În această perioadă se află în procedură legislativă la Senat două inițiative depuse de senatorul Tánczos Barna și de alți parlamentari UDMR: o propunere de modificare a Legii vânătorii nr. 407/2006 (L602/2026) și o propunere de completare a OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate (L603/2026). Este vorba de proiecte de lege care pot fi încă amendate sau respinse, iar Federația Coaliția Natura 2000 România a transmis parlamentarilor o scrisoare de poziție.
Susținem siguranța tuturor persoanelor care se întâlnesc sau interacționează cu ursul, instituirea unor măsuri de prevenție (precum garduri electrice, spray-uri anti urs) și acordarea unor despăgubiri previzibile și plătite la timp victimelor, precum și protecția juridică a celor care își apără viața în situații de pericol. Nimeni nu trebuie să se teamă de o condamnare penală pentru că a reacționat în fața unui pericol real. Instrumentele alese nu servesc însă aceste obiective, iar mai jos ne oprim la unul dintre aspectele care crează îngrijorare.
Ne referim la modificarea anexei nr. 2 la Legea nr. 407/2006 care propune reducerea valoarii de despăgubire pentru uciderea unui urs de la 40.000 la 500 euro, adică de 80 de ori.Valoarea din anexă se aplică tuturor uciderilor ilicite ale ursului, inclusiv braconajului, nu doar situațiilor de autoapărare, iar inițiatorii nu prezintă nicio evaluare sau raționament care să justifice noua sumă. O modificare de asemenea amploare ar trebui susținută de dovezi și de o metodologie de calcul transparentă.
Ursul brun nu este proprietatea unei persoane private, a unui partid și nici a unei organizații. El reprezintă parte a patrimoniului natural al României, protejat prin legislația națională și europeană. Reducerea drastică a valorii prejudiciului asociat uciderii ilegale transmite semnalul că acest patrimoniu este mai puțin valoros și că încălcarea legii produce consecințe reduse, de neglijat.
Contextul agravează problema. Piața trofeului de urs există și este scumpă: pentru un urs brun, taxa de trofeu poate ajunge la 10.000 de euro, în ofertele de vânătoare apărute pe internet imediat după promulgarea legii privind cote de prevenție. Cele două sume nu sunt de aceeași natură, una fiind o taxă de recoltare legală, alta o valoare de despăgubire, deci comparația nu e științifică. Ea arată totuși direcția: cu o despăgubire de 500 de euro, uciderea ilegală a unui urs ajunge să coste mai puțin decât varianta legală, iar cine e dispus să rişte poate face economie. La 40.000 de euro, cine ucide ilegal un urs se gândește de două ori înainte; la 500, suma nu mai descurajează. Ba chiar încurajează braconajul prin reducerea drastică a valorii prejudiciului.
România găzduiește una dintre cele mai importante populații de urs brun din Uniunea Europeană. Din această perspectivă, deciziile privind sancționarea uciderii ilegale au relevanță nu doar națională, ci și europeană. Orice diminuare semnificativă a mecanismelor de descurajare trebuie analizată cu atenție pentru a evita transmiterea unui semnal contrar obiectivelor de conservare asumate de România.
Reducerea nu aduce nimic victimelor. Cele două sume poartă ambele în mod confuzant denumirea de despăgubire, însă au funcții diferite: una compensează suferința omului rănit sau a familiei îndoliate, cealaltă repară un prejudiciu adus patrimoniului natural și descurajează uciderea ilegală. Reducerea valorii prejudiciului pentru uciderea ilegală a unui urs nu generează despăgubiri suplimentare pentru persoanele rănite, pentru familiile victimelor și nici pentru fermierii afectați de pagube. Dacă obiectivul este protecția victimelor, instrumentele adecvate sunt creșterea și accelerarea compensațiilor, investițiile în prevenție și clarificarea protecției juridice a celor care acționează în stare de necesitate.
Trebuie spus că nici valoarea actuală nu are o metodologie publică. De aceea nu cerem înlocuirea unei cifre cu alta, ci o metodă de calcul verificabilă, valabilă pentru toate mamiferele din anexele nr. 1 și 2. Valoarea de bază pornește de la cea mai mare dintre tariful legal Romsilva pentru exemplar și salariul mediu net lunar publicat de INS. Aceasta se înmulțește cu un coeficient pentru locul faptei (2 în aria naturală protejată) și cu unul pentru mijlocul folosit (2 pentru arma de foc), la care se adaugă costurile dovedite ale anchetei. Pentru o valoare de bază de 5.000 lei și costuri de anchetă de 1.000 lei, rezultatul variază între 6.000 lei, în afara ariei protejate și fără armă de foc, și 21.000 lei, în aria protejată și cu armă de foc. Orice modificare a valorilor, în sus sau în jos, ar urma să fie publicată pe specii, împreună cu efectul ei asupra descurajării faptelor ilegale.
Cu privire la excepția penală propusă: „nu constituie infracțiune fapta persoanei de rănire sau ucidere a unui animal ca reacție la atacul acestuia”
Expunerea de motive invocă dreptul la viață și la integritate fizică, dar textul propus nu conține această limită. Formula „ca reacție la atacul acestuia” poate acoperi atacul asupra unui bun (o turmă, un stup, un câine), un atac deja încheiat sau urmărirea ulterioară a animalului. Norma se aplică tuturor speciilor protejate, inclusiv păsărilor, care au un regim european propriu, deși întreaga justificare privește ursul. O excepție penală trebuie să fie cel puțin la fel de precisă ca scopul pe care îl invocă.
Propunem în locul ei o normă de corelare cu starea de necesitate din Codul penal, identică în ambele acte, care protejează persoana atacată. Starea de necesitate din art. 20 din Codul penal acoperă deja situația persoanei care înlătură un pericol imediat pentru viața, integritatea sau sănătatea sa ori a altuia. Legea specială nu trebuie să înlocuiască această instituție cu o excepție generală, ci să o facă vizibilă, previzibilă și ușor de aplicat.
Ce cerem parlamentarilor
O reducere de 80 de ori a valorii prejudiciului creează și un precedent problematic. Dacă o astfel de reducere este justificată în cazul ursului brun, una dintre cele mai valoroase specii strict protejate din România, este legitim să ne întrebăm care ar fi fundamentul pentru menținerea valorilor actuale pentru alte specii protejate.
Astfel, cerem să nu fie susținută adoptarea celor două propuneri în forma actuală și ca orice vot favorabil să fie condiționat de retragerea reducerii valorii ursului, de introducerea metodei publice de calcul, de înlocuirea excepției penale cu norma de corelare și de rescrierea despăgubirilor în funcție de gravitatea vătămării. Rămânem la dispoziția comisiilor pentru dezbateri și amendamente.
Textul complet al scrisorii de poziție, cu propunerile de amendamente și metoda de calcul, poate fi consultat în documentul atașat.