege 323/2019 urmează să fie dezbătută în Camera Deputaților.

Deși după aproape un an de la schimbarea sistemului de management, Statul a dovedit că nu are resursele necesare pentru administrare a ariilor naturale protejate, instituțiile se încăpățânează să propună o lege declarată neconstituțională, prin care se consolidează un sistem de management al ariilor protejate ineficient, care periclitează conservarea patrimoniului natural. Deși în rândul foștilor administratori există entități, organizații care au dovedit că au capacitatea de a administra cu succes astfel de arii protejate, acestea nu mai pot, conform prevederilor legale actuale și a celor promovate prin noua propunere de lege, să administreze astfel de zone. Acest lucru are implicații negative directe asupra naturii și este, în ansamblu, ineficient.

Federația Coaliția Natura 2000 consideră că această inițiativă legislativă pune în pericol patrimoniul natural unic al României, riscând să prejudicieze iremediabil resursele pentru dezvoltarea societății pe termen lung și promovează distrugerea unui sistem de administrare eficient și democratic.

Coaliția consideră că Parlamentul este cel care poartă acum responsabilitatea pentru restabilirea normalității pe principiile eficienței, democrației, respectului față de valorile de patrimoniu ale  țării și acesta are acum sarcina să responsabilizeze instituțiile Statului să acționeze în interesul comunităților locale și al societății.

În acest context, Federația Coaliția Natura 2000 solicită Parlamentului:

• să asigure cadrul legal pentru un sistem de administrare al ariilor protejate eficient și democratic, care să folosească capacitatea deja existentă, în dezvoltarea căreia au fost investite resursele societății în ultimii 20 de ani și care să genereze beneficii reale pentru societate.
• să organizeze dezbateri reale pe propunerea de lege aflată acum pe masa deputaților prin invitarea la masa dialogului a tuturor factorilor interesați, cu precădere a organizațiilor și indivizilor care dispun de expertiza în acest domeniu și de experiență practică de management, așa cum prevede Regulamentul Camerei Deputaților, asigurând un proces democratic.

Comunicatul de presă al Federației Coaliția Natura 2000 este disponibil aici: Comunicat de presa Proiect de Lege nr. 323

Vânătoarea ciocârliei de câmp ridică o întrebare importantă pentru societatea românească: ne dorim să facem profit pe seama unei specii care este simbol național, aflate în declin ”exportând” dreptul de vânătoare unor vânători străini?

Membrii Federației Coaliția Natura 2000 consideră imorală și nejustificată continuarea vânătorii acestei specii emblematice. Federația Coaliția Natura 2000 crede în importanța folosirii metodelor și datelor științifice în calcularea cotelor de vânătoare și consideră absolut necesară respectarea principiilor precauției și al prevenției în deciziile privind vânarea păsărilor. Aceste principii sunt asumate de Statul Român în Strategia Națională și Planul de Acțiune Pentru Conservarea Biodiversității 2010 — 2020.

Astfel, considerăm oportune și necesare următoarele:

• modificarea valorii cotei de recoltă pentru ciocârlia de câmp la zero, pentru anul 2019
• scoaterea acestei specii protejate de pe lista speciilor de interes cinegetic
• deschiderea unei dezbateri tehnice între instituțiile statului, reprezentanții societății civile și alți factori interesați privind lista speciilor de păsări de interes cinegetic, metodologiile de aprobare a cotelor de vânătoare pentru acestea și armonizarea intereselor vânătorești cu cele de conservare.

Mai multe detalii sunt disponibile în documentul Pozitia Federatiei – Vanatoarea ciocarliilor.

Poluarea Lacului Tâncăbești cu specii alohtone nu a rămas nepedepsită! În urma sesizării trimise de Coaliția Natura 2000, Garda de Mediu Ilfov a desfășurat un control ce viza introducerea de specii alohtone în apele Lacului Tâncăbești și a aplicat sancțiuni. Vinovații nu au fost greu de depistat – pentru a atrage clienți, administratorul firmei responsabile și-a făcut reclamă pe Youtube. Într-un clip video postat chiar de către concesionarul lacului se observă cum o tonă de pește viu din speciile bass negru (Micropterus salmoides) și striped bass (Morone sp.) este deversată în lac. Comisarii Gărzii de Mediu au ajuns la concluzia că responsabilul nu deținea autorizație emisă de Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură. „Conform specialiștilor noștri în ihtiologie, speciile au caracter alohton și potențial invaziv, astfel încât considerăm că activitatea mai sus menționată poate avea consecințe grave asupra ariilor protejate de interes comunitar ROSCI0290 Coridorul Ialomiței, ROSCI0224 Scroviștea și asupra Rezervației naturale „Lacul Snagov””, a declarant Liviu Cioineag, directorul executiv al federației.  În lipsa unor studii de mediu, impactul negativ nu poate fi evaluat. Introducerea de specii invazive și alohtone este descurajată de prevederile Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul și Acvacultura, fiind sancționată cu o amendă maximă de 3.500 lei.

Acest caz nu este unic,în fiecare an Federația Coaliția Natura 2000 sesizează autoritățile pentru a descuraja introducerea de indivizi din specii invazive sau alohtone. Studiile științifice arată că aceste specii pot concura pentru hrană și reproducere cu indivizii din speciile autohtone, punând în pericol populațiile protejate, din situri aflate sub regim de protecție și din afara lor.[huge_it_gallery id=”1″]

Coaliția Natura 2000 va chema în instanță Agenția pentru Protecția Mediului Bistrița-Năsăud pentru aprobarea proiectului „Mărirea gradului de siguranță a acumulării Colibița, județul Bistrița – Năsăud”. Acest proiect  presupune distrugerea vegetației ripariene și betonarea malurilor de-a lungul Râului Bistrița pe o distanță de 10 kilometri,  defrișări pe suprafață de 20 de hectare și ziduri de beton pe cel puțin 2 kilometri. Lucrările vizate prin Decizia Etapei de Încadrare (DEI) nr. 9/11.01.2019 se suprapun parțial cu situl de interes comunitar ROSCI0051 Cușma și în ROSCI0400 Șieu-Budac, desemnate pentru protecția speciilor de pești Cottus gobio și Barbus meridionalis. Plângerea prealabilă depusă de Coaliția Natura 2000 vizează revocarea Decizia etapei de încadrare nr. 9/11.01.2019, emisă de către Agenţia pentru Protecţia Mediului Bistrița – Năsăud pentru Administrația bazinală de apă Someș – Tisa prin Sistemul de gospodărire a apelor Bistrița – Năsăud. „Încă din titlu ne dăm seama că proiectul este ambalat frumos: vrei să pui în siguranță un baraj, dar tu execuți lucrări în aval, pe Râul Bistrița.   Mai mult, pentru a induce în eroare și a eluda legislația europeană, autoritățile au modificat de două ori proiectul original, iar apoi au luat în calcul documentele realizate pentru o variantă intermediară a proiecului. E ca și cum faci documentația pentru edificarea unei căsuțe dar aprobi un bloc. Specialiștii susțin că impactul asupra Râului Bistrița va fi enorm”, a declarat Liviu Cioineag, director executiv, subliind că acest dezastru a fost consfințit prin avizul eliberat chiar de Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate.

Deși autoritățile abilitate susțin că nu vor fi afectate ariile naturale protejate, alterările hidromorfologice vor modifica întreg ecosistemul acvatic și în special conectivitatea dintre locurile de hrănire și cele de înmulțire. Populațiile de pești riscă să nu se mai trăiască în condiții optime, rezultând diminuarea numărului de exemplare sau chiar dispariția unor populații din specii protejate.