Propunerile societății civile din România pentru o tranziție verde echitabilă, care să nu lase nicio țară, regiune sau cetățean în urmă

17 iunie 2024. Peste 40 de organizații ale societății civile din România cu expertiză în domeniile climă, energie, agricultură și biodiversitate propun o listă de măsuri necesare ca tranziția verde europeană să fie una echitabilă și să nu lase nicio țară, regiune sau cetățean în urmă. Cerințele societății civile din România sunt cuprinse într-un document de poziție ce va fi înaintat instituțiilor europene. Organizațiile societății civile cer reprezentanților statului român să susțină strategic interesele economice ale țării și ale cetățenilor pe aceste teme, ce fac parte din marile dosare care vor fi pe masa viitoarelor structuri ale Comisiei și Parlamentului European.

Cele peste 40 de organizații au participat recent la o masă rotundă co-organizată de Centrul pentru Studiul Democrației (inițiatorul Observatorului Român al Sărăciei Energetice), Centrul Român pentru Politici Europene, Bankwatch România și Federația Coaliția Natura 2000, sub egida Comitetului Economic și Social European (CESE), intitulată “Viitorul Pactului Verde European, între echilibru ecologic și echitate socială”.

Potrivit experților români, Pactul Verde European este o oportunitate fără precedent de a trata încălzirea climatică, pierderea biodiversității și poluarea. Succesul Pactului Verde va depinde însă de reducerea riscurilor sociale și de o distribuire echitabilă a costurilor și beneficiilor tranziției verzi. De asemenea, este necesară construirea consensului public.

Experții români susțin o tranziție verde care să asigure creștere economică sustenabilă, locuri de muncă bine plătite, dezvoltarea industriei, a agriculturii, condiții de viață mai bune pentru cetățeni, diminuând riscurile de agravare a inegalității sociale la nivelul Uniunii Europene.

„Nu va fi niciun Pact Verde fără un Pact Social”

La nivelul decidenților europeni, e important să se înțeleagă că nu pot fi tratate cu aceeași măsură economiile performante, care au capacitate administrativă dezvoltată și putere financiară, și țările care au aderat mai târziu la UE, precum România. Politicile și programele de finanțare din cadrul Pactului Verde trebuie să țină cont de aceste diferențe, pentru a nu accentua decalajul economic între statele membre. „Nu va fi niciun Pact Verde fără un Pact Social”, subliniază experții români.

Potrivit societății civile din România, tranziția echitabilă trebuie să devină un obiectiv strategic al următoarei Comisii Europene. Din acest punct de vedere, este necesară o directivă europeană pentru tranziție justă și se impune numirea unui Comisar pentru Tranziție Justă.

Din perspectiva CESE – instituție europeană care reprezintă punctul de vedere consensual al sindicatelor, patronatelor și ONG-urilor europene – este nevoie urgent și rapid de o trecere de la sistemul economic în care principalul motor era reprezentat de creștere, la cel în care primează sustenabilitatea. Din acest motiv, sunt necesari o serie de indicatori de măsurare a progresului economic și social dincolo de PIB.

„Nu putem vorbi despre un viitor prosper și sănătos pentru oameni pe o planetă destabilizată climatic, cu resurse supra-exploatate, zone degradate și păduri distruse. În fața unor crize multiple și interconectate – climă, biodiversitate, conflicte, inflație – avem nevoie de o schimbare de paradigmă: o reinventare a economiei europene către una a bunăstării, echitabilă și verde, aliniată limitelor planetare”, semnalează reprezentanții societății civile din România.

Recomandări privind energia și clima

Atrăgând atenția că inacțiunea în ceea ce privește schimbările climatice este mai costisitoare decât acțiunea, societatea civilă din România recunoaște riscul agravării sărăciei energetice, a inegalităților sociale, precum și a sentimentelor anti-europene odată cu implementarea Pactului Verde. Acest argument ia în considerare în special includerea sectorului rezidențial și al transportului în sistemul european de tranzacționare a certificatelor de emisii (ETS 2).

De la viitorii decidenți europeni se așteaptă, printre altele:

• Implementarea unor cadre de dialog mai bun cu cetățenii, astfel încât să existe un consens public asupra tranziției;
• Derularea de studii de impact de mediu, dar și social, pentru a identifica impactul asupra diferitelor grupuri sociale și riscurile de agravare a inechității sociale;
• Introducerea unor condiții sociale și de protecție a mediului puternice pentru toate instrumentele europene de finanțare;
• Prioritizarea investițiilor ce contribuie la combaterea crizelor schimbărilor climatice, pierderea biodiversității, scăderea poluării și la reducerea inegalității sociale;
• Susținerea investițiilor în rețelele de energie electrică și prioritizarea unui sistem energetic descentralizat, bazat pe prosumatori și comunități de energie, față de proiecte mamut de infrastructură energetică la nivel național;
• Implementarea eficientă a pactului pentru competențe în industriile regenerabile;
• Crearea unui registru european de „no-go zones” (zone protejate interzise) pentru proiecte regenerabile, concomitent cu identificarea unor zone de accelerare a investițiilor în producția de energie din surse regenerabile;
• Accesul universal la servicii energetice sustenabile, accesibile și sigure pentru asigurarea nevoilor de bază.

„Aceste deziderate pot fi îndeplinite doar printr-o colaborare mult mai strânsă între nivelurile europene de guvernanță (Parlament, Comisie), guvernele naționale și regionale”, subliniază reprezentanții societății civile din România. Potrivit acestora, cadrul european de politici devine tot mai complex, iar capacitatea de implementare la nivel național este redusă.

Recomandări privind biodiversitatea

Criza biodiversității și cea climatică sunt două fațete ale aceleiași monede și trebuie abordate cu soluții integrate. Din această perspectivă, societatea civilă din România susține:

• Soluțiile bazate pe natură, cum ar fi protejarea și refacerea zonelor umede, a turbăriilor, a ecosistemelor costiere, a pădurilor, a pășunilor și a solurilor agricole.

„Aceste soluții sunt esențiale pentru adaptarea la schimbările climatice. Natura reglează clima. În România, soluțiile bazate pe natură pot duce inclusiv la refacerea ecosistemelor degradate, forestiere și acvatice”, arată experții din organizațiile menționate.

• O rețea de arii protejate reprezentativă la nivel național, eficient administrată și finanțată, interconectată prin coridoare ecologice;
• Reducerea presiunilor asupra biodiversității rezultate din chimizarea excesivă în agricultură și încurajarea practicilor favorabile conservării biodiversității (peisajele cu biodiversitate ridicată pe terenurile agricole, agroecologia, agricultura ecologică etc);
• O cuantificare reală a beneficiilor economice ale biodiversității. Beneficiile rețelei Natura 2000 (inclusiv din afaceri sustenabile, pro-biodiversitate) la nivelul UE sunt evaluate între 200 și 300 de miliarde EUR pe an. Se preconizează totodată că nevoile de investiții ale rețelei vor sprijini crearea unui număr de 500.000 de locuri de muncă suplimentare.

Recomandări privind sistemul agroalimentar

„Fermierii români consideră că trebuie armonizate politica de mediu și cea agricolă, cu obiective câștigătoare pentru ambele sectoare. Pare a exista un consens cu privire la obiectivele majore ale Pactului Verde European, însă nu și o înțelegere asupra modului în care trebuie ajuns acolo și a obiectivelor de etapă. Agricultorii consideră că Pactul Verde European a condus la supra-reglementare și a creat un sentiment anti-agricultură care a dăunat dialogului între instituții și fermieri”, arată experții din societatea civilă. Măsuri necesare:

• Susținerea tuturor deciziilor prin studii de impact și de o comunicare adecvată cu cei mai afectați de aceste decizii;
• Introducerea unui post de Comisar European pentru Sistemul Agroalimentar, cu atribuții nu doar în domeniul agricol, ci în domeniul sistemelor agroalimentare, sanitare și de comerț internațional în viitoarea structură a Comisiei Europene. Prezentul cadru de acorduri comerciale internaționale afectează profund competitivitatea producătorilor agroalimentari europeni, pentru că standardele de mediu impuse acestora nu sunt respectate de producătorii agricoli și alimentari din state terțe;
• Taxarea emisiilor de carbon la frontieră (mecanismul CBAM) trebuie să se extindă și în domeniul agroalimentar, pentru a combate influxul de produse alimentare ieftine, cu emisii ridicate și nereglementate din State Terțe;
• Descentralizarea sistemului agroalimentar și susținerea lanțurilor agroalimentare scurte;
• Susținerea strategică a practicilor agricole sustenabile, în special agricultura regenerativă;
• Stimularea inovării în agricultură prin finanțarea pilotării și scalării de soluții precum: îngrășăminte neutre din punct de vedere al carbonului, noi soiuri rezistente la boli și adaptate la schimbări climatice și utilizarea inteligenței artificiale în agricultură.

„Ne exprimăm disponibilitatea pentru dialog și colaborare, precum și speranța ca noul Parlament European și noua Comisie Europeană să se angajeze într-un dialog constructiv, bazat pe input de la firul ierbii, cu organizațiile societății civile din România”, se mai arată în documentul comun al CESE și al organizațiilor Centrul pentru Studiul Democrației, Centrul Român pentru Politici Europene, Bankwatch România și Federația Coaliția Natura 2000. Documentul de poziție poate fi citit integral în linkul următor:

https://democracycenter.ro/application/files/1117/1862/4124/White_paper_12.06_3.pdf.

***

Corina Murafa

Membru, Consiliul Economic și Social European

corina.murafabenga@eesc.europa.eu

Eliza Barnea

Coordonator Campanie Tranziție Justă, Bankwatch România

eliza.barnea@bankwatch.org

George Jiglău

Președinte, Centrul pentru Studiul Democrației

jiglau@fspac.ro

George Kudor

Director, Federatia Coalitia Natura 2000 Romania

george.kudor@gmail.com

Alexandra Toderiță Popa

Președinte, Centrul Român pentru Politici Europene

alexandra.toderita@crpe.ro

NHC Project: Researching and overseeing environmental legislation to ensure the well-being of communities from protected areas

January 2024 – December 2024

Sub-granting project within the scope of the EU-funded project: ‘Catalyst of Change: Protecting the Union values by supporting a resilient, engaged and vocal civil society for the promotion of women’s rights, environmental justice and anti-corruption in Eastern and Southern Europe.’ 

After Romania joined the EU, the state had to implement a large spectrum of environmental policies. It also designated Natura 2000 protected areas on more than 20% of its territory. Together with other types of protected areas, the percentage covers today more than 26% of the country, including a wide area of private properties. While this looks good on paper, the reality exhibits a series of complex problems.

The background: For over two decades, the state has not been able to manage properly and actively most of the protected areas. There was no real public budget allocation for the protected area system, except in 2016 when a protected area agency was established – but severely underfunded. Even with an “acting” agency most of the protected areas exist only on paper (except for National and Natural parks which have minimal management ensured by the Autonomous Administration of Forests). To make things even worse, civil society organisations have been excluded from the protected area administration process and a lot of secondary legal initiatives worsen the overall situation: heavy bureaucracy and increasing restrictions on accessing funding, render NGO’s less and less able to fight illegalities.

The problem: Despite the significant contribution of protected areas to an improved quality of life, the absence of proper administration often results in communities residing within these areas being disproportionately affected by restrictions. Such regulations imply: limited or no forestry activities on private properties, limited or no agricultural activities, limited or no construction and development activities, large carnivore and other species protection (but without effective management for human-wildlife conflicts). As such, communities (mostly rural) from protected areas, having no real support and financial or other forms of compensations, struggle to develop and rarely benefit from the protected ecosystem services. Moreover, powerful companies have the resources to order environmental impact assessments for their projects, and often succeed in overriding protected area restrictions. Communities rarely benefit from such projects and are almost never involved in real democratic participatory and decision making processes.

The impact: Environmental injustice for communities; they do not benefit from the protected areas’ potential services and are constantly affected by restrictions, without compensation measures, while communities from outside protected areas have more freedom to develop and benefit from natural resources. Communities also grow a lack of acceptance for conservation, protected areas and environmental NGOs.

The project will design, implement and test a specific watchdog, research, monitoring and advocacy mechanism in order to address the described problem. It is also intended to ensure the continuity of our current projects and activities in the environmental justice domain.

We expect the following outcomes:

1. Improving specific technical knowledge within the organization. We aim to realize a collection of relevant data regarding legal, financial and technical aspects covering protected area governance, restrictions and compensatory solutions in protected areas.
2. Interpreting knowledge. We plan to design a modern and creative pilot database in order to rapidly synthesize and publish complex social-environmental information, that can be easily interpreted by non-professionals. Within this outcome we also plan to test and analyse several technical data interpretation methods, for advocacy and communication purposes.
3. Analyse data, problems and possible solutions. We will study within specialised workgroups the collected data, current problems, practices, possible solutions and other good practices regarding the improvement of community acceptance of conservation regulations, with respect to environmental justice.
4. Update our advocacy strategy. We aim to develop our current advocacy strategy, with a new chapter dedicated to environmental justice and communities affected by unmanaged or improperly managed protected areas.
5. Propose solutions. We will forward a first-stage formal proposal towards authorities and key stakeholders, with the result of our analysis together with a set of legal solutions.

The Netherlands Helsinki Committee (NHC) is a non-governmental organisation that promotes human rights and strengthens the rule of law and democracy in Europe.

Scrisoarea deschisa trimisa catre forurile mentionate cuprinde pozitia Federatiei Coalitia Natura 2000  Romania fata de reluarea lucrărilor la construcţia unei căi navigabile de mare adâncime de-a lungul Canalului Bâstroe, ce traversează direct partea ucraineană a Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării de către Ucraina. 

MM, ARBDD, MAE scrisoare deschisa Bistroe

DHV Report Navigation Development Ukraine

În urma analizei proiectului de Ordonanță publicat în data de 09.02.2023, pe site-ul Ministerului Mediului, Coaliția Natura 2000 consideră că anumite propuneri de articole din cadrul acestuia pot bloca întreg sistemul de management al ariilor protejate (AP). Ca urmare, Federația Coaliția Natura 2000 Romania a trimis catre Ministerul Mediului, Padurilor si Apelor o Scrisoare in care sunt transmise o serie de observații, propuneri de soluții și recomandări, pe care acesta este solicitat să le ia în considerare, referitoare la proiectul de act normativ ”Ordonanța de urgență privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice.

Anexa 2 centralizare propuneri articole

Adresa MM OUG ANP

Anexa 1 Zonare

Vă prezentăm în documentul de mai jos, propunerile Coaliției, negociate în cadrul grupului de lucru inter-instituțional de la Ministerul Mediului, în perioada Iunie – Decembrie 2021. Documentul prezintă principalele subiecte care au fost înaintate echipei de la Minister. Pentru o mare parte din acestea a existat un consens în cadrul grupului de lucru, însă pentru anumite articole nu s-a ajuns la un punct de vedere comun. Procesul de negocieri pentru o legislație modernă, participativă, transparentă și clară este unul continuu și vă vom ține la curent cu evoluțiile referitoare la acest proiect de lege. Invităm pe această cale, orice factor interesat, să ne transmită sugestii, puncte de vedere sau propuneri de articole.

În mod ideal, societatea în care trăim ar trebui să se bazeze pe încredere. Încredere în sistem, în conducere, în deciziile luate de autorități. În teorie da, așa ar trebui să se întâmple lucrurile. Realitatea însă, ne arată că suntem departe de a putea spune că există o relație bazată pe încredere 100% între cele două părți, oamenii din societate și organele statului.

(more…)

Dincolo de mediul urban, departe de tot ceea ce înseamnă agitația orașului, se regăsește un univers pe care puțini dintre noi îl cunoaștem. Fauna României este o comoară, atât pentru noi, cât și pentru viețuitoarele care își găsesc acolo locul. Animalele sălbatice, speciile rare și pe cale de dispariție sunt importante pentru biodiversitate, însă, pe zi ce trece, din cauza activității umane, numărul acestora este într-o scădere din ce în ce mai alarmantă. 

(more…)