Category: Campanii & Advocacy

default

Federația Coaliția Natura 2000 România a transmis Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor și ANMAP, o scrisoare de observații la proiectul de ordin pentru aprobarea Metodologiei de atribuire în administrare a ariilor naturale protejate. Totodată, în temeiul Legii nr. 52/2003 privind transparența decizională, am solicitat organizarea unei dezbateri publice asupra proiectului.

Apreciem că proiectul consolidează garanțiile procedurale ale sesiunii de atribuire. Observațiile noastre vizează însă deciziile cu cel mai mare impact: ce arii intră în sesiune, când, cine le administrează direct și cum se evaluează rezultatele.

Printre principalele puncte ridicate:

  • ariile care nu necesită structuri de administrare special constituite, de la rezervații naturale și monumente ale naturii până la situri Natura 2000, rămân în administrarea ANMAP, în afara oricărei proceduri de atribuire;
  • decizia privind ariile scoase la administrare aparține în exclusivitate ANMAP, pe baza unor criterii generale, fără ponderi sau praguri; propunem criterii clare și uniforme pentru toate ariile, sub forma unui arbore de decizie sau a unei grile de punctaj;
  • proiectul nu stabilește când și cât de des se organizează sesiunile de atribuire;
  • ANMAP poate fi simultan autoritate și administrator, iar „separarea funcțională“ invocată nu este definită concret;
  • criteriile de performanță și procedura de evaluare a managementului nu sunt cunoscute în avans, iar ariile administrate direct de ANMAP nu sunt supuse acelorași standarde de raportare și evaluare.

Federația își menține poziția că administrarea ariilor naturale protejate trebuie să fie deschisă oricărei entități juridice care, potrivit legii, îndeplinește condițiile și le dovedește în urma unei evaluări obiective. Am solicitat Ministerului și o dezbatere publică, la care să prezentăm propuneri concrete de redactare.

lup zapada©-Shutterstock-Agnieszka-Bacal-WWF-1

Pe agenda ședinței se află modificarea Legii nr. 407/2006, transpunerea Directivei (UE) 2025/1237 privind statutul lupului, metodologia de monitorizare a ursului și a lupului, precum și cotele pentru urs (2028) și lup (2027). Sunt decizii cu efect direct asupra speciilor strict protejate și asupra siguranței comunităților care trăiesc lângă ele.

Scrisoarea semnalează mai multe probleme de procedură din pricina cărora refuzăm să participăm: consultări selective și preferențiale, absența documentelor de lucru, timpul insuficient de pregătire, o agendă prea încărcată pentru o singură ședință, roluri neclare și modul în care este tratată ordonanța privind lupul. Considerăm că deciziile adoptate fără o consultare reală sunt fragile juridic, ajung în instanță, subminează încrederea în instituții și nu pot fi aplicate în teren.

Propunem măsuri concrete, între care publicarea datelor din spatele cotelor și a minutelor, discuții separate pe fiecare subiect, un raport de consultare și grupuri de lucru echilibrate, în care să fie reprezentați cercetătorii, organizațiile de mediu, comunitățile și crescătorii de animale.

Considerăm că transparența nu îngreunează munca ministerului. Ea face deciziile mai solide și mai ușor de acceptat. Textul integral al scrisorii este mai jos.

poza urs C Pap

În această perioadă se află în procedură legislativă la Senat două inițiative depuse de senatorul Tánczos Barna și de alți parlamentari UDMR: o propunere de modificare a Legii vânătorii nr. 407/2006 (L602/2026) și o propunere de completare a OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate (L603/2026). Este vorba de proiecte de lege care pot fi încă amendate sau respinse, iar Federația Coaliția Natura 2000 România a transmis parlamentarilor o scrisoare de poziție.

Susținem siguranța tuturor persoanelor care se întâlnesc sau interacționează cu ursul, instituirea unor măsuri de prevenție (precum garduri electrice, spray-uri anti urs)  și acordarea unor despăgubiri previzibile și plătite la timp victimelor, precum și protecția juridică a celor care își apără viața în situații de pericol. Nimeni nu trebuie să se teamă de o condamnare penală pentru că a reacționat în fața unui pericol real. Instrumentele alese nu servesc însă aceste obiective, iar mai jos ne oprim la unul dintre aspectele care crează îngrijorare.

Ne referim la modificarea anexei nr. 2 la Legea nr. 407/2006 care propune reducerea valoarii de despăgubire pentru uciderea unui urs de la 40.000 la 500 euro, adică de 80 de ori.Valoarea din anexă se aplică tuturor uciderilor ilicite ale ursului, inclusiv braconajului, nu doar situațiilor de autoapărare, iar inițiatorii nu prezintă nicio evaluare sau raționament care să justifice noua sumă. O modificare de asemenea amploare ar trebui susținută de dovezi și de o metodologie de calcul transparentă. 

Ursul brun nu este proprietatea unei persoane private, a unui partid și nici a unei organizații. El reprezintă parte a patrimoniului natural al României, protejat prin legislația națională și europeană. Reducerea drastică a valorii prejudiciului asociat uciderii ilegale transmite semnalul că acest patrimoniu este mai puțin valoros și că încălcarea legii produce consecințe reduse, de neglijat.

Contextul agravează problema. Piața trofeului de urs există și este scumpă: pentru un urs brun, taxa de trofeu poate ajunge la 10.000 de euro, în ofertele de vânătoare apărute pe internet imediat după promulgarea legii privind cote de prevenție. Cele două sume nu sunt de aceeași natură, una fiind o taxă de recoltare legală, alta o valoare de despăgubire, deci comparația nu e științifică. Ea arată totuși direcția: cu o despăgubire de 500 de euro, uciderea ilegală a unui urs ajunge să coste mai puțin decât varianta legală, iar cine e dispus să rişte poate face economie. La 40.000 de euro, cine ucide ilegal un urs se gândește de două ori înainte; la 500, suma nu mai descurajează. Ba chiar încurajează braconajul prin reducerea drastică a valorii prejudiciului. 

România găzduiește una dintre cele mai importante populații de urs brun din Uniunea Europeană. Din această perspectivă, deciziile privind sancționarea uciderii ilegale au relevanță nu doar națională, ci și europeană. Orice diminuare semnificativă a mecanismelor de descurajare trebuie analizată cu atenție pentru a evita transmiterea unui semnal contrar obiectivelor de conservare asumate de România.

Reducerea nu aduce nimic victimelor. Cele două sume poartă ambele în mod confuzant denumirea de despăgubire, însă au funcții diferite: una compensează suferința omului rănit sau a familiei îndoliate, cealaltă repară un prejudiciu adus patrimoniului natural și descurajează uciderea ilegală. Reducerea valorii prejudiciului pentru uciderea ilegală a unui urs nu generează despăgubiri suplimentare pentru persoanele rănite, pentru familiile victimelor și nici pentru fermierii afectați de pagube. Dacă obiectivul este protecția victimelor, instrumentele adecvate sunt creșterea și accelerarea compensațiilor, investițiile în prevenție și clarificarea protecției juridice a celor care acționează în stare de necesitate.

Trebuie spus că nici valoarea actuală nu are o metodologie publică. De aceea nu cerem înlocuirea unei cifre cu alta, ci o metodă de calcul verificabilă, valabilă pentru toate mamiferele din anexele nr. 1 și 2. Valoarea de bază pornește de la cea mai mare dintre tariful legal Romsilva pentru exemplar și salariul mediu net lunar publicat de INS. Aceasta se înmulțește cu un coeficient pentru locul faptei (2 în aria naturală protejată) și cu unul pentru mijlocul folosit (2 pentru arma de foc), la care se adaugă costurile dovedite ale anchetei. Pentru o valoare de bază de 5.000 lei și costuri de anchetă de 1.000 lei, rezultatul variază între 6.000 lei, în afara ariei protejate și fără armă de foc, și 21.000 lei, în aria protejată și cu armă de foc. Orice modificare a valorilor, în sus sau în jos, ar urma să fie publicată pe specii, împreună cu efectul ei asupra descurajării faptelor ilegale.

Cu privire la excepția penală propusă: „nu constituie infracțiune fapta persoanei de rănire sau ucidere a unui animal ca reacție la atacul acestuia” 

Expunerea de motive invocă dreptul la viață și la integritate fizică, dar textul propus nu conține această limită. Formula „ca reacție la atacul acestuia” poate acoperi atacul asupra unui bun (o turmă, un stup, un câine), un atac deja încheiat sau urmărirea ulterioară a animalului. Norma se aplică tuturor speciilor protejate, inclusiv păsărilor, care au un regim european propriu, deși întreaga justificare privește ursul. O excepție penală trebuie să fie cel puțin la fel de precisă ca scopul pe care îl invocă.

Propunem în locul ei o normă de corelare cu starea de necesitate din Codul penal, identică în ambele acte, care protejează persoana atacată. Starea de necesitate din art. 20 din Codul penal acoperă deja situația persoanei care înlătură un pericol imediat pentru viața, integritatea sau sănătatea sa ori a altuia. Legea specială nu trebuie să înlocuiască această instituție cu o excepție generală, ci să o facă vizibilă, previzibilă și ușor de aplicat.

Ce cerem parlamentarilor

O reducere de 80 de ori a valorii prejudiciului creează și un precedent problematic. Dacă o astfel de reducere este justificată în cazul ursului brun, una dintre cele mai valoroase specii strict protejate din România, este legitim să ne întrebăm care ar fi fundamentul pentru menținerea valorilor actuale pentru alte specii protejate.

Astfel, cerem să nu fie susținută adoptarea celor două propuneri în forma actuală și ca orice vot favorabil să fie condiționat de retragerea reducerii valorii ursului, de introducerea metodei publice de calcul, de înlocuirea excepției penale cu norma de corelare și de rescrierea despăgubirilor în funcție de gravitatea vătămării. Rămânem la dispoziția comisiilor pentru dezbateri și amendamente.

Textul complet al scrisorii de poziție, cu propunerile de amendamente și metoda de calcul, poate fi consultat în documentul atașat.

foto CDep

Federația Coaliția Natura 2000 România, împreună cu Institutul pentru Politici Publice, semnalează că amendamentele aprobate elimină o parte dintre instrumentele esențiale prin care obiectivele de conservare ar fi urmat să fie atinse

București, 11 august 2026. Federația Coaliția Natura 2000 România, care reunește organizații neguvernamentale active în protecția ariilor naturale și conservarea biodiversității, și Institutul pentru Politici Publice atrag atenția asupra consecințelor amendamentelor menținute în Legea privind aprobarea Strategiei naționale și a Planului național de acțiune pentru conservarea biodiversității 2026-2030, adoptată de Camera Deputaților în data de 5 august 2026, în calitate de for decizional.

Federația a realizat o analiză comparativă între textul adoptat și varianta transmisă Parlamentului, convenită cu Comisia Europeană. Analiza arată că o parte semnificativă dintre mecanismele prin care Strategia ar fi urmat să fie pusă în aplicare a fost eliminată, iar unele obiective rămase în textul Strategiei nu mai au corespondent în Planul național de acțiune.

Adoptarea era necesară. Conținutul conta la fel de mult

Cu puțin timp în urmă, Coaliția a solicitat public adoptarea rapidă a Strategiei, în forma convenită cu Comisia Europeană, fără amendamente care să-i dilueze conținutul. Adoptarea unui act era esențială: Strategia reprezintă un jalon asumat de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență, iar neîndeplinirea lui ar fi atras penalități financiare semnificative.

Actul a fost adoptat. Însă, în forma finală, o parte dintre instrumentele care ar fi transformat obiectivele în măsuri aplicabile nu mai există. Îndeplinirea formală a unui jalon nu produce, prin ea însăși, efectele pentru care jalonul a fost stabilit.

Ce arată analiza comparativă

  • Țintele de protecție au fost reduse fără fundamentare științifică. Suprafața protejată scade de la 30% la 25%, iar protecția strictă de la 10% la 5%. La dosar nu a fost depus niciun studiu, nicio analiză de impact și nicio justificare tehnică. Valoarea de referință pentru anul 2025 era de aproximativ 25% – Strategia pentru perioada 2026–2030 nu mai prevede, prin urmare, un progres măsurabil față de situația existentă la momentul elaborării ei.
  • Textul reproduce inexact angajamente internaționale asumate de România. Planul de acțiune afirmă că Ținta 3 din Cadrul Global pentru Biodiversitate Kunming-Montreal ar prevedea „cel puțin 25%”. Ținta 3 prevede 30%. Similar, pragul de 5% protecție strictă este atribuit Strategiei UE privind Biodiversitatea pentru 2030, care prevede 10%. Un act normativ care descrie inexact documentele invocate drept temei ridică o problemă de claritate și previzibilitate a normei.
  • Obiective rămase în Strategie nu mai au corespondent în Planul de acțiune. Finanțarea publică stabilă pentru biodiversitate este enunțată în continuare ca prioritate, însă acțiunile care ar fi operaționalizat-o au fost eliminate: linia bugetară distinctă și alocarea a minimum 20% din veniturile Fondului pentru Mediu. Studiul de cartografiere a zonelor incompatibile cu dezvoltarea hidrocentralelor rămâne descris în Strategie, dar acțiunea corespondentă lipsește din Plan, iar textul introduce o excepție pentru proiectele deja aprobate.
  • Au fost eliminate instrumente de guvernanță și capacitate administrativă. Între acestea: auditul modului de administrare a ariilor naturale protejate, cadrul metodologic pentru co-administrare cu universități, institute de cercetare și organizații neguvernamentale, precum și ținta de protecție strictă pentru parcurile naționale.

Poziția Coaliției

O strategie este un instrument, nu un obiectiv în sine. Rostul ei este să producă efecte: să stabilească cine ce face, până când și cu ce resurse. Un instrument din care au fost eliminate mecanismele de implementare nu devine mai flexibil, ci încetează să funcționeze. Consecințele unei strategii fără mecanisme de implementare nu se văd imediat, dar se acumulează, iar costul lor va fi suportat, ca de fiecare dată, de oameni și de natură.

Biodiversitatea nu înseamnă doar protejarea speciilor sau a habitatelor, ci infrastructura naturală de care depind direct economia și viața de zi cu zi a românilor: păduri care reduc riscul de inundații, polenizatori fără de care agricultura ar pierde miliarde, ecosisteme care asigură apă potabilă și susțin turismul local. Strategia nu este o frână pentru dezvoltare, ci un set de reguli prin care economia românească se poate dezvolta împreună cu mediul, nu pe seama lui.

Federația Coaliția Natura 2000 România pune analiza comparativă la dispoziția publicului interesat. Rămânem disponibili pentru dialog tehnic pe parcursul implementării Strategiei și vom monitoriza modul în care obiectivele rămase în text sunt transpuse în practică.

Despre Federația Coaliția Natura 2000 România

Federația Coaliția Natura 2000 România reunește peste 20 de organizații neguvernamentale active în domeniul protecției naturii, conservării biodiversității și implementării rețelei Natura 2000 în România. Înființată informal în 2003 și cu personalitate juridică din 2013, Coaliția aduce împreună expertiză complementară în politici publice, cercetare, educație și dezvoltare comunitară, pentru a susține un cadru legal solid pentru conservarea biodiversității și managementul ariilor protejate din România. Coaliția este un partener de dialog recunoscut de autoritățile naționale, inclusiv Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, și contribuie activ la implementarea directivelor europene privind habitatele și păsările sălbatice.

Mai multe informații: www.natura2000.ro

Contact presă:

George Kudor, Director executiv – office@natura2000.ro  0722690008

Laura Coca, responsabil politici publice și comunicare – laura.coca@natura2000.ro 0786455245

Federația Coaliția Natura 2000 România a transmis, la 30 iulie 2026, o scrisoare de poziție prin care s-a opus ferm propunerii legislative de modificare a art. 38 din O.U.G. nr. 57/2007, inițiativă care ar elimina avizul Academiei Române din procedura de acordare a derogărilor de la regimul de protecție strictă a speciilor, înlocuindu-l cu o validare internă a autorității care emite chiar derogarea.

Comisia de Mediu a Consiliului Economic și Social a dezbătut propunerea și a adoptat o poziție în linie cu argumentele transmise de Federație. Este un pas important, dar unul preliminar: avizul comisiei urmează să fie validat de plenul CES, iar decizia finală asupra propunerii legislative revine Parlamentului. Poziția noastră a fost transmisă și Senatului României, unde inițiativa se află în continuare în procedură.

Continuăm să monitorizăm inițiativa și vom reveni cu informații pe măsură ce procedura avansează.

IMG_4936

Federația Coaliția Natura 2000 România atrage atenția asupra necesității adoptării urgente, fără amendamente care să-i afecteze conținutul, a Strategiei Naționale pentru Conservarea Biodiversității 2026-2030

București, 30.07.2026, Federația Coaliția Natura 2000 România, care reunește organizații neguvernamentale active în protecția ariilor naturale și conservarea biodiversității, solicită tuturor factorilor de decizie implicați – Guvern, Parlament, ministere de resort – să trateze cu prioritatea cuvenită adoptarea Strategiei Naționale pentru Conservarea Biodiversității 2026-2030, indiferent de forma juridică prin care aceasta va fi aprobată.

De ce este esențială această Strategie

România găzduiește o diversitate biogeografică excepțională la nivel european: cele mai importante populații de carnivore mari de pe continent, suprafețe extinse de pajiști seminaturale cu înaltă valoare naturală  și o rețea vastă de zone umede și păduri virgine sau cvasivirgine, în special în Carpați. 

Biodiversitatea nu înseamnă doar protejarea speciilor sau a habitatelor, ci și infrastructura naturală de care depind direct economia și viața de zi cu zi a românilor: păduri care reduc riscul de inundații, polenizatori fără de care agricultura ar pierde miliarde, ecosisteme care asigură apă potabilă și susțin turismul local. Strategia nu este un document pentru protecția naturii de dragul naturii, ci un instrument pentru gestionarea acestui capital natural – o infrastructură care, lăsată nefuncțională, ne face mai vulnerabili la secetă, inundații și costuri economice tot mai mari. 

Un asemenea patrimoniu natural necesită un cadru de protecție unitar, modern și previzibil, iar Strategia Națională pentru Conservarea Biodiversității 2026-2030 este exact acest instrument. Ea asigură:

  • Coerență și conformitate internațională – un cadru aliniat la responsabilitățile asumate de România prin Convenția privind Diversitatea Biologică și la direcțiile Cadrului Global pentru Biodiversitate Kunming-Montreal, precum și la Strategia UE privind Biodiversitatea pentru 2030, reflectând angajamentul țării noastre de a contribui la oprirea și inversarea pierderii biodiversității până în 2030.
  • O abordare adaptată realității naționale, capabilă să mențină funcționalitatea ecosistemelor, să sprijine practicile agricole și silvice favorabile biodiversității, să asigure utilizarea durabilă a resurselor naturale și să recunoască rolul comunităților locale în conservarea patrimoniului natural. 
  • Restaurare activă, nu doar conservare pasivă – Strategia nu se limitează la protejarea ariilor deja desemnate, ci vizează refacerea ecosistemelor degradate și a coridoarelor ecologice, esențială pentru a contracara degradarea și fragmentarea habitatelor provocate de schimbările de utilizare a terenurilor, infrastructura de transport, expansiunea urbană și intervențiile asupra cursurilor de apă.
  • Integrare sectorială – conservarea și restaurarea biodiversității sunt integrate în politicile majore privind agricultura, silvicultura, gospodărirea apelor, energia și transporturile, astfel încât impactul antropic să fie evaluat riguros încă din faza de planificare a proiectelor.

Miza financiară

Dincolo de miza ecologică, adoptarea Strategiei reprezintă un jalon obligatoriu asumat de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (Jalonul 31). Neîndeplinirea acestui angajament până la 31 august 2026 atrage penalități financiare estimate la peste 972 de milioane de euro – bani care ar afecta întreaga economie a țării, nu doar sectorul de mediu.

Apelul Coaliției

Federația Coaliția Natura 2000 România nu ia poziție cu privire la disputele instituționale care au dus la retragerea Hotărârii de Guvern din 23 iulie. Ceea ce ne preocupă este consecința practică: în lipsa unui cadru strategic aprobat, România riscă să mențină un domeniu esențial – conservarea biodiversității – într-o zonă nedefinită, fără priorități clare de acțiune și fără finanțare corespunzătoare, exact în perioada în care presiunile asupra ecosistemelor naturale sunt tot mai mari.

Solicităm Parlamentului adoptarea rapidă a proiectului de lege depus la Senat, în forma convenită cu Comisia Europeană, fără amendamente care să-i dilueze conținutul sau să pună în pericol jalonul asumat. Solicităm totodată tuturor instituțiilor implicate să trateze acest subiect cu responsabilitatea pe care o merită un patrimoniu natural unic în Europa.

Strategia nu este o frână pentru dezvoltare, ci un set de reguli prin care economia românească se poate dezvolta împreună cu mediul, nu pe seama lui. 

Despre Federația Coaliția Natura 2000 România

Federația Coaliția Natura 2000 România reunește peste 20 de organizații neguvernamentale active în domeniul protecției naturii, conservării biodiversității și implementării rețelei Natura 2000 în România. Înființată informal în 2003 și cu personalitate juridică din 2013, Coaliția aduce împreună expertiză complementară în politici publice, cercetare, educație și dezvoltare comunitară, pentru a susține un cadru legal solid pentru conservarea biodiversității și managementul ariilor protejate din România. Coaliția este un partener de dialog recunoscut de autoritățile naționale, inclusiv Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, și contribuie activ la implementarea directivelor europene privind habitatele și păsările sălbatice.

Mai multe informații: www.natura2000.ro

Contact presă:
George Kudor, Director executiv office@natura2000.ro 0722690008

Laura Coca, Responsabil politici publice si comunicare laura.coca@natura2000.ro 0786455245

Zone_Umede_square

Federația Coaliția Natura 2000 România susține campania educațională #ElibereazăApa, lansată în contextul documentarului „Delta Sălbatică”, regizat de Dan Dinu. Campania aduce în atenția publicului importanța renaturării Deltei Dunării și rolul esențial al zonelor umede pentru biodiversitate, climă și comunitățile locale – teme care se află de ani buni pe agenda noastră de advocacy și pe care le vom aborda, în perioada următoare, și prin materialele publicate pe canalele Federației.

Pentru noi, renaturarea nu este doar un concept de restaurare ecologică, ci o condiție esențială pentru ca ariile protejate să își poată îndeplini rolul: conservarea biodiversității și menținerea beneficiilor pe care natura le oferă oamenilor. O deltă sănătoasă are nevoie atât de măsuri de conservare și restaurare implementate în teren, cât și de politici publice, instituții și mecanisme de finanțare care să facă posibilă aplicarea lor pe termen lung.

Delta Dunării este cea mai mare zonă umedă din Uniunea Europeană și unul dintre cele mai valoroase ecosisteme ale continentului. De-a lungul timpului însă, numeroase intervenții umane – îndiguiri, desecări și modificări ale regimului natural al apelor – au afectat funcționarea acestui ecosistem. Renaturarea unor zone și refacerea conectivității dintre apă și habitate reprezintă astăzi unele dintre cele mai importante măsuri pentru creșterea rezilienței Deltei în fața schimbărilor climatice și pentru conservarea biodiversității.

Pentru Federația Coaliția Natura 2000 România, conservarea naturii nu înseamnă doar existența unor arii protejate pe hartă sau adoptarea unor strategii și planuri de management. Ariile protejate au nevoie de instituții funcționale, de finanțare adecvată, de politici publice coerente și, mai ales, de măsuri de conservare implementate efectiv în teren. Doar astfel obiectivele de conservare se transformă din intenții în rezultate concrete pentru natură.

În calitate de federație care reunește 23 de organizații de mediu din România, Coaliția contribuie la protejarea naturii prin promovarea unor politici publice favorabile biodiversității, prin susținerea aplicării legislației de mediu și prin reprezentarea intereselor organizațiilor membre în dialogul cu autoritățile. Multe dintre aceste organizații desfășoară activități concrete de conservare și restaurare ecologică în Delta Dunării și în alte arii naturale protejate din țară.

Documentarul „Delta Sălbatică”, regizat de Dan Dinu, spune povestea unuia dintre cele mai spectaculoase ecosisteme ale Europei din perspectiva apei. Rezultatul a cinci ani de filmări realizate cu respect pentru natură, documentarul invită publicul să redescopere Delta Dunării ca un ecosistem viu, a cărui sănătate depinde de felul în care alegem să îl administrăm și să îl protejăm. Așa cum spune regizorul Dan Dinu: „Nu am construit filmul pentru a trage un semnal de alarmă, ci, din contră, l-am construit pentru ca privitorii să înțeleagă importanța apei.” Distins cu premiul pentru Cel mai Popular Film Românesc la TIFF, documentarul reprezintă o invitație la cunoaștere, iar cunoașterea este primul pas către protejare.

Credem că astfel de inițiative sunt importante pentru că apropie oamenii de natură și creează sprijin public pentru măsurile de conservare. Natura are nevoie de oameni implicați în teren, dar și de politici publice care să permită implementarea măsurilor de conservare, administrarea eficientă a ariilor protejate și restaurarea ecosistemelor degradate.

În această perioadă distribuim, sub semnul #ElibereazăApa, materiale dedicate renaturării Deltei Dunării, rolului zonelor umede și importanței implementării măsurilor de conservare. Sperăm ca această campanie să contribuie la o mai bună înțelegere a valorii Deltei Dunării și să întărească sprijinul public pentru politici publice bazate pe știință, care contribuie la conservarea biodiversității și la gestionarea eficientă a ariilor naturale protejate.

Documentarul „Delta Sălbatică” va putea fi văzut în cinematografele din România începând cu 23 octombrie.

IMG_5007

Strategia Națională pentru Biodiversitate și Planul de Acțiune au intrat în etapa de avizare și urmează să fie aprobate prin Hotărâre de Guvern. Este un moment important pentru politicile de conservare din România și, în același timp, o oportunitate de a corecta una dintre cele mai mari vulnerabilități ale ultimelor decenii: lipsa unei finanțări predictibile pentru biodiversitate.

Din păcate, proiectul aflat în procedura de aprobare ridică o problemă majoră. Dacă strategia anterioară conținea un angajament privind finanțarea conservării naturii, noul document nu mai include o țintă sau un mecanism concret care să garanteze resursele necesare implementării măsurilor propuse.

În lipsa unui astfel de angajament, există riscul ca noua Strategie să rămână, asemenea multor alte documente programatice, o colecție de obiective bine formulate, dar fără posibilitatea reală de a fi puse în practică.

Lecția pe care ar fi trebuit să o învățăm

Strategia națională anterioară pentru conservarea biodiversității prevedea alocarea a 20% din Fondul pentru Mediu pentru biodiversitate și arii naturale protejate. Acest obiectiv recunoștea un principiu esențial: conservarea biodiversității nu poate exista fără resurse financiare dedicate.

Realitatea a fost însă cu totul alta. În locul celor 20% prevăzuți strategic, pentru biodiversitate s-au alocat anual aproximativ 0,2% din bugetul Administrației Fondului pentru Mediu (AFM) – de aproape 100 de ori mai puțin decât nivelul asumat. În timp ce bugetul AFM a crescut constant, depășind în 2025 valoarea de 3 miliarde de euro, investițiile în conservarea naturii au rămas aproape simbolice.

Problema nu este, așadar, că strategia precedentă a prevăzut prea mult, ci că angajamentele asumate nu au fost respectate.

În acest context, eliminarea din noua Strategie a oricărei referiri la un angajament financiar reprezintă un semnal îngrijorător. În loc să consolideze mecanismele de implementare și să corecteze eșecurile trecutului, noul document riscă să slăbească tocmai componenta care face diferența dintre o strategie aplicată și una rămasă pe hârtie.

Natura continuă să fie ultima prioritate bugetară

România a desemnat arii naturale protejate care acoperă aproximativ 24% din teritoriul național. Acestea furnizează servicii ecosistemice esențiale pentru întreaga societate: apă potabilă, aer curat, protecția solurilor, reducerea efectelor schimbărilor climatice, polenizare și resurse naturale de care depind sănătatea și economia.

Cu toate acestea, conservarea biodiversității a rămas, indiferent de guvernele aflate la putere, una dintre cele mai slab finanțate politici publice de mediu.

În timp ce miliarde de euro sunt direcționate anual către alte programe finanțate din Fondul pentru Mediu, biodiversitatea beneficiază de alocări marginale. Această situație contravine nu doar obiectivelor asumate prin strategiile naționale, ci și principiului „poluatorul plătește”, care stă la baza constituirii Fondului pentru Mediu. Costurile degradării biodiversității trebuie reinvestite în conservarea și refacerea naturii, nu transferate societății și generațiilor viitoare.

Fără finanțare, obiectivele nu pot fi implementate

Experiența ultimilor ani demonstrează că lipsa finanțării are consecințe directe.

Managementul ariilor naturale protejate rămâne insuficient finanțat, măsurile de conservare sunt amânate sau abandonate, iar România pierde oportunități importante de finanțare europeană. Neutilizarea fondurilor disponibile prin PNRR pentru biodiversitate și reducerea alocărilor dedicate naturii în actuala perioadă de programare sunt exemple clare ale acestei probleme.

În aceste condiții, este esențial ca Strategia și Planul de Acțiune să fie însoțite de un angajament financiar explicit și de un mecanism transparent de monitorizare a implementării. Dacă strategia precedentă conținea un angajament financiar care nu a fost respectat, soluția nu este eliminarea acestuia, ci transformarea lui într-o obligație asumată la nivelul Guvernului și însoțită de mecanisme reale de implementare.

Conservarea biodiversității nu poate fi făcută prin declarații de intenție. Natura are nevoie de politici publice susținute de finanțare. Iar acum, înainte de aprobarea Strategiei, Guvernul are oportunitatea de a demonstra că a înțeles această lecție.

poza site

Coaliția Natura 2000 România, în parteneriat cu Institutul pentru Politici Publice, organizează evenimentul de lansare a proiectului „Inovație pentru Natură – Politici eficiente și colaborare pentru o Rețea Funcțională de Arii Protejate”.

20 mai 2026 | 11:00 – 14:00
Ibis Styles Bucharest City Center, București

Evenimentul propune o dezbatere despre rolul mass-media în modelarea percepțiilor despre natură și impactul acestora asupra politicilor de conservare. Discuția reunește jurnaliști, experți, organizații neguvernamentale și reprezentanți ai instituțiilor publice.

Programul include intervenții susținute de Mihai Pop, George Kudor, Valeriu Nicolae și Luminița Moroianu, precum și prezentarea unor cazuri concrete privind influența dezinformării și a narativelor asupra deciziilor de mediu. Dezbaterea va fi facilitată de Andreea Gheorghe, specialist in comunicare.

Proiectul „Inovație pentru Natură” își propune să contribuie la îmbunătățirea politicilor privind ariile protejate din România, într-un context în care, deși peste 23% din teritoriu este protejat, eficiența acestui sistem rămâne limitată.

Participarea se face pe bază de invitație.
Evenimentul va fi transmis și online pe Facebook https://fb.me/e/7IxSqwoNe

Untitled (2)

Astăzi am transmis o scrisoare oficială către Președintele României, în contextul adoptării de către Camera Deputaților a legii privind stabilirea cotelor de prevenție și intervenție asupra populației de urs brun.

Prin această intervenție, solicităm respectuos nepromulgarea legii în forma actuală și trimiterea acesteia spre reexaminare Parlamentului și/sau sesizarea Curții Constituționale.

Demersul nostru are la bază o serie de preocupări majore:

– lipsa unei fundamentări științifice transparente și verificabile pentru stabilirea cotelor
– riscul de incompatibilitate cu legislația europeană privind protecția speciilor
– posibile probleme de constituționalitate și de tehnică legislativă
– ineficiența măsurilor propuse în reducerea conflictelor dintre oameni și urși

Considerăm că gestionarea conflictelor om–faună trebuie să se bazeze pe măsuri preventive, date științifice solide și politici publice coerente, în conformitate cu obligațiile legale ale României.

Coaliția Natura 2000 România își exprimă disponibilitatea pentru dialog și pentru identificarea unor soluții durabile, fundamentate științific și conforme cu legislația națională și europeană.

📄 Scrisoarea poate fi consultată integral mai jos.