Contacts

92 Bowery St., NY 10013

thepascal@mail.com

+1 800 123 456 789

Stiri

De Ziua Internațională a Biodiversității, WWF invită la celebrarea bogăției naturale prin măsuri concrete

București, 22.05.2014

Cu ocazia Zilei Internaționale a Biodiversității (22 mai), WWF atrage atenția asupra principalelor nevoi de natură practică, legislativă și financiară ce trebuie adresate pentru ca ariile naturale Natura 2000 să fie mai bine protejate, prin politici publice corespunzătoare. De altfel, pe 21 mai Uniunea Europeană a sărbătorit Ziua Natura 2000, anunțând public faptul că rețeaua a atins suprafața de 1 milion km2.
Natura 2000 este cea mai mare rețea de arii protejate din lume, alcătuită din peste 26.000 de situri și ocupând aproximativ o cincime din suprafața Europei. Este o rețea de zone naturale ce cuprinde un eșantion reprezentativ de specii sălbatice de floră și faună și de habitate de interes european.Țara noastră contribuie la această rețea remarcabilă cu 531 de situri care acoperă circa 22.7% din suprafața țării.O bună parte dintre acestea se suprapun peste ariile naturale protejate de interes național (parcuri naționale, parcuri naturale și rezervații).

2014 – moment cheie pentru conservarea naturii

Anul 2014 marchează finalizarea și lansarea programelor naționale pentru dezvoltare economică și socială, dezvoltare rurală și a infrastructurii prin fondurile europene pentru perioada 2014-2020. Aceasta este șansa ca rețeaua Natura 2000 să avanseze de la stadiul de desemnare a siturilor la cel de protecție efectivă, prin activități concrete și măsuri de finanțare din fondurile europene.

Organizația WWF-România este implicată în cele mai importante grupuri de lucru pentru elaborarea programelor de alocare a fondurilor europene, din cadrul Ministerului Mediului și Schimbărilor Climatice și Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Fiind recunoscută la nivel instituțional ca unul dintre cei mai activi membrii din aceste grupuri, organizația participă la ședințele de lucru, organizează seminarii și discuții suplimentare și trimite instituțiilor recomandări punctuale. În ceea ce privește rețeaua Natura 2000, principalele recomandări sunt:

1. Rezolvarea blocajelor pentru a se putea trece la implementarea activităților de conservare a speciilor și habitatelor în ariile protejate Natura 2000, conform planurilor de management al acestor arii: avem 531 de situri Natura 2000 desemnate, însă nu toate au planuri de management, iar dintre cele care au planuri de management elaborate, numai 8 au și aprobarea Ministerului Mediului și Schimbărilor Climatice. Conform obligațiilor asumate la nivel european, Ministerul trebuie să aprobe cel puțin 240 planuri de management până în 2016, în caz contrar  se vor pierde fondurile europene alocate României în perioada 2007-2013 pentru asigurarea unui management corespunzător al ariilor protejate şi stoparea degradării biodiversităţii şi a resurselor naturale. În puținele situații în care există planuri de management aprobate, trebuie găsite și stabilite soluții de finanțare a măsurilor prevăzute în aceste planuri; în lipsa fondurilor, există riscul ca măsurile să rămână doar pe hârtie.

2. Asigurarea conectivității între ariile protejate (inclusiv siturile Natura 2000): pentru ca sistemele naturale să-și îndeplinească funcțiile și pentru ca speciile să supraviețuiască și să poată migra (de exemplu, ursul are nevoie de spații întinse și neîntrerupte pentru a se hrăni și înmulți), este nevoie de legături între ariile naturale. Acestea se numesc „coridoare ecologice” și trebuie să fie definite prin lege și să fie gestionate prin măsuri speciale integrate în Programul Operațional Infrastructura Mare finanțat prin fonduri europene în 2014-2020.

3. Acordarea de plăți Natura 2000: în programele naționale ce pot prevedea fonduri europene pentru natură, cum este cazul Programului Național de Dezvoltare Rurală, trebuie inclusă o măsură care să asigure plăți compensatorii pentru proprietarii de terenuri agricole și păduri situate în siturile Natura 2000. Aceasta este necesară pentru ca proprietarii să poată respecta cerințele (restricțiile) din planurile de management ce presupun anumite pierderi de venit.

Recunoscând dificultatea de elaborare și calculare a unei astfel de măsuri, organizația WWF-România contribuie cu experiență de teren și cunoștințe tehnice acumulate în proiectele de conservare. Mai cu seamă, proiectul „Pentru natură şi comunităţi locale-Bazele unui management integrat Natura 2000 în zona Hârtibaciu-Târnava Mare-Olt”, implementat împreună cu 4 parteneri (Fundaţia ADEPT, Fundaţia Mihai Eminescu Trust, Agenţia Regională de Protecţie a Mediului Sibiu, Ecotur Sibiu), oferă cadrul pentru crearea și testarea măsurii Natura 2000; proiectul are o valoare de 12.652.463 lei şi este cofinanţat din Fondul European de Dezvoltare Regională prin POS MEDIU. Podișul Hârtibaciului, cea mai mare zonă acoperită de arii protejate din România, după Delta Dunării (cu 5 situri Natura 2000 și 3 arii naturale de interes național), este astfel o zonă-model pentru testarea și optimizarea plăților Natura 2000.

Natura 2000 – o abordare integratoare a conservării naturii în Europa

Procesul de identificare și desemnare a siturilor Natura 2000 a început în anul 1992 și se realizează în baza a două directive europene centrale în conservarea naturii: Directiva Habitate (aprobată în 1992) și Directiva Păsări (aprobată în 1979). Scopul rețelei Natura 2000 este protejarea naturii (specii și habitate importante și vulnerabile), menținerea bogăției naturale și asigurarea resurselor necesare dezvoltării socio-economice. În siturile Natura 2000 sunt permise activitățile economice, contrar temerilor și părerilor conform cărora siturile presupun restricții excesive; însă acestea nu trebuie să ducă la degradarea sau distrugerea speciilor și habitatelor naturale pentru care zonele au fost declarate arii protejate Natura 2000. Aceasta este caracteristica definitorie a rețelei Natura 2000 – recunoaște că omul reprezintă o parte integrantă a naturii și consideră căsoluția optimă o constitutie cooperarea dintre om și natură.

Numeroase situri Natura 2000 sunt valoroase tocmai datorită modului în care terenurile au fost administrate de oameni de-a lungul timpului, de pildă prin practici agricole tradiționale, ceea ce a ajutat la formarea peisajelor rurale și la întreținerea diversității biologice. Astfel,este esențial ca prin mecanisme de finanțare, în contextul unei situații socio-economice dificile în zonele rurale, aceste activități și practici să poată să fie continuate și în viitor.

Sursa: www.natura2000transilvania.ro

Sute de copii din Transilvania au fost antrenați într-un concurs interșcolar pe tema Natura 2000

Brașov, 28.05.2014

Concursul interșcolar „Și eu fac parte din Natura 2000” care a mobilizat sute de elevi din ciclul primar și gimnazial din Podișul Hârtibaciului – Târnava Mare – Olt s-a încheiat weekendul ce tocmai a trecut. Comuna Jibert și-a adjudecat locul I în competiție, atât la grupa mare, cât și la grupa mică de vârstă.

La această a doua ediție a concursului, lansată în octombrie 2013, s-au înscris 73 de echipe a câte 3 elevi, din 7 localități din zonă: Agnita, Bîrghiș, Chirpăr, Jibert, Merghindeal, Mediaș și Sighișoara. Concursul s-a derulat în 3 etape și pe două categorii de vârstă: clasele II-IV și clasele V-VIII. Primele două etape (decembrie 2013 și martie 2014) au constat în diferite teste grilă despre ariile protejate Natura 2000, amprenta ecologică a oamenilor, serviciile de mediu, întrebări de cultură generală din domeniul biologiei și al protecției naturii, exerciții de identificare a speciilor și de matematică aplicată în biologie. Aceste exerciții au fost completate și cu activități practice: numărarea anumitor cuiburi din localitate, fabricarea unor hrănitoare și scorburi artificiale. De asemenea, elevii au fost invitați la o documentare mai aprofundată a datinilor locale și credințelor populare.

Pe baza punctajelor obținute în primele 2 etape s-au selectat 8 echipe finaliste în ambele categorii de vârstă, în așa fel încât fiecare școală să aibă finaliști.Finala pentru grupa mică de vârstă a avut loc în 17 mai, iar elevii au trebuit să pregătească un steag al echipei din care făceau parte, să-și aleagă o specie de plantă sau animal pentru care să realizeze un mic material de promovare și să prezinte activități ale localnicilor cu impact redus asupra mediului și exemple de produse locale. De asemenea, elevii au fost testați și din cunoștințele acumulate în decursul primelor două etape, prin chestionare și exerciții de recunoaștere a speciilor.

Echipa Fluturilor din Jibert s-a dovedit a fi cel mai bine pregătită, câștigând astfel locul I. Locurile II și III în clasament au fost ocupate de echipa Șoimii călători din Merghindeal și, respectiv, echipa Colț Alb din Agnita. Aceștia și-au ales ca specii narcisa, fluturele auriu și, respectiv, acvila țipătoare mică – toate specii de interes comunitar. Ca activități prietenoase cu mediul, elevii au vorbit despre cositul manual, țesutul la război, colectarea apei de ploaie și colectarea selectivă a deșeurilor, lucrarea terenurilor agricole manual sau cu cai; ca produse locale și obiecte de artizanat s-au prezentat cașul, compotul și prăjitura de rubarbă, pâinea de casă și diferite țesături.

Pe 24 mai, finala pentru clasele V-VIII a marcat încheierea concursului. Aceasta a avut loc la Agnita și s-a derulat în mod similar: participanții au prezentat juriului steagul echipei, au făcut publicitate celui mai frumos loc din zonă și au prezentat o acțiune de protecție a naturii pe care au întreprins-o în școala sau localitatea lor. De asemenea, participanții au fost testați din informațiile învățate în primele două etape și invitați la un joc de teatru.Rezultatele etapei finale au fost următoarele: echipa Fazanilor din Jibert a obținut primul loc în clasament, echipa Planeta verde din Mediaș locul secund, iar echipa TEDIdin Agnita – locul III.

Finaliștii din clasele II-IV (24 de elevi și pedagogii lor) beneficiază de o excursie de o zi, iar finaliștii claselor V-VIII (24 de elevi) de o excursie de 6 zile într-un sit Natura 2000 din zonă.

Scopul concursului a fost ca tânăra generaţie din zona Hârtibaciu – Târnava Mare – Olt, ce cuprinde 5 situri (arii protejate) Natura 2000 și alte 3 arii naturale protejate de interes național, să ajungă să cunoască şi să preţuiască valorile naturale în mijlocul cărora trăiesc.

Prima ediție a concursului a avut loc în anul școlar 2012-2013, iar câștigătoare au fost și atunci echipele din comuna Jibert, la ambele categorii de vârstă.

Această inițiativă de educație ecologică non-formală s-a derulat în cadrul proiectului „Pentru Natură şi Comunităţi Locale – Bazele unui management integrat Natura 2000 în zona Hârtibaciu-Târnava Mare-Olt” și a fost coordonată de Grupul Milvus. Proiectul are o valoare de 12.652.463 lei și este finanţat de Programul Operaţional de Mediu – POS Mediu, prin Fondul European de Dezvoltare Regională. Proiectul este implementat în perioada martie 2011 – februarie 2015 de către WWF-România, în parteneriat cu Fundaţia ADEPT, Fundaţia Mihai Eminescu Trust, Agenţia Regională de Protecţie a Mediului Sibiu și Ecotur Sibiu.

Sursa> www.natura2000transilvania.ro

Tribunalul Vrancea obligă Administraţia Parcului Natural Putna-Vrancea să dea aviz pentru construcţii în inima parcului

Braşov, 4 Noiembrie 2010: Administraţia Parcului Natural Putna-Vrancea va face apel, azi 4 Noiembrie 2010, la decizia Tribunalui Vrancea pentru revizuirea hotărârii emisă de acesta, hotărâre care încalcă legislaţia în vigoare referitoare la regimul ariilor protejate. Conform actelor normative (Ordonanţa de Urgenţă nr. 57 din 2007, Ordinul Ministerului Mediului şi Dezvoltării Durabile nr.1964 din 2007) în aceste arii naturale protejate nu se poate construi decât în zonele de dezvoltare durabilă sau în alte zone doar în condiţii excepţionale (situaţii de interes naţional, de securitate sau sănătate publică, etc.) şi doar dacă respectivele proiecte nu afectează mediul-habitatele şi speciile projetate.

În 2009, investitorii locali, proprietari ai unui teren din extravilanul comunei Tulnici, situate în zona de management durabil a parcului, au dat în judecată Administraţia Parcului pentru refuzul de a da aviz de construcţie a unui complex turistic pe aceste terenuri şi a unui pod peste râul Putna. Aceste zone, conform studiilor de specialitate, au o valoare de conservare mult mai ridicată faţă de zonele locuite aferente satelor Lepşa şi Gresu, iar protejarea lor este principalul motiv pentru care această arie protejată a fost constituită. Valoarea Parcului Natural Putna-Vrancea este confirmată şi de apartenţa acestuia la reţeaua europeană de arii protejate Natura 2000, ca şi sit de importanţă comunitară.

Pe baza legislaţiei în vigoare, Consiliul Ştinţiific al parcului a dat aviz negativ acestui proiect, considerând că existenţa lui ar avea urmări dezastruoase asupra speciilor şi habitatelor din parc: prin construirea unui pod şi a unui complex turistic se facilitează accesul masiv şi necontrolat al turiştilor spre rezervaţia Cheile Tişiţei, din apropiere, la habitate şi specii vulnerabile, se reduce din habitatul de interes comunitar de Fâneţe montane, cod Natura 2000 – 6520, şi se degradează peisajul prin apariţia de noi infrastructuri. În planul de management al Parcului aflat în proces de aprobare la Ministerul Mediului, se menţionează că râul Putna formează un baraj natural între zona de dezvoltare durabilă (unde se poate construi) şi cea de management durabil (unde se aplică măsuri sporite de protecţie a naturii).

Coaliţia ONG Natura 2000 România îşi manifestă îngrijorarea faţă de această situaţie, care încurajează nerespectarea legii şi  „legalizează” abuzurilor în ariile naturale protejate. „ Acest tip de ameninţare la adresa ariilor protejate din România este foarte periculos. Mai ales când tocmai o judecătorie, care ar trebui să fie de partea legii, ia astfel de hotărâri, omiţând prevederile legale, fapt care slăbeşte încrederea cetăţenilor în puterea pe care o are litera legii, în domeniul ariilor protejate, ” a declarat Florentina Florescu, specilist arii protejate din cadrul Coaliţiei.  “În următoarele zile Coaliţia va trimite scrisori autorităţilor statului pentru a sesiza cazul cu care se confruntă Administraţia Parcului Natural Putna” , a mai adăugat Florentina Florescu.

Situaţia ariilor protejate din România este foarte gravă: pe lângă lipsa resurselor umane şi financiare, abuzurile şi nerespectarea legislaţiei în vigoare, se adaugă şi alte presiuni. Actualmente dezvoltarea economică şi socială a comunităţilor din sau din jurul ariilor naturale protejate, se face fără a se lua în considerare existenţa şi nevoile de protecţie ale acestor arii. Deşi există modele practice şi soluţii de dezvoltare durabilă, cea mai mare parte a proiectelor nu au o perspectivă sănătoasă asupra mediului, iar acest lucru contribuie la distrugerea ireversibilă a patrimonului natural, singura adevărată bogăţie a ţării.

Notă pentru editori:

– Pentru mai multe amănunte despre situaţia actuală din Parc, vă rugăm să luaţi legătura cu Şeful Parcului, Ion Militarul, tel. 0729.040.870

– Pentru mai multe detalii despre Coaliţia ONG Natura 2000 România vă rugăm să accesaţi site-ul www.natura2000.ro sau să luaţi legătura cu Responsabilul de comunicare, Alina Alexa, tel.: 0724.006.005, alina.natura2000@gmail.com