Category: Stiri

Coaliţia Natura 2000  România, o federație reprezentativă pentru conservarea biodiversității, ce reunește 17 dintre cele mai puternice ONG-uri de mediu din România, face demersuri pentru reducerea impactului exemplarelor de nurcă americană (Neovision vision) introduse accidental în habitatele naturale din zona Rotbav-Dumbrăvița prin activitatea ilegală a fermei AG Roneco Farm SRL Feldioara.  În urma monitorizării realizate cu echipamente foto/video de către Societatea Ornitologică Română, există dovezi clare că exemplare evadate în toamna anului 2015 din ferma respectivă au ajuns pe cursul Râului Olt și în situl Dumbrăvița – Rotbav – Măgura Codlei. Impactul asupra păsărilor și peștilor este alarmant. În urma extinderii cercetărilor, prezența nurcilor a fost identificată și în gospodăriile din zona limitrofă, pericolul răspîndirii de parvovirusuri și  chiar a rabiei fiind unul real. Deși pare amuzant, una din nurci a fost surprinsă într-o benzinărie din Brașov, în timpul zilei,  printre oameni, atacând un… furtun. Literatura de specialitate și dovezile înregistrate în alte țări arată că nurcile americane au un comportament impredictibil, iar uneori sunt capabile să atace animale de talie mai mare decat ele si animale din gospodărie.

Federația Coaliţia Natura 2000  România a solicitat Comisariatului Gărzii de Mediu Brașov sistarea activității

fermei AG Roneco Farm SRL Feldioara și dispunerea de măsuri de monitorizare a exemplarelor existente în fermă.

În plus, a solicitat Direcției Sanitar Veterinare Brașov interzicerea tuturor transporturilor de exemplare vii de nurcă americană pe raza județului Brașov și impunerea de măsuri de microcipare a exemplarelor vii din ferma de la Feldioara și din alte ferme care au ca obiect de activitate importul/exportul, deținerea și creșterea de nurci americane. Totodată, federația a solicitat verificarea tuturor agenților economici care au acest obiect de activitate.

Nurca americană (Neovision vision) este considerată o specie invazivă care aduce prejudicii importante pentru biodiversitate. Mai multe state din UE care au cheltuit sume enorme pentru eradicarea acestei specii au interzis prin legislația internă importul/exportul, deținerea și creșterea de nurci americane. Din aceste considerente, agenții economici și-au mutat activitatea de producție a materiei prime pentru industria  confecțiilor din blană naturală în România.

Federația Coaliția Natura 2000 va solicita Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor adoptarea de măsuri normative pentru interzicerea importului/exportului, deținerii și creșterii de nurci americane în România.

 

Campania „Oprește barbaria, salvează Ciocârlia”, desfășurata de SOR împreună cu Federația Coaliția Natura 2000, a obținut joi seara, în cadrul Galei PR Romania, trei premii de aur și doua de argint. Mulțumiri Jazz Communication și Rogalski Damaschin!
Iată categoriile:
Digital Media – aur 
Comunicarea proiectelor de mediu – aur  
Buget -, Creativitate + – aur 
Media Relations – argint 
Public Affairs, Advocacy, Lobby – argint 
 
“A mai picat un zid: cel al neputinței! O campanie pentru o pasare a întrecut  – prin îndrăzneala cu care critica măcelul numit vânătoare – campanii ale corporațiilor și ale fundațiilor umanitare. Asta ne arata ca asistam la schimbarea priorităților societății romanești. Mesajele sunt clare: nu tot ce zboară se împușcă!  Nu mai considerați biodiversitatea o cenușăreasă!” – Liviu Cioineag, director federație. 

 

Federaţia Coaliţia Natura 2000 a câştigat procesul împotriva Ministerului Mediului, oprind proiectele energetice abuzive pe Râurile Şucu-Olteana şi Bistra Mărului

Brașov, 18 noiembrie – Federația Coaliția Natura 2000 România a obținut sentință definitivă și irevocabilă în procesul intentat Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor cu privire la anularea Acordurilor de Mediu pentru proiectele energetice de pe râurile Şucu-Olteana şi Bistra Mărului, din situl Natura 2000 Munţii Ţarcu. Această sentinţă împiedică ca microhidrocentralele propuse de SC Alset Energy SRL și avizate inadecvat de Agenţia pentru Protecţia Mediului Caraş-Severin să intre în procesul de construire. Astfel, situl Natura 2000 Muntii Țarcu – arie naturală protejată la nivel european – a fost salvat de la distrugerea ihtiofaunei și a habitatelor limitrofe, distrugere generată de astfel de „proiecte verzi”.

„Salutăm corectitudinea magistraților și ne bucurăm că mediul și biodiversitatea au câștigat în fața investitorilor care abuzează de influenţă şi putere în goana după câştiguri imediate. Este un succes important, care generează un precedent favorabil pentru situații abuzive similare. Am demonstrat că legislația de mediu trebuie respectată indiferent de situație iar avizele de mediu nu sunt niște hârtii la dosar, ci decizii care pot distruge sau salva un colț din natură”, a declarat Liviu Cioineag, directorul Federaţei Coaliţia Natura 2000, mulțumind organizațiilor care au asigurat suportul necesar: WWF România şi Asociaţia Altitudine Timișoara.

Demersul juridic

Încă din februarie 2014, WWF-România alături de Asociaţia Coaliția pentru Mediu, Asociația Natura Transilvaniei, dar și persoane fizice au contestat la Agenția pentru Protecția Mediului Caraș-Severin proiectele MHC aflate atunci în proces de avizare, solicitând respingerea acestora. La începutul lunii iunie 2014 WWF- România a lansat o petiție publică online prin care peste 6,000 cetățeni au cerut autorităților relevante respingerea proiectelor. Cu toate acestea, autoritățile publice au decis să ignore vocea societății civile susținută de argumente științifice, iar APM Caraș-Severin a emis acordurile de mediu. Urmare a acestui fapt, Federația Coaliția Natura 2000 a solicitat în instanță anularea acordurilor de mediu în luna august 2014, pentru a evita efectele negative ale construcției și funcționării microhidrocentralelor asupra speciilor de faună acvatică și asupra habitatelor protejate. Acordurile de Mediu au fost emise de către Agenția pentru Protecția Mediului Caraș-Severin în iunie 2014, cu ignorarea prevederilor Avizului de Mediu la Strategia Energetică a României 10938/2012 și a avizului negativ al administratorului sitului Natura 2000 pentru aceste proiecte. Conform prevederilor O.U.G. nr. 57/2007 art. 28 alin. 7 „Emiterea actelor de reglementare pentru planuri/proiecte/activități în ariile naturale protejate, şi, după caz, în vecinătatea acestora, se realizează numai cu avizul administratorilor, respectiv al custozilor ariilor protejate”, astfel că APM Caraş-Severin era obligată să ţină seama de avizul administratorului. Asociația Altitudine Timișoara, administrator în acel moment, a emis aviz negativ pentru aceste proiecte.

Coaliția a avut câștig de cauză în primă instanță, la Tribunalul Caraș-Severin, însă instituția abilitată împreună cu beneficiarul SC Alset Energy SRL  au solicitat recurs la Curtea de Apel Timișoara. Joi, 12 noiembrie 2015, în prima ședință, Curtea de Apel a respins recursurile făcute de cei 2 pârâți.

De ce distrugeau natura?

Proiectele presupuneau construirea a 4 microhidrocentrale pe Râurile Bistra Mărului, Șucu și Olteana, râuri care fac parte din situl Natura 2000 Munţii Ţarcu. Acești munți concentrează un complex de ecosisteme preponderent naturale (81%), cu o diversitate remarcabilă şi cu o abundenţă locală de 25-78 ori mai mare faţă de media la nivel naţional.

În zona cursurilor de apă Bistra Mărului, Șucu şi Olteana (Bazinul Hidrografic Timiș) au fost identificate specii de pești precum Cottus gobio (specie care este afectată de orice modificare a habitatului care poate duce chiar şi la dispariția speciei din zonă) sau Eudontomyzon danfordi (o specie care are nevoie de un volum de apă relativ mare şi o diversitate a microhabitatelor de asemenea mare) astfel că microhidrocentralele amenințau migrația acestor pești pentru depunerea icrelor distrugând, de asemenea, habitatele ripariene de care depind specii de nevertebrate, animale și păsări.

Despre Federația Coaliția Natura 2000

Federația Coaliția Natura 2000 România acționează informal din 2003, când 55 de membrii, organizații nonguvernamentale din domeniul protecției naturii, s-au reunit pentru a-și consolida puterea de acțiune la nivel național și local, și pentru a contribui la desemnarea siturilor Natura 2000 în România. Din 2013, federația are personalitate juridică și 17 membri înregistrați oficial. Printr-un parteneriat al organizațiilor nonguvernamentale, ce oferă reprezentativitate și forță la nivel național, Federația acționează în domeniile: arii protejate, conservarea biodiversității, implementarea rețelei Natura 2000 în România. În perioada iunie 2014-aprilie 2016 Federaţia derulează proiectul Capacitate si Implicare pentru Ariile Naturale Protejate din România , proiect finaţat prin granturile SEE 2009 – 2014, în cadrul Fondului ONG în România. Pentru informaţii oficiale despre granturile SEE şi norvegiene accesaţi www.eeagrants.org

 

Pentru mai multe informaţii, vă rugăm să contactaţi:

Federația Coaliția Natura 2000 Romania, email office@natura2000.ro , telefon:  0725963009

WWF-România, persoană de contact Raluca Cîrsta, email rcirsta@wwfdcp.ro, tel. 0731068141

logo-blue_4

Federaţia Coaliţia Natura 2000 şi WWF România atrag atenția asupra riscurilor ridicate de proiectul Primăriei Arad de amenajare hidrologică a Mureșului. Denumit “Reamenajarea si regularizarea Râului Mures intre km 10+100 şi km 33+280”, sau pe scurt – Mureșul Navigabil – proiectul  presupune dragarea râului şi stăvilirea volumului de apă prin construcţia de ecluze, pe un sector aflat în intravilanul Municipiului Arad. Aceste lucrări ar fi necesare pentru ridicarea nivelului Mureșului în vederea desfășurării de activități recreative cu ambarcațiuni.

Mureșul navigabil nu ar distruge doar flora riverană şi fauna piscicolă care a rezistat urbanizării, ci adresează un impact semnificativ asupra Parcului Natural Lunca Mureşului, situat în aval de Municipiul Arad. Dragarea albiei ar reduce volumul de aluviuni atrase de Mureş de-a lungul cursului şi deversate în luncă. Conform datelor obținute de la Administraţia Parcului Natural Lunca Mureşului, aceste aluviuni formează zooplanctonul, o verigă importantă în lanțurile trofice ale ecosistemuluii Luncii  Mureșului. Studiile științifice arată că zooplanctonul hrănește specii de pești, care la rândul lor constituie sursă de hrană pentru cele peste 200 de specii de păsări (multe dintre ele păsări de apă) care trăiesc în populații impresionante în această luncă.  Poziţia oficială a administrației parcului natural este ca această luncă ar trebui să rămână intactă, naturală.

Administraţia parcului se teme că scăderea nivelului râului în aval de Arad, ca principal efect al ecluzelor, va afecta ireversibil valorile de biodiversitate din luncă, valorile peisagistice şi va conduce la degradarea turismului ecologic.

Proiectul se află în acest moment în stadiu de prefezabilitate, iar Federația Coaliția Natura 2000 și WWF România solicită desfășurarea de studii de evaluar adecvata si evaluare a impactului asupra mediului (inclusiv a impactului cumulativ si rezidual), si stoparea proiectului daca rezultatele studiilor indică un impact negativ clar asupra speciilor si habitatelor. Derularea unui proiect cu impact major asupra mediului conduce la încălcarea Directivelor Europene Păsări și a Cadrului Ape, iar Federaţia va acţiona în consecinţă.

Coaliția Natura 2000 a răspuns procesului de dezbatere publică inițiat de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor asupra Proiectului Strategiei Naționale de Schimbări Climatice și Creșterea Economică bazată pe Emisii reduse de carbon. Mulțumită membrilor săi, în special WWF, un document de poziție a fost transmis reprezentanților Departamentului Schimbări Climatice.

Stimate doamnă ministru,

În contextul dezbaterii publice privind Proiectul strategiei CRESC, cel al planului de acţiune şi raportul de mediu vă trasmitem mai jos observațiile și comentariile noastre asupra documentelor privind schimbările climatice supuse consultării publice:

  1. Referitor la Strategia privind schimbările climatice:
  • La pag. 32. Strategia include viziunea unei economii durabile, cu emisii reduse de carbon şi care respectă mediul, dar, în practică, continuă abordarea eronată a considerării Sistemului ETS ca fiind “cheia de boltă a politicii climatice a Europei”. Acest sistem este subminat de un exces structural de certificate pentru cotele de emisii, care nu poate fi corectat într-o manieră credibilă prin reformele aflate în curs de realizare. Pentru a demonstra că priveşte cu seriozitate reducerea emisiilor la sursă, Romania trebuie să utilizeze politici specifice. În acest sens, este necesară introducerea unui standard (de preferință european) de performanță privind emisiile, care să completeze ETS şi să reducă în mod direct emisiile celor mai poluante termocentrale.
  • La pag. 45 din Strategie, Obiective Strategice, Obiectivul 1) Reducerea intensității emisiilor CO2 aferente activităţilor energetice. Strategia trebuie sa țină cont de impactul real al anumitor infrastructuri energetice asupra biodiversității (ex. microhidrocentrale, eolian sau biomasa). Solicităm ca noile investiții în sectorul energiei regenerabile să se realize doar în condițiile strategice, cu o planificare adecvată, ținând cont de nevoile de conservare ale naturii și menținerea ecosistemelor acvatice, forestiere, etc prin evitarea zonelor sensibile (de excludere). Subliniem totodată importanța prioritizării acelor investiții în retehnologizarea infrastructurilor existente. În acest sens, solicităm completarea paragrafului respectiv, după cum urmează: “[…] Acest lucru va necesita investiții susţinute în aprovizionarea cu energie din surse regenerabile și cu emisii reduse de dioxid de carbon, viabile din punct de vedere economic, tehnologii cu înaltă eficiență cu impact redus asupra biodiversității ținând cont de necesitatea menținerii ecosistemelor (acvatice, forestiere, etc) și cu emisii reduse de carbon, precum și în infrastructura de transport, distribuție și stocare a energiei, care va putea asigura în mod eficient, durabil şi consecvent utilizatorilor finali un mix energetic cu emisii scăzute de dioxid de carbon. Se va acorda importanța prioritizării acelor investiții în retehnologizarea infrastructurilor existente.”
  • La pag. 45. Obiectivul 2) Eficiență energetică îmbunătățită la nivelul utilizatorilor finali, în special în clădiri și în sectoarele industriale și la pag. 52 Obiectivul 2) Promovarea îmbunătăţirii nivelului de eficienţă energetică în clădiri şi în sistemele majore de infrastructură urbanătrebuie prioritizate. Prin urmare propunem ca aceste obiective să fie primele în ierarhie. Strategia cadru a Uniunii Energetice dă tonul corect prin prezentarea eficienței energetice ca o sursă de energie în sine – urmând opinia Agenţiei Internaţionale pentru Energie conform căreia eficiența energetică este „primul combustibil” al lumii. Strategia include, de asemenea, o recomandare către statele membre de a acorda „cea mai mare considerație” eficienței energetice în procesul de adoptare al propriilor politici. Totuși, această recomandare pozitivă nu pare să se concretizeze în acțiuni la nivel național diferite de cele de până în prezent.
  • La pag. 68 – În categoria instrumentelor de finanţare disponibile pentru a-şi reorienta investiţiile publice şi private din diverse sectoare economice înspre un circuit cu emisii reduse sunt menționate certificatele verzi. În timp ce WWF România și Federația Coaliția Natura 2000 recunosc necesitatea încurajării investițiilor în surse regenerabile de energie, considerăm legislația actuală ca fiind lacunară – Legea 220/2008 pe care o va modifica, ia în considerare exclusiv aspectele legate de supracompensarea producatorilor beneficiari, creşterea preţului electricităţii și competitivitatea produselor industriale, fără a ține cont de aspectele privind impactul ecologic al infrastructurilor beneficiare ale schemei de promovare a energiei din surse regenerabile si de costul acestui impact. Spre exemplu, în sectorul microhidrocentralelor, dacă costurile de mediu aferente prierderii biodiversității și ecosistemelor râurilor ar fi integrate în mod corespunzător, s-ar ajunge la concluzia că aceste infrastructuri sunt extrem de neprofitabile și nu ar trebui promovate prin alocarea certificatelor verzi. În pofida faptului că energia produsă în microhidrocentrale reprezintă în general o sursă de energie cu amprentă de carbon scăzută, fiind promovată ca răspuns la efectele  schimbărilor climatice, rolul pe care îl poate juca în atingerea ţintelor privind schimbările climatice în Europa rămâne limitat. Ultimele studii ale Agenţiei Europene de Mediu[1] arată că, în raport cu rolul limitat pe care microhidrocentralele îl pot juca în atingerea obiectivelor europene privind sursele regenerabile de energie și schimbările climatice, „din punct de vedere al impactului asupra mediului, impactul multor centrale de capacitate mică poate fi comparabil, sau mai ridicat decât cel al unei centrale de capacitate mare”. În acest sens, atragem atenția asupra faptului că, pe lângă obligația de îndeplinire a țintelor privind sursele regenerabile de energie, Romania are și alte obligatii privind protecția mediului și conservarea naturii (conform Directivei Habitate şi Directivei Păsări) precum și a menținerii stării  ecologice bune a apei (conform Directivei Cadru privind Apa). În alte ţări europene[2], o astfel de schemă asigură îndeplinirea unor condiţii şi criterii ecologice. Astfel, infrastructurile de surse regenerabile pot fi certificate “green”/verzi dacă prin design, construcţie, locație şi operare protejează natura, îndeplinind anumite criterii şi condiţionalităţi stabilite în funcţie de tipul infrastructurii.

Solicităm în acest sens, completarea paragrafului referitor la certificatele verzi de la pag. 68 din Strategie cu următoarele mențiuni:

“Legislaţia şi schema de promovare a surselor regenerabile de energie trebuie sa ţina cont şi de impactul acestor tehnologii asupra naturii şi trebuie sa condiţioneze acordarea certificatelor verzi de îndeplinirea, de către operatori, a unor criterii şi principii ecologice şi de dezovltare durabilă; in acest sens, evaluarea si promovarea fiecărui tip de resursă regenerabilă trebuie sa se faca în funcţie de întregul impact asupra naturii şi nu doar în funcţie de emisiile de carbon aferente producerii energiei, cu o atenţie deosebită asupra impactului cumulativ;

În ceea ce privește microhidrocentralele, legislaţia şi schema de promovare a surselor regenerabile de energie trebuie sa includa o sub-schema dedicata hidroenergiei “verzi” care să asigure, pe de o parte, sprijinirea cu prioritate a retehnologizării microhidrocentralelor existente şi, pe de altă parte, alocarea de certificate verzi exclusiv producătorilor care îndeplinesc criterii stricte de certificare ecologică şi de durabilitate. Retehnologizarea centralelor vechi are avantajul că poate conduce nu numai la optimizarea capacităţii de producţie (beneficiu economic), ci şi la diminuarea impactului asupra ecosistemelor râurilor, prin utilizarea unor tehnologii îmbunătăţite de prevenire şi atenuare a impactului.

Centralele care primesc certificate verzi ar trebui să aibă obligaţia de a investi o sumă fixă per kWh de energie vândută, pentru reconstrucţia ecologică, protejarea şi îmbunătăţirea ecologică locală în zonele de captare şi amplasamentul instalaţiei“.

  • La pag. 106-108, datele privind starea biodiversității trebuie actualizate cu date la zi (2015) rezultatele din rapoartele Comsiei Europene.
  • La pag. 111 – propunem completarea ultimei măsuri de adaptare după cum urmează: „Utilizarea sustenabilă/durabilă a resurselor naturale pentru împiedicarea apariției fenomenelor extreme datorate schimbărilor climatice (viituri, inundații). Măsurile non-structurale trebuie să reprezinte “norma” și nu clasicele măsuri de regularizare și indiguire care s-au dovedit extreme de dăunătoare în ceea ce privește impactul asupra biodiversității.”

 

  • La pag. 111 – propunem completarea obiectivelor 2) și 3) după cum urmează:
1)     2) Menţinerea şi creşterea rezilienţei ecosistemelor
Creşterea rezilienţei ecosistemelor la impacturile schimbărilor climatice va asigura adaptarea biodiversităţii. Rezilienţa ecologică depinde de relaţia dinamică în cadrul speciilor, între specii şi între specii şi mediul lor abiotic, precum şi de interacţiunile fizice şi chimice din mediu. Pentru a atinge acest obiectiv, trebuie conservate arealul şi variabilitatea ecologică ale habitatelor şi speciilor, trebuie menţinute şi dezvoltate reţelele ecologice şi trebuie implementate acţiuni prompte pentru controlul răspândirii speciilor alohtone. În acest sens, se va acorda o atenție deosebită inclusiv impactului pe care anumite tipuri de infrastructuri de energie regenerabilă, în special amenajările hidroeneregetice, promovate ca soluție la schimbările climatice, le au asupra biodiversității și asupra rezilienței ecosistemelor. Soluția este ca astfel de investiții să fie planificate în mod strategic, condiționate de îndeplinirea unor criterii stricte de conservare și a respectării unor zone de excludere unde astfel de investiții să nu fie permise.
2)     3) Creşterea capacităţii biodiversităţii de acomodare la schimbările climatice, prin promovarea managementului adaptativ
Schimbările climatice aduc în atenţie nevoia de gestionare pentru viitor şi de adoptare a unei abordări tot mai dinamice a conservării. Pentru a aborda această problemă, biodiversitatea trebuie să se afle într-o stare favorabilă de conservare şi din acest motiv trebuie restaurate habitatele deteriorate, trebuie stabilite şi dezvoltate coridoare ecologice şi zone de refugiu atât în siturile Natura 2000 și alte arii protejate cât şi între ele şi trebuie implementate acţiuni de conservare in-situ.
3)     4) Evaluarea serviciilor oferite de ecosisteme şi implementarea abordării ecosistemice în sistemele de luare a deciziilor
Ecosistemele asigură beneficii sociale, economice şi de mediu, atât direct prin intermediul resurselor naturale, cât şi indirect prin intermediul serviciilor oferite de ecosisteme (controlul eroziunii, servicii de purificare/curăţare a apelor curate, controlul inundaţiilor, reglarea schimbărilor climatice, etc.). Abordarea ecosistemică este un mod de a lua decizii în scopul gestionării dezvoltării umane într-un mod viabil, mai ales în siturile Natura 2000 și alte tipuri de arii protejate. Ea recunoaşte că oamenii fac parte din ecosistem şi că activităţile lor afectează ecosistemul, dar şi că depind de el. Abordarea ecosistemică necesită o abordare integrată, care ia în considerare toate componentele dintr-un ecosistem (activităţi umane, habitate şi specii, precum şi procesele fizice), ţine cont de funcţiile ecosistemului şi de serviciile oferite de acesta şi mizează pe participarea substanţială a părţilor interesate.

 

  1. Reritor la Planul naţional de acțiune 2016-2020 privind schimbările climatice
  • La pag. 11, subcapitolul 3.1 Energie, la acțiunile propuse privind sistemul de certificate verzi trebuie specificat: “sistemul de certificate verzi care trebuie să ţină cont şi de impactul acestor tehnologii asupra naturii şi trebuie să condiţioneze acordarea certificatelor verzi de îndeplinirea, de către operatori, a unor criterii şi principii ecologice şi de dezvoltare durabilă; in acest sens, evaluarea și promovarea fiecărui tip de resursă regenerabilă trebuie să se facă în funcţie de întregul impact asupra naturii şi nu doar în funcţie de emisiile de carbon aferente producerii energiei, cu o atenţie deosebită asupra impactului cumulativ
  • La pag. 13 propunem să fie dezvoltată capacitatea administrativă de implementare, dar și de monitorizare a Strategiei energetice 2015-2030: “Dezvoltarea capacităţii administrative de implementare și monitorizare a strategiei energetice 2015-2030 şi perspective 2050 (conform ultimelor decizii)”
  • La pag. 17, subcapitolul 3.2 Transport acțiunile propuse privind creșterea impozitării prețului carburantului, taxa de înmatriculare a vehiculului, tarifarea parcării, taxarea congestiilor urbane, nu pot fi implementate înainte ca toate celelalte măsuri de îmbunătățire a transportului în comun (Obiectivul 2 si 3) sa fie complet implementate. Termenele de implementare trebuie modificate în mod corespunzător și corelate cu termenele de la Obiectivul 2 si 3.
  • La subcapitolul 4.2 Apă potabilă și resursele de apă, între acțiunile propuse lipsesc cu desăvârșire obiective și măsuri de reconstrucție ecologică, în schimb apar obiective  de cercetare și investiție în măsuri structurale clasice.
  1. Reritor la Raportul de mediu:
  • Nu menționează în mod corespunzător presiunile aferente lucrărilor hidrotehnice și hidroenergetice, numarul și locațiile acestora;
  • Nu include o situație a stării ecologice a râurilor conform Directivei Cadru privind Apa (se face referire doar la starea ecologică a lacurilor și a apelor subterane);
  • Capitolul referitor la biodiversitate este extrem de redus și nu conține referi la presiunile asupra biodiversității generate de către industrii precum energia și transportul, inclusiv a acelor investiții considerate verzi și promovate ca răspuns la schimbările climatice, cum ar fi amenajările hidroenergetice (impactul asupra ecosistemelor acvatice) sau biomasa (impactul asupra ecosistemelor forestiere).
  • La pag. 114 – Secțiunea Apă, Obiectivul 1: Reducerea riscului de deficit de apă – lipsesc măsuri de menținere a stării ecologice bune a corpurilor de apa și a principiului nedeteriorării stării ecologice conform Directivei Cadru privind Apa precum măsuri menite să remedieze consecințele sutelor de amenajări hidroenergetice care au dus la reducerea debitelor sau chiar secare albiilor pe sectoare lungi de râu în special în zonele montane.
  • La pag. 119 secțiunea Energie, trebuie completată cu un Obiectiv 3: Prevenirea impactului unor tipuri de energie renegerabilă promovate ca răspuns la schimbările climatice. Trebuie să țină cont de impactul real al anumitor infrastructuri energetice asupra biodiversității (microhidrocentrale, eolian sau biomasă). WWF și Federația Coaliția Natura 2000 solicită ca noile investiții în sectorul energiei regenerabile să se realize doar în condițiile strategice, cu o planificare adecvată, ținând cont de nevoile de conservare ale naturii și menținerea ecosistemelor acvatice, forestiere, etc prin evitarea zonelor sensibile (de excludere). Subliniem totodată importanța prioritizării acelor investiții în retehnologizarea infrastructurilor existente.
  • La pag. 124 (Secțiunea Silvicultură, Obiectivul 3: Minimizarea riscului schimbărilor climatice pentru păduri şi prin intermediul pădurilor, Măsura A 138) – sunt prevăzute investiții în amenajări pentru gestionarea torenților din bazinele hidrografice asociate zonelor urbane şi rurale, cu risc crescut de pierderi umane şi materiale, pentru moderarea riscurilor cauzate de fenomene extreme. Având în vedere faptul că astfel de investiții sunt contra-productive măsurilor de conservare a ecosistemor prevăzute în secțiunea În consecință, considerăm că scopul trebuie realizat doar prin investiții exclusiv în măsuri non-structurale.
  • La pag. 124- 125 Secțiunea Biodiversitate, lipsesc măsuri de conservare prin desemnarea unor zone de excludere și a unei planificări strategice adecvate care să țină cont de impactul asupra biodiversității ca răspuns la investițiile/acțiunile propuse în sectoarele Energie și Transport prin Strategie și din Planul de Acțiune aferent. Măsura A 192 necesită completări.
  1. Alte aspecte importante pe care dorim să le aducem în atenție sunt cele de mai jos:
  • Majoritatea sectoarelor prezentate (prin obiectivele propuse) în strategia CRESC și planul national de acțiune nu abordeaza în mod integrat și holistic toate aspectele care țin de vulnerabilitățile la schimbările climatice. Un exemplu în acest sens este managementul apei care pare a avea o prioritate maximă în sectorul agricol prin măsurile de irigare promovate fără a se ține cont de celelalte sectoare sau de măsuri bazate pe ecosisteme sau ceilalți utilizatori de apă din bazinul hidrografic și fără să existe o analiză clară a prognozelor pe zonele cu deficit de apă și ce impact ar avea irigațiile asupra celorlalți utilizatorilor de apă. Propunem o abordare la nivel de bazin hidrografic a tuturor aspectelor legate de necesarul de apă, rezultând din această analiză măsurile de adaptare care se pot implementa în ce privește resursele de apă în sectoarele economice.
  • În condițiile în care se menționeaza faptul că nu există încă definitivată lista proiectelor în domeniul inundații, la evaluarea viitoare a proiectelor este necesar să existente criterii de evaluare legate de adaptarea la schimbările climatice care să asigure faptul că lucrările propuse prin proiecte țin cont de prognoze și sunt adaptate la efectele schimbărilor climatice și nu au impact asupra ecosistemelor.
  • Măsurile bazate pe ecosisteme sau infrastructura verde nu este abordată în documentele strategice supuse dezbaterii, o mare partea dintre aceste măsuri fiind considerate de către specialiști ca fiind măsuri de adaptare de tip win-win și prioritizate pentru finanțare în cadrul POIM 2014-2020.
  • Acvacultura/piscicultura nu este abordată în strategie, nu există obiective care să reflecte acest sector, mai ales că poate fi considerat un sector utilizator de apă important și care va fi afectat de schimbările climatice.
  • Agricultura ecologică nu este menționată – prin acest tip de agricultură efectele eutrofizării cauzate de schimbările climatice se pot diminua.

[1]Hydromorfological Alterations and preasures in European rivers, lakes, transitional and coastal waters, Thematic Assessment for EEA Water 2012 Report (The European Topic Center) http://icm.eionet.europa.eu/ETC_Reports/HydromorphAlterationsPressures_201211

[2] http://www.naturemade.ch/Dokumente/zertifizierung/GreenHydro/Issue_7_English.pdf

Federația Coaliția Natura 2000 și WWF România, împreună cu Administraţia Parcului Naţional Defileul Jiului, atrag atenţia asupra proiectelor energetice din Parcul Naţional Defileul Jiului. Suprafața parcului se suprapune cu cea a sitului ROSCI0063, sit desemnat la nivel european pentru protecţia Speciilor şi habitatelor. Situl a fost desemnat pentru protecţia habitatelor de fag şi frasin, vegetaţie lemnoasă, versanţi stâncoşi şi pentru specii precum ursul brun, linxul, amfibieni şi peşti (zglovoacă, porcuşor de vad, dunăriţa), nervertebrate (racul de ponoare). Situl este străbătut de Râul Jiu, corp de apă pe care Hidroelectrica S.A. a iniţiat şi realizat începând cu 2003 două hidrocentrale – Livezeni şi Bumbeşti Jiu. Conform datelor proiectului si a informatiilor obţinute de autorităţi, proiectul de amenajare hidrologică, realizat în proporţie de peste 45%, are în vedere devierea cursului de apă prin captările care străbat unul din versanţii parcului. Galeriile de captare au un diametrul de 4 metri şi pot asigura un debit care depăşeşte debitul mediu anual al Jiului. Specialiștii APNDJ afirmă că, în cazul în care acest proiect va fi finalizat şi autorizat pentru funcţionare,  Jiul se va transforma într-un pârâu. Conform datelor oferite de administraţia parcului, debitul de servitute asigurat prin proiectul tehnic, Jiul va avea în aval de localitatea Livezeni o adâncime de maxim 9 centimetri, adică apa va ajunge la glezne…

Problema constă în faptul că cele două hidrocentrale au fost autorizate prin acord de mediu înainte de implementarea în România a Directivelor Europene Specii şi Habitate, armonizate la nivel naţional prin OUG 57-2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice modificată prin L49/2011. Cadrul legislativ actual asigură măsuri de protecţie a biodiversităţi mult mai stricte, cu care proiectul nu se conformează.

La sfârșitul anului trecut, conducerea Hidroelectrica SA a anunţat că proiectul va fi finalizat în 2016. Acest fapt impune măsuri urgente, pentru a salva de la distrugere habitate prioritare de arin și frasin și de la dispariție specii precum mreana vânătă, porcușor de vad şi alte specii de peşti şi raci care depind de apa Jiului. Pentru o evaluare reală a impactului asupra mediului, Federația Coaliția Natura 2000 solicită reavizarea proiectului conform legislației în vigoare, prin procedură de evaluare adecvată.

gallery_1

In urma invitației de participare la consultări, trimise de Președintele Klaus Iohannis către reprezentații societății civile, Federația Coaliția Natura2000 România a trimis vineri 06 noiembrie 2015 un document de poziție cu solicitările pentru îmbunătățirea sectorului de conservare a biodiversității.

Domnule Președinte,

Resursele naturale sunt vitale pentru dezvoltarea durabilă a României. Acest lucru nu este recunoscut, astfel că distrugerea capitalului natural continuă într-un ritm alarmant.

Având în vedere faptul că ariile protejate ocupă aproape 25% din suprafața Romaniei, managementul acestora influențează direct şi indirect întreaga ţară. Reţeaua de arii protejate ar trebui să fie instrumentul principal pentru protejarea celor mai valoroase zone ale țării și model de utilizare durabilă a resurselor. Neglijarea lor va duce la transformarea României din țara cu un capital natural excepțional într-o țară fără resurse, fără capital de dezvoltare, înglodată în sărăcie. Drept urmare,

Federația Coaliţia Natura 2000 solicită în numele membrilor săi:

  1. Asumarea unei responsabilități concrete din partea guvernului pentru menținerea ariilor protejate, prin înființarea Agenției Naționale pentru Arii Naturale Protejate (ANANP) în subordinea directă a Guvernului sau Președinției şi alocarea de fonduri de la bugetul de stat pentru managementul acestora.
  1. Asigurarea participării societății civile la managementul ariilor protejate din Romania ca un garant pentru independența politică a deciziilor și pentru asigurarea unui management participativ.
  1. Redirecționarea unei părți din Fondul de Mediu pentru finanțarea sistemului de management al ariilor Protejate şi eliminarea din acest instrument a finanţărilor destinate tuturor investiţiilor cu impact semnificativ asupra naturii.
  1. Reevaluarea Planului Naţional de Acţiune in Domeniul Energiei din Surse Regenerabile şi condiţionarea aprobări proiectelor energetice şi a alocării certificatelor verzi de îndeplinirea unor condiții stricte de conservare a biodiversității.
  1. Limitarea exploatării resurselor naturale în parcurile naționale la nivelul necesităţilor comunităților locale.

 

Brașov, 21.10.2015- Federația Coaliția Natura2000 România face publică poziția sa față de înființarea Agenției Naționale pentru Arii Naturale Protejate (ANANP) printr-o scrisoare oficiala adresată factorilor de răspundere din Ministerul Mediului,Apelor și Pădurilor.

Stimate doamne, stimati domni,

În urma analizei propunerilor de acte normative primite si a discutiilor desfasurate la sediul MMAP, Federația Coaliția Natura 2000 România a formulat următorul punct de vedere cu privire la înființarea Agenției Naționale pentru Arii Naturale Protejate (ANANP):

  1. Considerăm absolut necesară înființarea ANANP în scopul asigurării unui management unitar și eficient al sistemului de arii naturale protejate  printr-o coordonare metodologică corespunzătoare a administratorilor de arii protejate constituiți conform OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată prin Legea 49/2011, cu adaptările, modificările și completările ulterioare (menționat în continuare cu denumirea de OUG 57/2007).
  1. Solicităm revizuirea propunerii de lege privind înființarea Agenției Naționale pentru Arii Naturale Protejate, astfel:

“Art. 1 – În vederea realizării unui management unitar și a coordonării eficiente a ariilor naturale protejate se înființează Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate, instituție publică, cu personalitate juridică, care funcționează în subordinea autorității publice centrale pentru protecția mediului finanțată din venituri şi subvenţii acordate de la bugetul de stat şi surse de finanţare externe”.

Numai astfel se reflectă în mod corespunzător rolul, competențele și atribuțiile ANANP, în baza unei note de fundamentare revizuite privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Arii Naturale Protejate.

  1. Solicităm elaborarea unei noi propuneri de hotărâre de guvern pentru stabilirea atribuțiilor și competențelor Agenției Naționale pentru Arii Naturale Protejate, a structurii organizatorice și a numărului de personal necesar. Această solicitare vine din analiza documentului care conține expunerea de motive pentru înființarea ANANP. Rezultatele analizei noastre sunt prezentate în Anexa 1.

Punctul de vedere al Federației Coaliția Natura 2000 România cu privire la rolul ANANP și la procesul de modificare a gestionării sistemului de arii protejate inițiat este următorul:

A.  Conform OUG 57/2007 articol 56 aliniat 1, atribuțiile MMAP cu privire la administrarea ariilor protejate pot fi preluate de către o agenție în cazul în care aceasta se constituie. HG 38 / 2015 precizează că atribuțiile autorității centrale pentru mediu cu privire la ariile protejate este să coordoneze, monitorizeze și să controleze activitatea administratorilor ariilor protejate (articol 6 IV, punctul 45). Aceste acte normative prevăd ca și rol și atribuții pentru ANANP,coordonarea metodologică a ariilor protejate.

B.  Rolul de coordonare metodologică este prezentat ca fiind prioritar pentru această nouă structură și în Studiul de fundamentare al ANANP realizat în anul 2007 la solicitarea autorității centrale pentru mediu, NAPA / ANANP Strengthening the National Framework for Biodiversity Conservation through Development of the National Agency for Natural Protected Areas and Biodiversity Conservation (NAPA) and Subordinated Bodies. Acest studio menționează ca și rol și atribuții principale ale ANANP, realizarea unei politici și strategii naționale pentru un system eficient de arii protejate, realizarea și asigurarea implementării de programe nationale pe principalele domenii de management în ariile protejate, ambele în scopul canalizării eforturilor administratorilor și a resurselor existente spre acțiuni prioritare atât la nivel national cât și la nivel de arie protejată.

C.  Pe lângă rolul critic de coordonare metodologică, ANANP poate aduce un plus de valoare în administrarea ariilor protejate existente, prin asigurarea administrării corespunzătoare a ariilor protejate care nu sunt subcontractate de către terți. Articolul 18 al OUG 57 / 2007 asigură un cadru corespunzător pentru a permite menținerea unei structuri de administrare diversificată, asigurând astfel unul din cele mai progresiste sisteme de administrare din Europa. Tendințele în administrarea ariilor protejate la nivel european și mondial sunt de descentralizare și de implicare a cât mai multor factori interesați în sistemul de decizie, de management și de administrare.

D.  Din punctul nostru de vedere un sistem unitar și integrat de arii protejate presupune existența unei strategii a sistemului de arii protejate, care să includă și aspectele legate de administrare și coordonarea administratorilor, precum și existența unei entități cu resursele umane și financiare necesare pentru implementarea strategiei. Această entitate (ANANP) trebuie să asigure coordonarea, elaborarea de metodologii, proceduri, ghiduri și normative tehnice, să asigure monitorizarea eficienței managementului ariilor protejate șisprijin financiar pentru administratori.

Considerăm că prioritățile majore pentru sistemul de arii protejate îl constituie în prezent:

  • asigurarea finanțării sistemului, respectiv crearea unei linii bugetare dedicată conservării naturii, care va sta la baza ANANP și a administrării ariilor protejate. Sistemul de alocare a fondurilor se poate discuta ulterior, cu experți de la Ministerul de Finanțe.
  • Asigurarea cadrului necesar și a alocării de fonduri pentru plăți compensatorii acordate proprietarilor cărora li se impun restricții în arii protejate.

În forma sa actuală propunerea de hotarâre de guvernpentru înființarea ANANPstabilește un cadru care va  distruge sistemul de administrare construit cu eforturi deosebite în ultimii 15 ani. Toate investițiile în crearea capacității de administrare, realizate din diverse surse de finanțare, inclusiv cele asigurate de Comisia Europeană pentru a sprijini rețeaua Natura 2000 vor deveni inutile dacă se aprobă această propunere de hotărâre de guvern, care în forma sa actuală nu poategaranta realizarea în timp util a unui sistem centralizat funcțional.

Având în vedere cele de mai sus solicităm reluarea procesului de elaborare a propunerii de lege privind înființarea Agenției Naționale pentru Arii Naturale Protejate și a propunerii de hotărâre de govern pentru stabilirea atribuțiilor și competențelor Agenției Naționale pentru Arii Naturale Protejate, a structurii organizatorice și a numărului de personal necesar prin constituirea unui grup de lucru cu implicarea principalilor factori interesați și organizarea unei proceduri de consultare corespunzătoare, în conformitate cu prevederile legale.

Acest punct de vedere este asumat de membrii Coaliției, însumând 17 organizații reprezentative pentru domeniul conservării biodiversității din Romania.

In speranta ca pozitia noastra reprezinta un real interes pentru procesul de infiintare al ANANP, va multumim pentru timpul acordat si va stam la dispozitie pentru consultari.

 

Anexa 1_Modificare Lege si HG ANAP_Comentarii la documentul EXPUNERE DE MOTIVE pentru înființarea Agenției Naționale pentru Ariile Naturale Protejate

București, 24 iulieAproape jumătate de milion de europeni au transmis Comisiei Europene mesajul de a păstra legislația de protejare a naturii în Europa. Consultarea publică organizată de Comisie pentru a sonda părerile europenilor privind relevanța și eficacitatea legislației Natura 2000 a atins un număr-record de participanți (vezi Nota 1). Nicio altă consultare publică la nivel european nu a mai avut parte de o asemenea reacție, și aceasta încă nu s-a încheiat. Oamenii care îndrăgesc natura și vor să aibă o contribuție concretă și imediată la protejarea ei, mai pot semna petiția Alertă pentru natură până duminică (26 iulie), la miezul nopții, când Comisia Europeană va închide platforma online de consultare. 

Pe 12 mai, 4 organizații mari de mediu (vezi Nota 2) au lansat campania și petiția „Alertă pentru natură” (vezi Nota 3), ca răspuns la intențiile Comisiei Europene de a modifica cele două acte normative (Directiva Păsări și Directiva Habitate) care formează legislația de protejare a naturii în Uniunea Europeană. Directivele Natura 2000 reprezintă cea mai solidă legislație de mediu din lume. Campania a insistat asupra nevoii stringente de îmbunătățire a implementării (transpunerea în legislația națională) și aplicării în teren a legislației, precum și asupra slabei finanțări acordate managementului siturilor Natura 2000; acestea sunt, de fapt, problemele reale legate de directivele Natura 2000, și nu eficacitatea sau relevanța acestei legislații (vezi Nota 4).

Cei aproape o jumătate de milion de oameni, precum și alte peste 120 de ONG-uri de la nivel european au transmis un mesaj clar: Directivele Natura 2000 nu trebuie modificate.

În România, directivele Natura 2000 oferă o pârghie majoră de protecție a naturii pentru 531 de arii naturale și numeroase de specii de floră și faună, cum ar fi urșii, râșii, ciocănitorile și berzele, vidrele sau fluturii. Peste 6.000 de oameni au semnat petiția pentru păstrarea directivelor Natura 2000 în forma actuală; duminică, 26 iulie, este ultima zi în care cei doresc să sprijine eforturile noastre o mai pot face.

Magor Csibi, Director WWF-România: Această consultare este una istorică pentru UE. Niciodată nu a existat o consultare publică în istoria Uniunii la care să participe atât de mulți cetățeni, arătând celor care iau deciziile că atunci când vorbim de natură, nu suntem în continuare dispuși să cedăm. Liderii UE nu ratează nicio ocazie să spună că vor să fie mai aproape de cetățeni, iar această consultare le dă oportunitatea de a arăta că aceste afirmații nu sunt simple enunțuri politicianiste. Oamenii vor un viitor sigur, iar o parte integrantă a acestui viitor este și va fi natura. Atât lumea ștințiifică, cât și natura ne dau semne că viziunea clasică a economiei-pirat care crește până la infinit nu poate fi susținută și iată, cetățenii UE spun răspicat că vor o schimbare de viziune. Noi le mulțumim pentru sprijin și ne pregătim să ducem acest mesaj mai departe.

La nivel european, directivele  asigură protecție pentru 27.000 de arii naturale și peste 1.000 de specii-cheie. Acestea și-au dovedit funcționalitatea pentru salvarea de la dispariție a unor specii emblematice din Europa, cum ar fi lupul, codalbul sau foca (vezi Nota 5). Datorită Directivelor Natura 2000, Europa deține acum cea mai mare rețea de arii naturale protejate din lume, care acoperă aproape un sfert din teritoriul Uniunii Europene, lucru care a durat mai mult de 30 de ani de înfăptuit. De asemenea, analizele arată că rețeaua Natura 2000 generează diverse beneficii în valoare de circa 200-300 miliarde euro/an. Fiecare euro investit în rețeaua Natura 2000 generează de circa 7 ori mai multe joburi decât fiecare euro investit în Politica Agricolă Comună.

Studii științifice (vezi Nota 6) au arătat că directivele contribuie semnificativ la protejarea unor specii și habitate vulnerabile și, totodată, la dezvoltarea socio-economică a comunităților locale și a regiunilor în care se află.

În paralel cu consultarea publică, Comisia a solicitat informații din partea mai multor factori de interes, cum ar fi autorități publice, utilizatori de teren, mediul de afaceri și organizații de mediu (vezi Nota 7). Mare parte din argumentele și dovezile oferite de aceștia susțin directivele și indică aceleași probleme: nevoia unei implementări și a unei aplicări mai bune și nevoia unor finanțări adecvate pentru conservare. Foarte puțini factori de interes au contestat directivele în forma actuală și au cerut revizuirea lor, aceștia fiind anumiți actori din sectorul agricol, asociații de proprietari privați de păduri sau actori din sectorul de pescuit industrial. Un sprijin puternic pentru directive a venit din partea unor operatori economici din sectoare precum industria cimentului, agricultura ecologică și turismul.

Geneviève Pons, Director WWF European Policy Office a afirmat următoarele, în numele coaliției de campanie: Într-un moment critic din istoria Uniunii Europene, sprijinul enorm primit din toate colțurile continentului pentru salvarea legislației de mediu europene demonstrează că oamenii se pot coaliza pentru a apăra ceea ce contează pentru ei. Europenii își îndrăgesc natura și îi interesează legile care o protejează. Acum Comisia trebuie să ia în seamă toate dovezile și să traseze un plan pentru protejarea naturii care să se bazeze pe investiții mai mari în natură și pe o aplicare mai riguroasă a legii.

Rezultatele complete ale consultării publice vor fi publicate în toamna acestui an de către Comisia Europeană, iar o decizie finală asupra viitorului legislației Natura 2000 este așteptată în jurul lunii iunie 2016.

 

Pentru mai multe informații, vă rugăm contactați:

Diana Cosmoiu, Specialist regional politici publice, WWF-România dcosmoiu@wwfdcp.ro, 0725.433.576

Cristina Șut, Expert legislație de mediu, SOR, cristina.sut@sor.ro, 0745.094.587

Federația Coaliția Natura 2000 România, office@natura2000.ro, 0371.092.553

 

Note pentru editori:

  1. Această consultare a fost singura șansă pentru publicul larg să se exprime în procesul de evaluare a Directivelor Natura 2000. Procesul de evaluare a început în ianuarie 2015 și durează, în total, circa 1 an. Directivele au intrat în această evaluare ca parte dintr-un demers mai amplu al Comisiei de a sigura acte legislative potrivite scopurilor specifice. În mai puțin de 3 luni, campania „Alertă pentru natură”, a generat o reacție publică fără precedent: aproape jumătate de milion de cetățeni din Europa au semnat petiția comună, peste 50.000 de mesaje au fost trimise pe rețeaua de socializare Twitter Vice-Președintelui Comisiei Europene Timmermans și Comisarului pentru mediu al UE Vella.
  2. BirdLife, European Environmental Bureau, Friends of the Earth Europe și WWF.
  3. Website-ul WWF al campaniei http://www.wwf.ro/campanii/alertapentrunatura/.
  4. Revendicările WWF se pot consulta în documentul de poziție adresat instituțiilor din România și Comisiei Europene și pregătit în cadrul campaniei „Alertă pentru natură”: http://d2ouvy59p0dg6k.cloudfront.net/downloads/position_paper_wwf___nature_alert.pdf
  5. Succese de conservare datorate Directivelor Natura 2000 (în engleză): http://d2ouvy59p0dg6k.cloudfront.net/downloads/natura2000_factsheet_final.pdf
  6. Dovezile științifice și studiile de caz oferite de organizațiile de mediu în timpul primei faze a procesului de evaluare a directivelor – fitness check (în engleză):

Birdlife: http://www.birdlife.org/sites/default/files/attachments/Evidence%20Fitness%20Check%20Stichting%20BirdLife%20Europe.pdf

WWF: WWF Evidence Gathering Questionnaire for the Fitness Check of the Nature Directives

Friends of the Earth: https://www.foeeurope.org/sites/default/files/biodiversity/2015/evidence_gatheringquestionnaire.pdf

European Environmental Bureau: http://www.eeb.org/?LinkServID=A2CBB4DC-5056-B741-DB496CBE02F8BB32&showMeta=0&aa

Puncte importante din studiile științifice:

  • Directivele Natura 2000 sunt eficace:

– speciile de păsări listate în Anexa I a Directivei Păsări au o stare de conservare mai bună pe teritoriul UE decât în afară teritoriului UE

– directivele au ajutat și la protejarea altor specii, în afara celor enumerate în aceste acte normative

– biodiversitatea din zonele agricole este în declin sau chiar aproape de colaps

  • Directivele au revoluționat conservarea naturii în Europa; acestea au dus la creșterea suprafeței terestre protejate de la 8% la 18%
  • Directivele au ajutat la salvarea unor locuri ca Valea Rospuda din Polonia, Cheile Kresna din Bulgaria sau râuri de munte din România (cum ar fi râul Topolog din Munții Făgăraș sau râurile Șucu, Olteana și Bistra Mărului din Munții Țarcu)
  • Există dovezi din ce în ce mai consistente că directivele generează beneficii enorme la costuri reduse:

– rețeaua Natura 2000 generează diverse beneficii în valoare de circa 200-300 miliarde euro/an

– fiecare euro investit în rețeaua Natura 2000 generează de circa 7 ori mai multe joburi decât fiecare euro investit în Politica Agricolă Comună

– legislația de mediu din UE reprezintă doar 1% din încărcătura administrativă pe care mediul de afaceri trebuie să o gestioneze (conform analizei Grupului Stoiber al Comisiei Europene – High Level Group on Administrative Burden, 2014)

– în 2012, Directivele Natura 2000 nu au apărut, în cadrul unei consultări publice a Comisiei Europene, în topul celor 10 cele mai împovărătoare legi UE pentru întreprinderile mici și mijlocii

  • Adevărata problemă este o aplicare precară/încălcări ale legislației și sub-finanțarea pentru această rețea de arii naturale valoroase:

– numai 20% din nevoile de finanțare sunt acum îndeplinite

– zeci de situri Natura 2000 au fost distruse, fără ca autoritățile să intervină/cu contribuția acestora. Un exemplu în acest sens, în Romania, este situl Munții Fagaraș, unde distrugerile produse de investițiile de tip MHC (microhidrocentrale) au fost constatate chiar de către Comisia Europenă care a deschis recent împotriva României procedura de infringement pentru încălcarea legislației UE  în acele cazuri.

  1. Toate datele trimise de factorii de interes consultați de Comisia Europeană sunt disponibile aici (în engleză): http://ec.europa.eu/environment/nature/legislation/fitness_check/evidence_gathering/index_en.htm.

Puncte importante:

O susținere puternică a directivelor și un apel pentru o implementare mai bună, o aplicare mai exigentă și o finanțare adecvată au fost exprimate de toate organizațiile de mediu care au pus în evidență și alte probleme de mediu, precum eșecul continuat al Politicii Agricole Comune de a sprijini în mod corespunzător conservarea biodiversității. O poziție de susținere a directivelor a fost exprimată și de operatori din mediul de afaceri – sectoare precum industria cimentului, turismului, agriculturii ecologice sau sectorul financiar. Alți actori din sectorul de energie, autorități portuare sau unități silvice publice, de pildă, nu au contestat cadrul legislativ, însă au subliniat, din nou, aspecte de implementare – nevoia unei consultări mai bune cu factorii interesați, o ghidare mai bună, o finanțare mai bună, o pregătire mai bună din punct de vedere al cunoștințelor și competențelor, o monitorizare și un management mai performant al siturilor Natura 2000.

Un atac clar la adresa directivelor a fost lansat din partea sectoarelor agriculturii industriale, pescuitului industrial și exploatării pădurilor și mai ales din partea unor țări precum Germania și țările nordice. Câteva exemple notabile de astfel de actori sunt: CEPF (Federația Europeană a Proprietarilor Privați de Păduri), Europeche (industria de pescuit industrial), Federația Agricultorilor din Suedia. Aceștia cer modificări care ar însemna dizolvarea regimului actual de protecție legală.

În Germania, operatori din agricultură, silvicultură, proprietari de terenuri și vânători au rulat o petiție online care cere desființarea cadrului legislativ actual pentru conservarea naturii: http://natura2000.forum-natur.de/.

 

Despre WWF (World Wide Fund for Nature)

Înfiinţată în anul 1961, WWF este una dintre cele mai importante organizaţii internaţionale care derulează proiecte pentru conservarea naturii, în peste 100 de ţări. Misiunea WWF la nivel global este să oprească degradarea mediului înconjurător şi să construiască un viitor în care oamenii trăiesc în armonie cu natura. Mai multe detalii la: www.wwf.ro.

Despre SOR

Societatea Ornitologică Româna (SOR) este o organizație neguvernamentală, nonprofit, care derulează activități pentru protecția păsărilor și naturii cu sprijinul membrilor, voluntarilor, pe baza de donații și proiecte. Are răspândire națională prin sucursale și grupuri școlare, din 1997 este partener al BirdLife International – o rețea mondială care cuprinde 105 organizații naționale pentru conservarea păsărilor și a naturii. Estea cea mai longevivă organizație neguvernamentală de mediu din România, fiind înființată în 1990.

Despre Coaliția Natura 2000

Coaliția Natura2000 România este o federație de organizații neguvernamentale care au ca scop să contribuie la managementul eficient al ariilor naturale protejate în România și la sprijinirea acțiunilor de conservare a habitatelor naturale și a speciilor de floră și faună sălbatice la nivel national. Membrii federației sunt custozi de arii naturale protejate, cu experiență de peste 10 ani în conservarea naturii în România.

Brașov, 10 iulie –Federația Coaliția Natura 2000 România anunța câștigarea procesului de suspendare a executării Deciziei Etapei de Încadrare pentru proiectul “Construire  şi Exploatare de Microhidrocentrale pe Râul Alb” al S.C. ABI AUTOMOTION S.R.L., amplasat pe Râul Alb, situat în Geoparcul Dinozaurilor Ţara Haţegului şi în situl Natura 2000 Strei-Haţeg, pana la solutionarea pe fond a actiunii in contencios administrativ.

 

Federația Coaliția ONG Natura 2000 a solicitat în instanță anularea proiectului, în luna aprilie 2015, cu suspendarea lucrărilor până la soluționarea cazului. In data de 09.07.2015 a avut loc pronunțarea sentinței în cazul suspendării Deciziei Etapei de Încadrare emisa de Agenția pentru Protecția Mediului Hunedoara în favoarea reclamantei Federația Coaliția Natura2000 Romania.

Proiectul presupune construirea de microhidrocentrale pe Raul Alb, comuna Sălașu de Sus, județul Hunedoara, care va cuprinde doua tronsoane înglobând în total 3 microhidrocentrale (MHC).

Prin dispozitiile Deciziei Etapei de Incadrare  nr.1327/26.08.2013, revizuita la data de 11.09.2014s-a deci ca Proiectul privat “Construire  şi Exploatare de Microhidrocentrale pe Râul Alb” al S.C. ABI AUTOMOTION S.R.L., poate fi amplasat in extravilanul comunei Salasu de Sus, sat Coroiesti, jud.Hunedoara, in interiorul ariei protejate-Situl Natura2000 ROSCI0236 Strei-Hateg, desemnat pentru specii de flora si fauna continute in Anexa II a Directivei Consiliului conform Formularului standard Natura2000.

Prin plangerea prealabila formulata, am cerut Agentiei pentru Protectia Mediului Hunedoara revocarea Deciziei Etapei de Incadrare, apreciind ca aceasta contravine atat reglementarilor nationale, cat si prevederilor comunitare in domeniul protectiei mediului, afectand speciile si habitatele protejate la nivelul Uniunii Europene si distrugand valea naturala a Raului Alb.

 

Decizia contestata incalca grav dispozitiile restrictive ale Avizului de mediu nr. 10938/10.12.2012 la Strategia Energetica a Romaniei pentru perioada 2007-2012, actualizata pentru perioada 2011-2020, emis de Ministerul Mediului si Padurilor, prin care se interzice in mod expres avizarea favorabila a proiectelor de investitii, conform Cap. III-Masuri de prevenire, reducere si compensare a efectelor adverse asupra mediului, alin.(9):-„In aceste situri de interes comunitar(SCI-uri) care au fost propuse pentru protejarea speciilor de pesti, vidra, rac sau pentru habitate care sunt influentate, nu se vor propune/aproba/accepta dezvoltarea/amplasarea microhidrocentralelor” ,

 

Sentința din 9.07.2015 va permite oprirea executării oricăror lucrări în zona proiectului, pana când instanta se va pronunța privind legalitatea avizării acesteia, procesul fiind în continuare pe rolul Tribunalului Hunedoara.

Federația Coaliția Natura 2000, email office@natura2000.ro , telefon 0725.964.055

 

Federația Coaliția Natura 2000 România acționează informal din 2003, când 55 de membrii, organizații nonguvernamentale din domeniul protecției naturii, s-au reunit pentru a-și consolida puterea de acțiune la nivel național și local, și pentru a contribui la desemnarea siturilor Natura 2000 în România. Din 2013, federația are personalitate juridică și 15 membri înregistrați oficial. Printr-un parteneriat al organizațiilor nonguvernamentale, ce oferă reprezentativitate și forță la nivel național, Federația acționează în domeniile: arii protejate, conservarea biodiversității, implementarea rețelei Natura 2000 în România. În perioada iunie 2014-aprilie 2016 Federaţia derulează proiectul Capacitate si Implicare pentru Ariile Naturale Protejate din România , proiect finaţat prin granturile SEE 2009 – 2014, în cadrul Fondului ONG în România. Pentru informaţii oficiale despre granturile SEE şi norvegiene accesaţi www.eeagrants.org