BAR1-01

NHC Project: Researching and overseeing environmental legislation to ensure the well-being of communities from protected areas

January 2024 – December 2024

Sub-granting project within the scope of the EU-funded project: ‘Catalyst of Change: Protecting the Union values by supporting a resilient, engaged and vocal civil society for the promotion of women’s rights, environmental justice and anti-corruption in Eastern and Southern Europe.’ 

After Romania joined the EU, the state had to implement a large spectrum of environmental policies. It also designated Natura 2000 protected areas on more than 20% of its territory. Together with other types of protected areas, the percentage covers today more than 26% of the country, including a wide area of private properties. While this looks good on paper, the reality exhibits a series of complex problems.

The background: For over two decades, the state has not been able to manage properly and actively most of the protected areas. There was no real public budget allocation for the protected area system, except in 2016 when a protected area agency was established – but severely underfunded. Even with an “acting” agency most of the protected areas exist only on paper (except for National and Natural parks which have minimal management ensured by the Autonomous Administration of Forests). To make things even worse, civil society organisations have been excluded from the protected area administration process and a lot of secondary legal initiatives worsen the overall situation: heavy bureaucracy and increasing restrictions on accessing funding, render NGO’s less and less able to fight illegalities.

The problem: Despite the significant contribution of protected areas to an improved quality of life, the absence of proper administration often results in communities residing within these areas being disproportionately affected by restrictions. Such regulations imply: limited or no forestry activities on private properties, limited or no agricultural activities, limited or no construction and development activities, large carnivore and other species protection (but without effective management for human-wildlife conflicts). As such, communities (mostly rural) from protected areas, having no real support and financial or other forms of compensations, struggle to develop and rarely benefit from the protected ecosystem services. Moreover, powerful companies have the resources to order environmental impact assessments for their projects, and often succeed in overriding protected area restrictions. Communities rarely benefit from such projects and are almost never involved in real democratic participatory and decision making processes.

The impact: Environmental injustice for communities; they do not benefit from the protected areas’ potential services and are constantly affected by restrictions, without compensation measures, while communities from outside protected areas have more freedom to develop and benefit from natural resources. Communities also grow a lack of acceptance for conservation, protected areas and environmental NGOs.

The project will design, implement and test a specific watchdog, research, monitoring and advocacy mechanism in order to address the described problem. It is also intended to ensure the continuity of our current projects and activities in the environmental justice domain.

We expect the following outcomes:

  1. Improving specific technical knowledge within the organization. We aim to realize a collection of relevant data regarding legal, financial and technical aspects covering protected area governance, restrictions and compensatory solutions in protected areas.
  2. Interpreting knowledge. We plan to design a modern and creative pilot database in order to rapidly synthesize and publish complex social-environmental information, that can be easily interpreted by non-professionals. Within this outcome we also plan to test and analyse several technical data interpretation methods, for advocacy and communication purposes.
  3. Analyse data, problems and possible solutions. We will study within specialised workgroups the collected data, current problems, practices, possible solutions and other good practices regarding the improvement of community acceptance of conservation regulations, with respect to environmental justice.
  4. Update our advocacy strategy. We aim to develop our current advocacy strategy, with a new chapter dedicated to environmental justice and communities affected by unmanaged or improperly managed protected areas.
  5. Propose solutions. We will forward a first-stage formal proposal towards authorities and key stakeholders, with the result of our analysis together with a set of legal solutions.
The Netherlands Helsinki Committee (NHC) is a non-governmental organisation that promotes human rights and strengthens the rule of law and democracy in Europe.
shutterstock_618292847_3
Peisajul din Carpații de sud-vest. Menținerea celei mai întinse sălbăticiidin Europa – pentru bunăstarea comunităților
Southwestern Carpathian Landscape. Safeguarding Europe's largest Wilderness Area - for wellbeing of communities (SWC)

Coaliția Natura 2000 România este promotorul proiectului ”Peisajul din Carpații de sud-vest. Menținerea celei mai întinse sălbăticiidin Europa – pentru bunăstarea comunităților” (Southwestern Carpathian Landscape. Safeguarding Europe’s largest Wilderness Area – for wellbeing of communities (SWC)”, fparte a programului Endangered Landscapes & Seascapes Programme (ELSP) (Programul Peisajelor Terestre&Marine Periclitate), finanțat de către Cambridge Conservation Initiative.

Proiectul are ca obiectiv conservarea peisajului din zona Carpaților de S-V (a se vedea anexa) cu sprijinul și în beneficiul comunităților locale, iar în acest moment se află în etapa de planificare din cadrul grantului. Coaliția va coordona colectare de date de mediu și social-economice și realizarea participativă a unei viziuni și strategii pentru zonă în strânsă colaborare cu factorii interesați. Proiectul se va desfășura în perioada 10.2023 – 04.2025.

The Southwestern Carpathians (SWC) is one of the largest territories covered by natural and semi-natural ecosystems in Europe, hosting large wilderness areas and rural communities still very much dependent on nature.  Pressures and threats deriving from unsustainable development and use of natural resources, as well as climate change are increasing. Certain state protection exists, but it lacks: i) integration, strategic coordination at landscape level, ii) community involvement, iii) sufficient capacity and resources.

The project aims to safeguard the SWC Landscape (SWCL), (700,345 ha) providing sufficient relevant information and contributions for effective landscape management. This will be achieved via: 1) establishing the SWCL Stakeholder Engagement Platform (StEP) to ensure a proper framework for participatory planning and management of natural resources; 2) collect solid data/information to justify selection of specified restoration and development targets; 3) conducting a participatory process to develop a vision, objectives and action plan shared by key SH.

pexels-photo-10092231

Scrisoarea deschisa trimisa catre forurile mentionate cuprinde pozitia Federatiei Coalitia Natura 2000  Romania fata de reluarea lucrărilor la construcţia unei căi navigabile de mare adâncime de-a lungul Canalului Bâstroe, ce traversează direct partea ucraineană a Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării de către Ucraina. 

MM, ARBDD, MAE scrisoare deschisa Bistroe

DHV Report Navigation Development Ukraine

WhatsApp Image 2023-02-22 at 17.25.11

În urma analizei proiectului de Ordonanță publicat în data de 09.02.2023, pe site-ul Ministerului Mediului, Coaliția Natura 2000 consideră că anumite propuneri de articole din cadrul acestuia pot bloca întreg sistemul de management al ariilor protejate (AP). Ca urmare, Federația Coaliția Natura 2000 Romania a trimis catre Ministerul Mediului, Padurilor si Apelor o Scrisoare in care sunt transmise o serie de observații, propuneri de soluții și recomandări, pe care acesta este solicitat să le ia în considerare, referitoare la proiectul de act normativ ”Ordonanța de urgență privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice.

Anexa 2 centralizare propuneri articole

Adresa MM OUG ANP

Anexa 1 Zonare

zonare-p-national-main-01

Vă prezentăm în documentul de mai jos, propunerile Coaliției, negociate în cadrul grupului de lucru inter-instituțional de la Ministerul Mediului, în perioada Iunie – Decembrie 2021. Documentul prezintă principalele subiecte care au fost înaintate echipei de la Minister. Pentru o mare parte din acestea a existat un consens în cadrul grupului de lucru, însă pentru anumite articole nu s-a ajuns la un punct de vedere comun. Procesul de negocieri pentru o legislație modernă, participativă, transparentă și clară este unul continuu și vă vom ține la curent cu evoluțiile referitoare la acest proiect de lege. Invităm pe această cale, orice factor interesat, să ne transmită sugestii, puncte de vedere sau propuneri de articole.

IRES_Natura 2000_Raport grafic preliminar

În mod ideal, societatea în care trăim ar trebui să se bazeze pe încredere. Încredere în sistem, în conducere, în deciziile luate de autorități. În teorie da, așa ar trebui să se întâmple lucrurile. Realitatea însă, ne arată că suntem departe de a putea spune că există o relație bazată pe încredere 100% între cele două părți, oamenii din societate și organele statului.

(more…)
Animals Hunting Hunter Bird Bird Hunting Hunting

Dincolo de mediul urban, departe de tot ceea ce înseamnă agitația orașului, se regăsește un univers pe care puțini dintre noi îl cunoaștem. Fauna României este o comoară, atât pentru noi, cât și pentru viețuitoarele care își găsesc acolo locul. Animalele sălbatice, speciile rare și pe cale de dispariție sunt importante pentru biodiversitate, însă, pe zi ce trece, din cauza activității umane, numărul acestora este într-o scădere din ce în ce mai alarmantă. 

(more…)
skylark-5069553_1920

Vânătoarea la toate speciile de păsări suspendată prin hotărâre judecătorească

București, 26 noiembrie. Curtea de Apel Târgu Mureș a decis astăzi, 26 noiembrie 2021, suspendarea vânătorii pentru toate speciile de păsări migratoare admise la vânătoare conform Ordinul nr. 1460/2021 al Ministrului Mediului, Apelor şi Pădurilor. Instanța a admis astfel o cerere formulată de Asociaţia OTUS. Decizia este executorie de la momentul pronunțării.

Coaliția Natura 2000 a sprijinit acțiunea Asociației OTUS, contribuind cu opiniile decisive ale specialiștilor din cadrul organizației.

Este al doilea an consecutiv în care Curtea de Apel Târgu Mureș dispune de urgență suspendarea ordinului ministrului mediului, apelor si padurilor care reglementează stabilirea cotelor de vânătoare pentru unele specii de păsări admise la vânătoare.

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a fost susținut de către asociații de vânători, federații ale acestora, asociația generală a vanatorilor si pescarilor, regia națională pădurilor, vanatori persoane fizice, societăți comerciale având ca obiect de activitate comercializarea articolelor vânătorești, toți intervenind în favoarea ministerului.

Acest rezultat atrage încă o dată atenția la faptul că este imperativ ca aceste cote să se bazeze pe fundamente științifice solide. Această victorie va asigura încă un sezon de vânătoare liniște păsărilor de interes cinegetic, dar suntem conștienți că mai avem un hop mare în cale: modificarea Legii 407/2006. Această modificare a fost atacată la CCR deoarece, la fel ca ordinul în cauză, acest act normativ nu are la bază fundamentarea științifică. Prin această cale facem, din nou, un apel către președintele României să acționeze în beneficiul Naturii și nu împotriva ei, să aibă curajul de a retrimite legea în Parlament pentru reexaminare, au declarat membrii Coaliției Natura 2000.

Dan Trifu,

Coaliția Natura 2000.

ONG-urile solicită ca proiectul de lege să nu fie aprobat până nu are loc un dialog incluziv, onest și real cu toate părțile interesate

18 noiembrie 2021. Proiectul de lege pentru aprobarea ordonanței privind intervenția de urgență în cazul atacurilor urșilor nu trebuie votat, până ce forma finală nu include soluții reale și integrate. Sunt necesare îmbunătățiri substanțiale în urma unui dialog dialog incluziv, onest și real, în vederea găsirii celor mai potrivite și eficiente soluții, pe termen scurt și lung, pentru îmbunătățirea coexistenței între oameni și urși.

WWF România, ACDB, MILVUS, FCC, Federația Natura 2000 și alte organizații de mediu sunt în favoarea implementării transparente și obiective a unor măsuri benefice atât omului, cât și ursului, însă în forma actuală, OUG 81/2021 nu garantează că numărul și magnitudinea conflictelor cu urșii vor scădea. Uciderea exemplarelor problemă de urs prin împușcare poate fi o soluție eficientă pe termen scurt, la nivel local, dar trebuie obligatoriu completată și cu acțiuni eficiente care să prevină urșii să se obișnuiască cu oamenii.

Ordonanța de Urgență 81/2021 adoptată pe data de 21 iulie 2021 de către Guvernul României pentru intervenția de urgență în cazul atacurilor urșilor ridică multe semne de întrebare și probleme legate atât de fundamentarea ei, cât mai ales de lanțul decizional și de riscurile pe care le pot ridica intervențiile în intravilan pentru populația locală. Fundamentarea OUG nu se bazează pe date și statistici robuste și nu include punctul de vedere al experților în conservarea speciei.

Pașii esențiali pentru ca măsurile de intervenție să fie eficiente

Decizia intervenției de urgență trebuia pusă în sarcina unui reprezentant al Ministerului Mediului în teritoriu, precum Garda Forestieră sau Garda de Mediu, și nu a primarului sau viceprimarului, așa cum este prevăzut în textul ordonanței. Având în vedere că ursul este o specie strict protejată, este nevoie de obiectivitate maximă în luarea deciziei de intervenție, dar și de cunoștințe temeinice legate de comportamentul urșilor. În toate țările care se confruntă cu probleme similare, de la Slovacia și până la Canada, aceste decizii sunt luate de persoane cu competență în domeniu.

Propunerea de împușcare a animalului sălbatic în intravilan poate fi periculoasă pentru localnici și nu se practică în nicio altă țară. Soluția agreată peste tot în lume presupune tranchilizarea în localitate și eutanasierea ursului în afara localității.

Intervenția graduală poate fi o idee pozitivă, însă protocolul de intervenție aprobat prin OUG nu este explicat suficient și lasă loc interpretărilor. Mai mult, în elaborarea OUG-ului nu a fost utilizat nici protocolul pentru prevenirea și soluționarea conflictelor cu urșii [1], elaborat de UE în 2015. Toate țările care se confruntă cu astfel de interacțiuni om-urs dețin un protocol detaliat, care să ajute la evaluarea obiectivă a situației și respectiv luarea celei mai bune decizii, atât pentru comunitățile umane cât și pentru urși.

Cu toate că OUG 81/2021 se referă strict la intervențiile în intravilan, Ministrul Mediului Apelor și Pădurilor a anunțat deja că dorește extinderea intervențiilor și în extravilan odată cu această propunere de lege. O asemenea măsură în primul rând nu ar fi legală pentru că nu se regăsește în forma aprobată de Senat și ar însemna o nerespectare a principiului constituțional al bicameralismului. În plus, deturnează însăși principiul intervenției în situații de urgență pe care a fost construită OUG81/2021 și ar avea numeroase efecte negative asupra populației de urs brun, facilitând împușcarea unor  exemplare trofeu care să nu fie problematice pentru comunițățile locale sau turiști. Lipsa marcării și, în general, a monitorizării exemplarelor problematice de urs poate duce la diverse abuzuri așa cum a și fost demonstrat (cazul ursului Arthur), ceea ce ar adânci și mai mult problemele legate de gestionarea populației de urși în acest moment. WWF sublinizază încă odată faptul că intervențiile trebuie să vizeze urșii habituați care intră în localități.

Soluții propuse, din nou, de ONG-uri, pentru reducerea conflictelor cu urșii

Pentru ca ursul să nu asocieze localitățile cu sursa de hrană, este nevoie să fie implementate de autorități de acum și pe termen lung, o serie de măsuri precum: amplasarea de pubele anti-urs și îmbunătățirea gestionării deșeurilor; implicarea activă a localnicilor în limitarea hrănirii urșilor; utilizarea de sisteme și măsuri de prevenire a atacurilor urșilor asupra animalelor domestice, cum ar fi garduri electrice și câini specializați de pază; îmbunătățirea sistemului de compensare a pagubelor provocate de urs; reducerea fragmentării habitatelor naturale, limitarea colectării fructelor de pădure în arealul de distribuție a speciei, etc. Mai mult, e nevoie să fie interzisă hrănirea complementară în fondurile cinegetice pe o rază de cel puțin 10 km față de localități, în zonele în care ursul este permanent prezent.

Solicitările noastre

Procesul de aprobare a OUG 81/2021 este activ, în prezent OUG aprobată de către Senatul României este în dezbatare la Camera Deputațiilor. WWF, alături de alte ONG-uri din domeniu, consideră  acest proces  esențial pentru evoluția întregului sistem de management al ursului pentru următorii ani. Prin urmare solicită transparentizarea acestuia.  Solicită Ministerului Mediului să pună la dispoziția publicului amendamentele depuse de toți participanții la dezbateri și date concrete care să demonstreze scara la care au fost implementate măsurile de prevenție. De asemenea, solicită completarea OUG-ului cu soluțiile pe termen lung propuse mai sus.

Legea nu trebuie să prevadă extinderea intervențiilor în extravilan și nu trebuie votată până când nu se modifică și îmbunătățește OUG 81/2021 în urma unui dialog și proces transparent la care să participe în mod egal toate părțile interesate.

[1] https://ec.europa.eu/environment/nature/conservation/species/carnivores/pdf/pa_bear_problem%20bear%20pilot%20action%202015.pdf