București, 7 aprilie – WWF România, împreună cu Societatea Ornitologică Română (SOR), Fundația Terra Mileniul III, Federaţia Coaliţia Natura 2000, Bankwatch și 2Celsius atrag atenția, printr-o Scrisoare Comună de Poziție privind noua Strategie Energetică a României 2016-2030 cu perspectiva anului 2050, că aceasta trebuie să țină cont, pe lângă numeroase aspecte privind mediul, de obiectivele de conservare, convențiile și reglementările europene și internaționale privind biodiversitatea. Scrisoarea a fost trimisă către Ministerul Energiei, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor și Ministerul pentru Consultare Publică și Dialog Civic.

Beneficiile biodiversității, recunoscute de UE, nu și de legislația din România

Obiectivul prioritar al Uniunii Europene (UE) pentru anul 2020^[1] în ceea ce privește biodiversitatea este de a stopa pierderea biodiversității și degradarea serviciilor ecosistemice din UE până în 2020, precum și refacerea acestora în măsura posibilului, odată cu sporirea contribuției UE la combaterea pierderii biodiversitatii pe plan mondial.  Comisia Europeană^[2] recunoaște beneficiile biodiversității, această nefiind „doar importantă în sine, ci totodată oferă societății o gamă largă de servicii ecosistemice, precum apă curată, polenizare, protecție împotriva inundațiilor, care au o valoare economică și socială însemnată”.  Mai mult decât atât, Strategia UE a biodiversității pentru 2020 urmărește să nu existe nicio pierdere netă în ceea ce privește ecosistemele și serviciile aferente.

Cu toate acestea, analizele elaborate și publicate până în prezent privind Strategia Energetică a României 2016-2030 nu acordă importanța cuvenită conservării biodiversității neţinând cont de riscurile asociate impactului anumitor tipuri de infrastructuri energetice.

MHC-urile, promovate din nou, cu orice preț, ca sursă de „energie verde”

Un exemplu în acest sens îl constituie capacitățile hidroenergetice, documentul ignorând impactul major al hidrocentralelor asupra ecosistemelor râurilor.

WWF a afirmat în repetate rânduri că nu este suficient ca o anumită tehnologie sau sursă de energie regenerabilă să nu genereze emisii de CO2 în atmosferă pentru a putea fi catalogată drept „energie verde”, ci trebuie luat în considerare și impactul asupra ecosistemelor afectate.

Atunci când vine vorba de promovarea MHC-urilor ca sursă regenerabilă de energie, trebuie să se țină seama de faptul că  doar aprox. 1% din producția de energie electrică hidro în România este produsă de MHC-uri, restul rezultând din centrale medii și mari (aprox. 18.219 GWh din totalul de 18.950 GWh energie hidro produsă în 2014).  Instalarea de noi hidrocentrale ar trebui luată în calcul numai în cazul în care potențialul de optimizare a infrastructurii existente a fost realizat și toate optiunile au fost analizate cu atentie pentru alegerea variantelor/combinatiei de variante care au cel mai redus impact asupra mediului.  Mai mult decât atât, scoaterea din funcțiune a barajelor vechi ori a acelor instalații aflate în locații critice pentru continuitatea râului trebuie planificată într-o maniera strategică, conform recomandărilor ICPDR^[3] și Directivei Cadru privind Apa.

De asemenea, pentru obținerea unor rezultate sustenabile și pentru respectarea principiilor privind transparența decizională este absolut necesară participarea ONG-urilor de mediu la grupurile de lucru și dezbateriile viitoare având drept scop elaborarea noii Strategii Energetice.

Nevoia de transparență și consultare cu societatea civilă

În procesul de elaborare a documentelor Strategiei Energetice a României 2016-2030, ONG-uri cu o experiență semnificativă în conservarea biodiversității sau în impactul de mediu al energiei nucleare, cărbunelui sau gazelor de şist au fost eliminate în cadrul procesului. Acest fapt afectează în mod negativ rezultatul final; pe lângă cele deja menționate, documentele tratează superficial sau exclud aspecte importante precum:

– problema infrastructurilor energetice ce prezintă riscuri incomplet cunoscute și evaluate (exploatarea gazelor de șist)

– impactul asupra biodiversității al unor surse de energie regenerabilă precum morile eoliene, biomasa și panourile fotovoltaice, în funcţie de tehnologie şi locaţie

– riscurile aferente utilizării energiei nuclear-electrice precum și cele aferente gestionării deșeurilor radio-active, care au determinat alte țări europene să elimine complet astfel de infrastructuri din planurile lor de dezvoltare energetică

– problema  biocarburanţilor şi modul în care România intenţionează să îşi atingă ţinta angajată faţă de legislaţia europeană.

Organizația WWF rămâne în continuare interesată în participarea la grupurile de lucru privind elaborarea noii Strategii Energetice și va urmări în mod serios continuarea procesului de elaborare și evaluare a acestui document strategic, cu speranța că acesta va fi  mai transparent și mai participativ decât cel de până în prezent.

Note pentru editori:

– mai multe informații despre activitatea WWF-România privind protejarea râurilor din România: http://www.raurileromaniei.ro și http://www.wwf.ro/campanii/raurile_de_munte_ultima_sansa/  şi integrarea biodiversităţii în procesul decisional şi politicile sectoriale: xxx (link de la Mara)

Pentru mai multe informaţii vă rugăm contactaţi:

Diana Cosmoiu, Specialist Regional Politici Publice, WWF; email: dcosmoiu@wwfdcp.ro  tel: 0213174996

Adriana Trocea, Specialist comunicare, WWF România; email: atrocea@wwfdcp.ro, tel: 0728278737

Despre WWF (World Wide Fund for Nature)

Înfiinţată în anul 1961, WWF este una dintre cele mai importante organizaţii internaţionale care derulează proiecte pentru conservarea naturii, în peste 100 de ţări. Misiunea WWF la nivel global este să oprească degradarea mediului înconjurător şi să construiască un viitor în care oamenii trăiesc în armonie cu natura. Mai multe detalii la: www.wwf.ro.

^[1] http://ec.europa.eu/environment/pubs/pdf/factsheets/biodiversity_2020/2020%20Biodiversity%20Factsheet_RO.pdf

^[2] http://ec.europa.eu/environment/nature/biodiversity/comm2006/2020.htm

^[3] Comisia Internaţională pentru Protecţia Dunării

În urma presiunilor realizate de Coaliția Natura 2000 pentru a limita dezastrul ecologic realizat de exemplare din specia invazivă Neovision vision (Nurca americană) în situl avifaunistic Dumbrăvița – Rotbav – Măgura Codlei, Garda de Mediu Brașov a suspendat activitatea ilegală a fermei AG Roneco Farm SRL, responsabilă de evadarea nurcilor. In raspunsul Comisariatului Judetean al GM Brasov se arată ca „intrucât la data efectuării controlului societatea nu deținea autorizație de mediu, act ce atestă legalitatea funcționării din punct de vedere al protecție mediului, s-a aplicat sancțiunea contravențională principală […] și sancțiunea complementară de suspendare a activității până la obținerea actelor de reglementare”.

Coaliţia Natura 2000  România, a inceput demersurile pentru reducerea impactului exemplarelor de nurcă americană (Neovision vision) in luna martie, impreună cu Societatea Ornitologică Română. Demersurile au fost fundamentate prin obținerea de dovezi clare care atestă că exemplarele evadate în toamna anului 2015 din ferma respectivă au produs un impact alarmant pe cursul Râului Olt și în situl Dumbrăvița – Rotbav – Măgura Codlei, asupra păsărilor și peștilor. În urma extinderii cercetărilor, prezența nurcilor a fost identificată și în gospodăriile din zona limitrofă, pericolul răspîndirii de parvovirusuri și  chiar a rabiei fiind unul real. Federația Coaliţia Natura 2000  România a solicitat autorităților competente sistarea activității Fermei și  interzicerea tuturor transporturilor de exemplare vii de nurcă americană pe raza județului Brașov și din alte ferme care au ca obiect de activitate importul/exportul, deținerea și creșterea de nurci americane.

Intrucât Nurca americană (Neovision vision) este considerată o specie invazivă care aduce prejudicii importante pentru biodiversitate, Coalitia Natura 2000 a inceput demersurile pentru transpunerea in legislația românească a Regulamentului CE 1143/2014 privind introducerea și prevenția raspândirii speciilor invazive in statele membre și elaborarea listei de Specii invazive și alohtone.

Acțiunea a fost realizată prin proiectul ”Capacitate și implicare pentru ariile naturale protejate din Romania” – proiect finanțat prin granturile SEE 2009-2014, în cadrul Fondului ONG în România

Pe data de 13 aprilie, Camera Deputaților a votat în plen proiectul de lege PL-x nr. 762/2015   – proiectul de Lege privind înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Arii Naturale Protejate. Noua lege este necesară pentru coordonarea și managemntul ariilor protejate din România, inclusiv a siturilor Natura 2000. Deputații au luat la cunoștiință documentul de poziție al Federației Coaliția Natura 2000, elaborat în urma grupului de lucru la nivel de minister din data de 4 martie, retransmis spre consultare către Comisia de Mediu din Camera Deputaților. Documentul de poziție cu propunerile de proiect de lege a fost elaborat de Grupul de lucru pe legislația ariilor protejate de la nivelul Federatiei Coaliția Natura 2000. Din componența acestui grup fac parte următorii voluntari:

Componenta GL AP: Cristina Sut  (SOR), Dan Hulea (SOR), Tiberiu Chiriches  (PP), Cristi Papp (WWF), Attilla Pilbath  (Geo Acc), Mihai Zotta  (CC), Dan Trifu  (Ecocivica), Dan Ionescu  (SOR), Janos Mark Nagy (EKE), Togor V. Mihai (AquaCrisius), Matei Dragomir (ACDB), Misu Gligan (ARR)

Pentru analiza administrativă și corelarea cu celelalte legi conexe a fost subcontractat un expert de mediu. El a livrat analiza cadrului legal de înființare a ANANP, analiza proiectului de Lege privind înființarea ANANP și a redactat documentul de poziție cuprinzând o propunere de proiect de Hotărâre de Guvern privind organizarea şi funcţionarea ANANP.

Dezbaterea proiectului de lege a început în august 2015, a fost întreruptă în noiembrie din cauza schimbărilor la nivel de aparat central și au fost reluate în decembrie 2015 cu noul secretar de stat. Coaliția a insistat pentru independența noii agenții prin desemnarea statutului de „agenție sub autoritate”. În plus, a solicitat atribuții de creare de administrații în subordinea sa. Cu toate că aceste amendamente nu au fost acceptate de camera cu rol decizional, prin lobby-ul realizat de membrii federației, a fost introdusă atribuția de preluare a ariilor neadministrate și a fost respins articolul ce impunea standarde salariale.

Deși nu are forma ideală, forma in care a trecut legea este un prim pas in perfectionarea aparatului de reglementare si coordonare a ariilor protejate. Strategia responsabililor de Biodiversitate din MMAP este ca HG -ul de aplicare a legii si ordinele care normeaza activitatea custozilor (Om 1052/2014, Om 1026/2009,) sa favorizeze desfășurarea activității noii instituții.  Urmează ca Federația Coaliția Natura 2000 sa lucreze la nivel de Grup de Lucru pentru redactarea si votarea HG-ului de functionare a ANANP, precum si modificarea Ordinului 1052/2014.

Grupul de lucru și-a desfășurat activitatea prin intermediul proiectului Capacitate și implicare în ariile naturale protejate, finanțat prin Granturile SEE 2009-2014, în cadrul Fondului ONG in România.

Monitorizarea activității Camerei deputaților și activitățile de lobby au fost desfășurate prin proiectul „Să facem împreună legi pentru natură”, derulat de Federația Coaliției Natura 2000 România în parteneriat cu Propark – Fundația pentru Arii protejate, Societatea Ornitologică din România și Societatea Academică Română, cofinanțat printr-un grant din partea Elveției,  prin intermediul contribuției elvețiene pentru Uniunea Europeană extinsă. 

Acest comunicat nu reflectă neapărat poziția oficială a Guvernului Elvețian. Responsabilitatea pentru conținutul acesteia este asumată în întregime de Federația Coaliția Natura 2000.

Coaliția Natura 2000, o federație reprezentativă pentru conservarea biodiversității din România salută protestul spontan al angajaților din Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, desfășurat în data de 13 aprilie 2016. Membrii noștri, 17 organizații puternic implicate în managementul ariilor protejate, doresc ca instituția centrală de resort  – un partener constant de dialog, să-și întărească capacitatea instituțională prin remunerarea adecvată a resursei umane. În prezent, motivarea angajaților nu este posibilă într-un cadru defavorizat în raport cu celelalte ministere, în care drepturile salariale sunt ținute la un nivel derizoriu.

Mai mult, în timp ce resursele de mediu sunt exploatate în interesul dezvoltării, statul alocă cele mai puține resurse financiare pentru mediu, ape și păduri.

Considerăm că modelul de dezvoltare durabilă asumat de România necesită echitate în privința mobilizării resurselor între cei trei poli de dezvoltare – mediu, economie și comunitate. Până în prezent, prin remunerarea derizorie a funcționarilor din aparatul de reglementare și control al mediului, apelor și pădurilor se creează o discriminare voită și o demotivare menită să producă disfuncționalități în activitățile instituțiilor centrale, regionale și locale.

Apreciem că blocarea procesului de majorare a salariilor arată nivelul scăzut de recunoaștere a eforturilor depuse de funcționari și implică o lipsă de responsabilitate față de valorile de patrimoniu și serviciile de mediu pentru care aceștia lucrează.

Suntem solidari cu angajații care au ajuns să își ceară drepturile în stradă și solicităm Parlamentului României și Guvernului să își revizuiască atitudinea față de aceștia, promulgând creșterea salariilor la nivel cu celelalte ministere.

Coaliţia Natura 2000  România, o federație reprezentativă pentru conservarea biodiversității, ce reunește 17 dintre cele mai puternice ONG-uri de mediu din România, face demersuri pentru reducerea impactului exemplarelor de nurcă americană (Neovision vision) introduse accidental în habitatele naturale din zona Rotbav-Dumbrăvița prin activitatea ilegală a fermei AG Roneco Farm SRL Feldioara.  În urma monitorizării realizate cu echipamente foto/video de către Societatea Ornitologică Română, există dovezi clare că exemplare evadate în toamna anului 2015 din ferma respectivă au ajuns pe cursul Râului Olt și în situl Dumbrăvița – Rotbav – Măgura Codlei. Impactul asupra păsărilor și peștilor este alarmant. În urma extinderii cercetărilor, prezența nurcilor a fost identificată și în gospodăriile din zona limitrofă, pericolul răspîndirii de parvovirusuri și  chiar a rabiei fiind unul real. Deși pare amuzant, una din nurci a fost surprinsă într-o benzinărie din Brașov, în timpul zilei,  printre oameni, atacând un… furtun. Literatura de specialitate și dovezile înregistrate în alte țări arată că nurcile americane au un comportament impredictibil, iar uneori sunt capabile să atace animale de talie mai mare decat ele si animale din gospodărie.

Federația Coaliţia Natura 2000  România a solicitat Comisariatului Gărzii de Mediu Brașov sistarea activității

fermei AG Roneco Farm SRL Feldioara și dispunerea de măsuri de monitorizare a exemplarelor existente în fermă.

În plus, a solicitat Direcției Sanitar Veterinare Brașov interzicerea tuturor transporturilor de exemplare vii de nurcă americană pe raza județului Brașov și impunerea de măsuri de microcipare a exemplarelor vii din ferma de la Feldioara și din alte ferme care au ca obiect de activitate importul/exportul, deținerea și creșterea de nurci americane. Totodată, federația a solicitat verificarea tuturor agenților economici care au acest obiect de activitate.

Nurca americană (Neovision vision) este considerată o specie invazivă care aduce prejudicii importante pentru biodiversitate. Mai multe state din UE care au cheltuit sume enorme pentru eradicarea acestei specii au interzis prin legislația internă importul/exportul, deținerea și creșterea de nurci americane. Din aceste considerente, agenții economici și-au mutat activitatea de producție a materiei prime pentru industria  confecțiilor din blană naturală în România.

Federația Coaliția Natura 2000 va solicita Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor adoptarea de măsuri normative pentru interzicerea importului/exportului, deținerii și creșterii de nurci americane în România.

Federaţia Coaliţia Natura 2000 a câştigat procesul împotriva Ministerului Mediului, oprind proiectele energetice abuzive pe Râurile Şucu-Olteana şi Bistra Mărului

Brașov, 18 noiembrie – Federația Coaliția Natura 2000 România a obținut sentință definitivă și irevocabilă în procesul intentat Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor cu privire la anularea Acordurilor de Mediu pentru proiectele energetice de pe râurile Şucu-Olteana şi Bistra Mărului, din situl Natura 2000 Munţii Ţarcu. Această sentinţă împiedică ca microhidrocentralele propuse de SC Alset Energy SRL și avizate inadecvat de Agenţia pentru Protecţia Mediului Caraş-Severin să intre în procesul de construire. Astfel, situl Natura 2000 Muntii Țarcu – arie naturală protejată la nivel european – a fost salvat de la distrugerea ihtiofaunei și a habitatelor limitrofe, distrugere generată de astfel de „proiecte verzi”.

„Salutăm corectitudinea magistraților și ne bucurăm că mediul și biodiversitatea au câștigat în fața investitorilor care abuzează de influenţă şi putere în goana după câştiguri imediate. Este un succes important, care generează un precedent favorabil pentru situații abuzive similare. Am demonstrat că legislația de mediu trebuie respectată indiferent de situație iar avizele de mediu nu sunt niște hârtii la dosar, ci decizii care pot distruge sau salva un colț din natură”, a declarat Liviu Cioineag, directorul Federaţei Coaliţia Natura 2000, mulțumind organizațiilor care au asigurat suportul necesar: WWF România şi Asociaţia Altitudine Timișoara.

Demersul juridic

Încă din februarie 2014, WWF-România alături de Asociaţia Coaliția pentru Mediu, Asociația Natura Transilvaniei, dar și persoane fizice au contestat la Agenția pentru Protecția Mediului Caraș-Severin proiectele MHC aflate atunci în proces de avizare, solicitând respingerea acestora. La începutul lunii iunie 2014 WWF- România a lansat o petiție publică online prin care peste 6,000 cetățeni au cerut autorităților relevante respingerea proiectelor. Cu toate acestea, autoritățile publice au decis să ignore vocea societății civile susținută de argumente științifice, iar APM Caraș-Severin a emis acordurile de mediu. Urmare a acestui fapt, Federația Coaliția Natura 2000 a solicitat în instanță anularea acordurilor de mediu în luna august 2014, pentru a evita efectele negative ale construcției și funcționării microhidrocentralelor asupra speciilor de faună acvatică și asupra habitatelor protejate. Acordurile de Mediu au fost emise de către Agenția pentru Protecția Mediului Caraș-Severin în iunie 2014, cu ignorarea prevederilor Avizului de Mediu la Strategia Energetică a României 10938/2012 și a avizului negativ al administratorului sitului Natura 2000 pentru aceste proiecte. Conform prevederilor O.U.G. nr. 57/2007 art. 28 alin. 7 „Emiterea actelor de reglementare pentru planuri/proiecte/activități în ariile naturale protejate, şi, după caz, în vecinătatea acestora, se realizează numai cu avizul administratorilor, respectiv al custozilor ariilor protejate”, astfel că APM Caraş-Severin era obligată să ţină seama de avizul administratorului. Asociația Altitudine Timișoara, administrator în acel moment, a emis aviz negativ pentru aceste proiecte.

Coaliția a avut câștig de cauză în primă instanță, la Tribunalul Caraș-Severin, însă instituția abilitată împreună cu beneficiarul SC Alset Energy SRL  au solicitat recurs la Curtea de Apel Timișoara. Joi, 12 noiembrie 2015, în prima ședință, Curtea de Apel a respins recursurile făcute de cei 2 pârâți.

De ce distrugeau natura?

Proiectele presupuneau construirea a 4 microhidrocentrale pe Râurile Bistra Mărului, Șucu și Olteana, râuri care fac parte din situl Natura 2000 Munţii Ţarcu. Acești munți concentrează un complex de ecosisteme preponderent naturale (81%), cu o diversitate remarcabilă şi cu o abundenţă locală de 25-78 ori mai mare faţă de media la nivel naţional.

În zona cursurilor de apă Bistra Mărului, Șucu şi Olteana (Bazinul Hidrografic Timiș) au fost identificate specii de pești precum Cottus gobio (specie care este afectată de orice modificare a habitatului care poate duce chiar şi la dispariția speciei din zonă) sau Eudontomyzon danfordi (o specie care are nevoie de un volum de apă relativ mare şi o diversitate a microhabitatelor de asemenea mare) astfel că microhidrocentralele amenințau migrația acestor pești pentru depunerea icrelor distrugând, de asemenea, habitatele ripariene de care depind specii de nevertebrate, animale și păsări.

Despre Federația Coaliția Natura 2000

Federația Coaliția Natura 2000 România acționează informal din 2003, când 55 de membrii, organizații nonguvernamentale din domeniul protecției naturii, s-au reunit pentru a-și consolida puterea de acțiune la nivel național și local, și pentru a contribui la desemnarea siturilor Natura 2000 în România. Din 2013, federația are personalitate juridică și 17 membri înregistrați oficial. Printr-un parteneriat al organizațiilor nonguvernamentale, ce oferă reprezentativitate și forță la nivel național, Federația acționează în domeniile: arii protejate, conservarea biodiversității, implementarea rețelei Natura 2000 în România. În perioada iunie 2014-aprilie 2016 Federaţia derulează proiectul Capacitate si Implicare pentru Ariile Naturale Protejate din România , proiect finaţat prin granturile SEE 2009 – 2014, în cadrul Fondului ONG în România. Pentru informaţii oficiale despre granturile SEE şi norvegiene accesaţi www.eeagrants.org

Pentru mai multe informaţii, vă rugăm să contactaţi:

Federația Coaliția Natura 2000 Romania, email office@natura2000.ro , telefon:  0725963009

WWF-România, persoană de contact Raluca Cîrsta, email rcirsta@wwfdcp.ro, tel. 0731068141