Coaliția Natura 2000, o federație reprezentativă pentru conservarea biodiversității din România salută protestul spontan al angajaților din Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, desfășurat în data de 13 aprilie 2016. Membrii noștri, 17 organizații puternic implicate în managementul ariilor protejate, doresc ca instituția centrală de resort  – un partener constant de dialog, să-și întărească capacitatea instituțională prin remunerarea adecvată a resursei umane. În prezent, motivarea angajaților nu este posibilă într-un cadru defavorizat în raport cu celelalte ministere, în care drepturile salariale sunt ținute la un nivel derizoriu.

Mai mult, în timp ce resursele de mediu sunt exploatate în interesul dezvoltării, statul alocă cele mai puține resurse financiare pentru mediu, ape și păduri.

Considerăm că modelul de dezvoltare durabilă asumat de România necesită echitate în privința mobilizării resurselor între cei trei poli de dezvoltare – mediu, economie și comunitate. Până în prezent, prin remunerarea derizorie a funcționarilor din aparatul de reglementare și control al mediului, apelor și pădurilor se creează o discriminare voită și o demotivare menită să producă disfuncționalități în activitățile instituțiilor centrale, regionale și locale.

Apreciem că blocarea procesului de majorare a salariilor arată nivelul scăzut de recunoaștere a eforturilor depuse de funcționari și implică o lipsă de responsabilitate față de valorile de patrimoniu și serviciile de mediu pentru care aceștia lucrează.

Suntem solidari cu angajații care au ajuns să își ceară drepturile în stradă și solicităm Parlamentului României și Guvernului să își revizuiască atitudinea față de aceștia, promulgând creșterea salariilor la nivel cu celelalte ministere.

Coaliţia Natura 2000  România, o federație reprezentativă pentru conservarea biodiversității, ce reunește 17 dintre cele mai puternice ONG-uri de mediu din România, face demersuri pentru reducerea impactului exemplarelor de nurcă americană (Neovision vision) introduse accidental în habitatele naturale din zona Rotbav-Dumbrăvița prin activitatea ilegală a fermei AG Roneco Farm SRL Feldioara.  În urma monitorizării realizate cu echipamente foto/video de către Societatea Ornitologică Română, există dovezi clare că exemplare evadate în toamna anului 2015 din ferma respectivă au ajuns pe cursul Râului Olt și în situl Dumbrăvița – Rotbav – Măgura Codlei. Impactul asupra păsărilor și peștilor este alarmant. În urma extinderii cercetărilor, prezența nurcilor a fost identificată și în gospodăriile din zona limitrofă, pericolul răspîndirii de parvovirusuri și  chiar a rabiei fiind unul real. Deși pare amuzant, una din nurci a fost surprinsă într-o benzinărie din Brașov, în timpul zilei,  printre oameni, atacând un… furtun. Literatura de specialitate și dovezile înregistrate în alte țări arată că nurcile americane au un comportament impredictibil, iar uneori sunt capabile să atace animale de talie mai mare decat ele si animale din gospodărie.

Federația Coaliţia Natura 2000  România a solicitat Comisariatului Gărzii de Mediu Brașov sistarea activității

fermei AG Roneco Farm SRL Feldioara și dispunerea de măsuri de monitorizare a exemplarelor existente în fermă.

În plus, a solicitat Direcției Sanitar Veterinare Brașov interzicerea tuturor transporturilor de exemplare vii de nurcă americană pe raza județului Brașov și impunerea de măsuri de microcipare a exemplarelor vii din ferma de la Feldioara și din alte ferme care au ca obiect de activitate importul/exportul, deținerea și creșterea de nurci americane. Totodată, federația a solicitat verificarea tuturor agenților economici care au acest obiect de activitate.

Nurca americană (Neovision vision) este considerată o specie invazivă care aduce prejudicii importante pentru biodiversitate. Mai multe state din UE care au cheltuit sume enorme pentru eradicarea acestei specii au interzis prin legislația internă importul/exportul, deținerea și creșterea de nurci americane. Din aceste considerente, agenții economici și-au mutat activitatea de producție a materiei prime pentru industria  confecțiilor din blană naturală în România.

Federația Coaliția Natura 2000 va solicita Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor adoptarea de măsuri normative pentru interzicerea importului/exportului, deținerii și creșterii de nurci americane în România.

Federaţia Coaliţia Natura 2000 a câştigat procesul împotriva Ministerului Mediului, oprind proiectele energetice abuzive pe Râurile Şucu-Olteana şi Bistra Mărului

Brașov, 18 noiembrie – Federația Coaliția Natura 2000 România a obținut sentință definitivă și irevocabilă în procesul intentat Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor cu privire la anularea Acordurilor de Mediu pentru proiectele energetice de pe râurile Şucu-Olteana şi Bistra Mărului, din situl Natura 2000 Munţii Ţarcu. Această sentinţă împiedică ca microhidrocentralele propuse de SC Alset Energy SRL și avizate inadecvat de Agenţia pentru Protecţia Mediului Caraş-Severin să intre în procesul de construire. Astfel, situl Natura 2000 Muntii Țarcu – arie naturală protejată la nivel european – a fost salvat de la distrugerea ihtiofaunei și a habitatelor limitrofe, distrugere generată de astfel de „proiecte verzi”.

„Salutăm corectitudinea magistraților și ne bucurăm că mediul și biodiversitatea au câștigat în fața investitorilor care abuzează de influenţă şi putere în goana după câştiguri imediate. Este un succes important, care generează un precedent favorabil pentru situații abuzive similare. Am demonstrat că legislația de mediu trebuie respectată indiferent de situație iar avizele de mediu nu sunt niște hârtii la dosar, ci decizii care pot distruge sau salva un colț din natură”, a declarat Liviu Cioineag, directorul Federaţei Coaliţia Natura 2000, mulțumind organizațiilor care au asigurat suportul necesar: WWF România şi Asociaţia Altitudine Timișoara.

Demersul juridic

Încă din februarie 2014, WWF-România alături de Asociaţia Coaliția pentru Mediu, Asociația Natura Transilvaniei, dar și persoane fizice au contestat la Agenția pentru Protecția Mediului Caraș-Severin proiectele MHC aflate atunci în proces de avizare, solicitând respingerea acestora. La începutul lunii iunie 2014 WWF- România a lansat o petiție publică online prin care peste 6,000 cetățeni au cerut autorităților relevante respingerea proiectelor. Cu toate acestea, autoritățile publice au decis să ignore vocea societății civile susținută de argumente științifice, iar APM Caraș-Severin a emis acordurile de mediu. Urmare a acestui fapt, Federația Coaliția Natura 2000 a solicitat în instanță anularea acordurilor de mediu în luna august 2014, pentru a evita efectele negative ale construcției și funcționării microhidrocentralelor asupra speciilor de faună acvatică și asupra habitatelor protejate. Acordurile de Mediu au fost emise de către Agenția pentru Protecția Mediului Caraș-Severin în iunie 2014, cu ignorarea prevederilor Avizului de Mediu la Strategia Energetică a României 10938/2012 și a avizului negativ al administratorului sitului Natura 2000 pentru aceste proiecte. Conform prevederilor O.U.G. nr. 57/2007 art. 28 alin. 7 „Emiterea actelor de reglementare pentru planuri/proiecte/activități în ariile naturale protejate, şi, după caz, în vecinătatea acestora, se realizează numai cu avizul administratorilor, respectiv al custozilor ariilor protejate”, astfel că APM Caraş-Severin era obligată să ţină seama de avizul administratorului. Asociația Altitudine Timișoara, administrator în acel moment, a emis aviz negativ pentru aceste proiecte.

Coaliția a avut câștig de cauză în primă instanță, la Tribunalul Caraș-Severin, însă instituția abilitată împreună cu beneficiarul SC Alset Energy SRL  au solicitat recurs la Curtea de Apel Timișoara. Joi, 12 noiembrie 2015, în prima ședință, Curtea de Apel a respins recursurile făcute de cei 2 pârâți.

De ce distrugeau natura?

Proiectele presupuneau construirea a 4 microhidrocentrale pe Râurile Bistra Mărului, Șucu și Olteana, râuri care fac parte din situl Natura 2000 Munţii Ţarcu. Acești munți concentrează un complex de ecosisteme preponderent naturale (81%), cu o diversitate remarcabilă şi cu o abundenţă locală de 25-78 ori mai mare faţă de media la nivel naţional.

În zona cursurilor de apă Bistra Mărului, Șucu şi Olteana (Bazinul Hidrografic Timiș) au fost identificate specii de pești precum Cottus gobio (specie care este afectată de orice modificare a habitatului care poate duce chiar şi la dispariția speciei din zonă) sau Eudontomyzon danfordi (o specie care are nevoie de un volum de apă relativ mare şi o diversitate a microhabitatelor de asemenea mare) astfel că microhidrocentralele amenințau migrația acestor pești pentru depunerea icrelor distrugând, de asemenea, habitatele ripariene de care depind specii de nevertebrate, animale și păsări.

Despre Federația Coaliția Natura 2000

Federația Coaliția Natura 2000 România acționează informal din 2003, când 55 de membrii, organizații nonguvernamentale din domeniul protecției naturii, s-au reunit pentru a-și consolida puterea de acțiune la nivel național și local, și pentru a contribui la desemnarea siturilor Natura 2000 în România. Din 2013, federația are personalitate juridică și 17 membri înregistrați oficial. Printr-un parteneriat al organizațiilor nonguvernamentale, ce oferă reprezentativitate și forță la nivel național, Federația acționează în domeniile: arii protejate, conservarea biodiversității, implementarea rețelei Natura 2000 în România. În perioada iunie 2014-aprilie 2016 Federaţia derulează proiectul Capacitate si Implicare pentru Ariile Naturale Protejate din România , proiect finaţat prin granturile SEE 2009 – 2014, în cadrul Fondului ONG în România. Pentru informaţii oficiale despre granturile SEE şi norvegiene accesaţi www.eeagrants.org

Pentru mai multe informaţii, vă rugăm să contactaţi:

Federația Coaliția Natura 2000 Romania, email office@natura2000.ro , telefon:  0725963009

WWF-România, persoană de contact Raluca Cîrsta, email rcirsta@wwfdcp.ro, tel. 0731068141

Coaliția Natura 2000 a răspuns procesului de dezbatere publică inițiat de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor asupra Proiectului Strategiei Naționale de Schimbări Climatice și Creșterea Economică bazată pe Emisii reduse de carbon. Mulțumită membrilor săi, în special WWF, un document de poziție a fost transmis reprezentanților Departamentului Schimbări Climatice.

Stimate doamnă ministru,

În contextul dezbaterii publice privind Proiectul strategiei CRESC, cel al planului de acţiune şi raportul de mediu vă trasmitem mai jos observațiile și comentariile noastre asupra documentelor privind schimbările climatice supuse consultării publice:

1. Referitor la Strategia privind schimbările climatice:

• La pag. 32. Strategia include viziunea unei economii durabile, cu emisii reduse de carbon şi care respectă mediul, dar, în practică, continuă abordarea eronată a considerării Sistemului ETS ca fiind “cheia de boltă a politicii climatice a Europei”. Acest sistem este subminat de un exces structural de certificate pentru cotele de emisii, care nu poate fi corectat într-o manieră credibilă prin reformele aflate în curs de realizare. Pentru a demonstra că priveşte cu seriozitate reducerea emisiilor la sursă, Romania trebuie să utilizeze politici specifice. În acest sens, este necesară introducerea unui standard (de preferință european) de performanță privind emisiile, care să completeze ETS şi să reducă în mod direct emisiile celor mai poluante termocentrale.
• La pag. 45 din Strategie, Obiective Strategice, Obiectivul 1) Reducerea intensității emisiilor CO₂ aferente activităţilor energetice. Strategia trebuie sa țină cont de impactul real al anumitor infrastructuri energetice asupra biodiversității (ex. microhidrocentrale, eolian sau biomasa). Solicităm ca noile investiții în sectorul energiei regenerabile să se realize doar în condițiile strategice, cu o planificare adecvată, ținând cont de nevoile de conservare ale naturii și menținerea ecosistemelor acvatice, forestiere, etc prin evitarea zonelor sensibile (de excludere). Subliniem totodată importanța prioritizării acelor investiții în retehnologizarea infrastructurilor existente. În acest sens, solicităm completarea paragrafului respectiv, după cum urmează: “[…] Acest lucru va necesita investiții susţinute în aprovizionarea cu energie din surse regenerabile și cu emisii reduse de dioxid de carbon, viabile din punct de vedere economic, tehnologii cu înaltă eficiență cu impact redus asupra biodiversității ținând cont de necesitatea menținerii ecosistemelor (acvatice, forestiere, etc) și cu emisii reduse de carbon, precum și în infrastructura de transport, distribuție și stocare a energiei, care va putea asigura în mod eficient, durabil şi consecvent utilizatorilor finali un mix energetic cu emisii scăzute de dioxid de carbon. Se va acorda importanța prioritizării acelor investiții în retehnologizarea infrastructurilor existente.”
• La pag. 45. Obiectivul 2) Eficiență energetică îmbunătățită la nivelul utilizatorilor finali, în special în clădiri și în sectoarele industriale și la pag. 52 Obiectivul 2) Promovarea îmbunătăţirii nivelului de eficienţă energetică în clădiri şi în sistemele majore de infrastructură urbană –trebuie prioritizate. Prin urmare propunem ca aceste obiective să fie primele în ierarhie. Strategia cadru a Uniunii Energetice dă tonul corect prin prezentarea eficienței energetice ca o sursă de energie în sine – urmând opinia Agenţiei Internaţionale pentru Energie conform căreia eficiența energetică este „primul combustibil” al lumii. Strategia include, de asemenea, o recomandare către statele membre de a acorda „cea mai mare considerație” eficienței energetice în procesul de adoptare al propriilor politici. Totuși, această recomandare pozitivă nu pare să se concretizeze în acțiuni la nivel național diferite de cele de până în prezent.
• La pag. 68 – În categoria instrumentelor de finanţare disponibile pentru a-şi reorienta investiţiile publice şi private din diverse sectoare economice înspre un circuit cu emisii reduse sunt menționate certificatele verzi. În timp ce WWF România și Federația Coaliția Natura 2000 recunosc necesitatea încurajării investițiilor în surse regenerabile de energie, considerăm legislația actuală ca fiind lacunară – Legea 220/2008 pe care o va modifica, ia în considerare exclusiv aspectele legate de supracompensarea producatorilor beneficiari, creşterea preţului electricităţii și competitivitatea produselor industriale, fără a ține cont de aspectele privind impactul ecologic al infrastructurilor beneficiare ale schemei de promovare a energiei din surse regenerabile si de costul acestui impact. Spre exemplu, în sectorul microhidrocentralelor, dacă costurile de mediu aferente prierderii biodiversității și ecosistemelor râurilor ar fi integrate în mod corespunzător, s-ar ajunge la concluzia că aceste infrastructuri sunt extrem de neprofitabile și nu ar trebui promovate prin alocarea certificatelor verzi. În pofida faptului că energia produsă în microhidrocentrale reprezintă în general o sursă de energie cu amprentă de carbon scăzută, fiind promovată ca răspuns la efectele  schimbărilor climatice, rolul pe care îl poate juca în atingerea ţintelor privind schimbările climatice în Europa rămâne limitat. Ultimele studii ale Agenţiei Europene de Mediu^[1] arată că, în raport cu rolul limitat pe care microhidrocentralele îl pot juca în atingerea obiectivelor europene privind sursele regenerabile de energie și schimbările climatice, „din punct de vedere al impactului asupra mediului, impactul multor centrale de capacitate mică poate fi comparabil, sau mai ridicat decât cel al unei centrale de capacitate mare”. În acest sens, atragem atenția asupra faptului că, pe lângă obligația de îndeplinire a țintelor privind sursele regenerabile de energie, Romania are și alte obligatii privind protecția mediului și conservarea naturii (conform Directivei Habitate şi Directivei Păsări) precum și a menținerii stării  ecologice bune a apei (conform Directivei Cadru privind Apa). În alte ţări europene^[2], o astfel de schemă asigură îndeplinirea unor condiţii şi criterii ecologice. Astfel, infrastructurile de surse regenerabile pot fi certificate “green”/verzi dacă prin design, construcţie, locație şi operare protejează natura, îndeplinind anumite criterii şi condiţionalităţi stabilite în funcţie de tipul infrastructurii.

Solicităm în acest sens, completarea paragrafului referitor la certificatele verzi de la pag. 68 din Strategie cu următoarele mențiuni:

“Legislaţia şi schema de promovare a surselor regenerabile de energie trebuie sa ţina cont şi de impactul acestor tehnologii asupra naturii şi trebuie sa condiţioneze acordarea certificatelor verzi de îndeplinirea, de către operatori, a unor criterii şi principii ecologice şi de dezovltare durabilă; in acest sens, evaluarea si promovarea fiecărui tip de resursă regenerabilă trebuie sa se faca în funcţie de întregul impact asupra naturii şi nu doar în funcţie de emisiile de carbon aferente producerii energiei, cu o atenţie deosebită asupra impactului cumulativ;

În ceea ce privește microhidrocentralele, legislaţia şi schema de promovare a surselor regenerabile de energie trebuie sa includa o sub-schema dedicata hidroenergiei “verzi” care să asigure, pe de o parte, sprijinirea cu prioritate a retehnologizării microhidrocentralelor existente şi, pe de altă parte, alocarea de certificate verzi exclusiv producătorilor care îndeplinesc criterii stricte de certificare ecologică şi de durabilitate. Retehnologizarea centralelor vechi are avantajul că poate conduce nu numai la optimizarea capacităţii de producţie (beneficiu economic), ci şi la diminuarea impactului asupra ecosistemelor râurilor, prin utilizarea unor tehnologii îmbunătăţite de prevenire şi atenuare a impactului.

Centralele care primesc certificate verzi ar trebui să aibă obligaţia de a investi o sumă fixă per kWh de energie vândută, pentru reconstrucţia ecologică, protejarea şi îmbunătăţirea ecologică locală în zonele de captare şi amplasamentul instalaţiei“.

• La pag. 106-108, datele privind starea biodiversității trebuie actualizate cu date la zi (2015) rezultatele din rapoartele Comsiei Europene.
• La pag. 111 – propunem completarea ultimei măsuri de adaptare după cum urmează: „Utilizarea sustenabilă/durabilă a resurselor naturale pentru împiedicarea apariției fenomenelor extreme datorate schimbărilor climatice (viituri, inundații). Măsurile non-structurale trebuie să reprezinte “norma” și nu clasicele măsuri de regularizare și indiguire care s-au dovedit extreme de dăunătoare în ceea ce privește impactul asupra biodiversității.”

• La pag. 111 – propunem completarea obiectivelor 2) și 3) după cum urmează:

2. Reritor la Planul naţional de acțiune 2016-2020 privind schimbările climatice

• La pag. 11, subcapitolul 3.1 Energie, la acțiunile propuse privind sistemul de certificate verzi trebuie specificat: “sistemul de certificate verzi care trebuie să ţină cont şi de impactul acestor tehnologii asupra naturii şi trebuie să condiţioneze acordarea certificatelor verzi de îndeplinirea, de către operatori, a unor criterii şi principii ecologice şi de dezvoltare durabilă; in acest sens, evaluarea și promovarea fiecărui tip de resursă regenerabilă trebuie să se facă în funcţie de întregul impact asupra naturii şi nu doar în funcţie de emisiile de carbon aferente producerii energiei, cu o atenţie deosebită asupra impactului cumulativ”
• La pag. 13 propunem să fie dezvoltată capacitatea administrativă de implementare, dar și de monitorizare a Strategiei energetice 2015-2030: “Dezvoltarea capacităţii administrative de implementare și monitorizare a strategiei energetice 2015-2030 şi perspective 2050 (conform ultimelor decizii)”
• La pag. 17, subcapitolul 3.2 Transport acțiunile propuse privind creșterea impozitării prețului carburantului, taxa de înmatriculare a vehiculului, tarifarea parcării, taxarea congestiilor urbane, nu pot fi implementate înainte ca toate celelalte măsuri de îmbunătățire a transportului în comun (Obiectivul 2 si 3) sa fie complet implementate. Termenele de implementare trebuie modificate în mod corespunzător și corelate cu termenele de la Obiectivul 2 si 3.
• La subcapitolul 4.2 Apă potabilă și resursele de apă, între acțiunile propuse lipsesc cu desăvârșire obiective și măsuri de reconstrucție ecologică, în schimb apar obiective  de cercetare și investiție în măsuri structurale clasice.

3. Reritor la Raportul de mediu:

• Nu menționează în mod corespunzător presiunile aferente lucrărilor hidrotehnice și hidroenergetice, numarul și locațiile acestora;
• Nu include o situație a stării ecologice a râurilor conform Directivei Cadru privind Apa (se face referire doar la starea ecologică a lacurilor și a apelor subterane);
• Capitolul referitor la biodiversitate este extrem de redus și nu conține referi la presiunile asupra biodiversității generate de către industrii precum energia și transportul, inclusiv a acelor investiții considerate verzi și promovate ca răspuns la schimbările climatice, cum ar fi amenajările hidroenergetice (impactul asupra ecosistemelor acvatice) sau biomasa (impactul asupra ecosistemelor forestiere).
• La pag. 114 – Secțiunea Apă, Obiectivul 1: Reducerea riscului de deficit de apă – lipsesc măsuri de menținere a stării ecologice bune a corpurilor de apa și a principiului nedeteriorării stării ecologice conform Directivei Cadru privind Apa precum măsuri menite să remedieze consecințele sutelor de amenajări hidroenergetice care au dus la reducerea debitelor sau chiar secare albiilor pe sectoare lungi de râu în special în zonele montane.
• La pag. 119 secțiunea Energie, trebuie completată cu un Obiectiv 3: Prevenirea impactului unor tipuri de energie renegerabilă promovate ca răspuns la schimbările climatice. Trebuie să țină cont de impactul real al anumitor infrastructuri energetice asupra biodiversității (microhidrocentrale, eolian sau biomasă). WWF și Federația Coaliția Natura 2000 solicită ca noile investiții în sectorul energiei regenerabile să se realize doar în condițiile strategice, cu o planificare adecvată, ținând cont de nevoile de conservare ale naturii și menținerea ecosistemelor acvatice, forestiere, etc prin evitarea zonelor sensibile (de excludere). Subliniem totodată importanța prioritizării acelor investiții în retehnologizarea infrastructurilor existente.
• La pag. 124 (Secțiunea Silvicultură, Obiectivul 3: Minimizarea riscului schimbărilor climatice pentru păduri şi prin intermediul pădurilor, Măsura A 138) – sunt prevăzute investiții în amenajări pentru gestionarea torenților din bazinele hidrografice asociate zonelor urbane şi rurale, cu risc crescut de pierderi umane şi materiale, pentru moderarea riscurilor cauzate de fenomene extreme. Având în vedere faptul că astfel de investiții sunt contra-productive măsurilor de conservare a ecosistemor prevăzute în secțiunea În consecință, considerăm că scopul trebuie realizat doar prin investiții exclusiv în măsuri non-structurale.
• La pag. 124- 125 Secțiunea Biodiversitate, lipsesc măsuri de conservare prin desemnarea unor zone de excludere și a unei planificări strategice adecvate care să țină cont de impactul asupra biodiversității ca răspuns la investițiile/acțiunile propuse în sectoarele Energie și Transport prin Strategie și din Planul de Acțiune aferent. Măsura A 192 necesită completări.

4. Alte aspecte importante pe care dorim să le aducem în atenție sunt cele de mai jos:

• Majoritatea sectoarelor prezentate (prin obiectivele propuse) în strategia CRESC și planul national de acțiune nu abordeaza în mod integrat și holistic toate aspectele care țin de vulnerabilitățile la schimbările climatice. Un exemplu în acest sens este managementul apei care pare a avea o prioritate maximă în sectorul agricol prin măsurile de irigare promovate fără a se ține cont de celelalte sectoare sau de măsuri bazate pe ecosisteme sau ceilalți utilizatori de apă din bazinul hidrografic și fără să existe o analiză clară a prognozelor pe zonele cu deficit de apă și ce impact ar avea irigațiile asupra celorlalți utilizatorilor de apă. Propunem o abordare la nivel de bazin hidrografic a tuturor aspectelor legate de necesarul de apă, rezultând din această analiză măsurile de adaptare care se pot implementa în ce privește resursele de apă în sectoarele economice.
• În condițiile în care se menționeaza faptul că nu există încă definitivată lista proiectelor în domeniul inundații, la evaluarea viitoare a proiectelor este necesar să existente criterii de evaluare legate de adaptarea la schimbările climatice care să asigure faptul că lucrările propuse prin proiecte țin cont de prognoze și sunt adaptate la efectele schimbărilor climatice și nu au impact asupra ecosistemelor.
• Măsurile bazate pe ecosisteme sau infrastructura verde nu este abordată în documentele strategice supuse dezbaterii, o mare partea dintre aceste măsuri fiind considerate de către specialiști ca fiind măsuri de adaptare de tip win-win și prioritizate pentru finanțare în cadrul POIM 2014-2020.
• Acvacultura/piscicultura nu este abordată în strategie, nu există obiective care să reflecte acest sector, mai ales că poate fi considerat un sector utilizator de apă important și care va fi afectat de schimbările climatice.
• Agricultura ecologică nu este menționată – prin acest tip de agricultură efectele eutrofizării cauzate de schimbările climatice se pot diminua.

[1]Hydromorfological Alterations and preasures in European rivers, lakes, transitional and coastal waters, Thematic Assessment for EEA Water 2012 Report (The European Topic Center) http://icm.eionet.europa.eu/ETC_Reports/HydromorphAlterationsPressures_201211

[2] http://www.naturemade.ch/Dokumente/zertifizierung/GreenHydro/Issue_7_English.pdf

Federația Coaliția Natura 2000 și WWF România, împreună cu Administraţia Parcului Naţional Defileul Jiului, atrag atenţia asupra proiectelor energetice din Parcul Naţional Defileul Jiului. Suprafața parcului se suprapune cu cea a sitului ROSCI0063, sit desemnat la nivel european pentru protecţia Speciilor şi habitatelor. Situl a fost desemnat pentru protecţia habitatelor de fag şi frasin, vegetaţie lemnoasă, versanţi stâncoşi şi pentru specii precum ursul brun, linxul, amfibieni şi peşti (zglovoacă, porcuşor de vad, dunăriţa), nervertebrate (racul de ponoare). Situl este străbătut de Râul Jiu, corp de apă pe care Hidroelectrica S.A. a iniţiat şi realizat începând cu 2003 două hidrocentrale – Livezeni şi Bumbeşti Jiu. Conform datelor proiectului si a informatiilor obţinute de autorităţi, proiectul de amenajare hidrologică, realizat în proporţie de peste 45%, are în vedere devierea cursului de apă prin captările care străbat unul din versanţii parcului. Galeriile de captare au un diametrul de 4 metri şi pot asigura un debit care depăşeşte debitul mediu anual al Jiului. Specialiștii APNDJ afirmă că, în cazul în care acest proiect va fi finalizat şi autorizat pentru funcţionare,  Jiul se va transforma într-un pârâu. Conform datelor oferite de administraţia parcului, debitul de servitute asigurat prin proiectul tehnic, Jiul va avea în aval de localitatea Livezeni o adâncime de maxim 9 centimetri, adică apa va ajunge la glezne…

Problema constă în faptul că cele două hidrocentrale au fost autorizate prin acord de mediu înainte de implementarea în România a Directivelor Europene Specii şi Habitate, armonizate la nivel naţional prin OUG 57-2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice modificată prin L49/2011. Cadrul legislativ actual asigură măsuri de protecţie a biodiversităţi mult mai stricte, cu care proiectul nu se conformează.

La sfârșitul anului trecut, conducerea Hidroelectrica SA a anunţat că proiectul va fi finalizat în 2016. Acest fapt impune măsuri urgente, pentru a salva de la distrugere habitate prioritare de arin și frasin și de la dispariție specii precum mreana vânătă, porcușor de vad şi alte specii de peşti şi raci care depind de apa Jiului. Pentru o evaluare reală a impactului asupra mediului, Federația Coaliția Natura 2000 solicită reavizarea proiectului conform legislației în vigoare, prin procedură de evaluare adecvată.

Brașov, 21.10.2015- Federația Coaliția Natura2000 România face publică poziția sa față de înființarea Agenției Naționale pentru Arii Naturale Protejate (ANANP) printr-o scrisoare oficiala adresată factorilor de răspundere din Ministerul Mediului,Apelor și Pădurilor.

Stimate doamne, stimati domni,

În urma analizei propunerilor de acte normative primite si a discutiilor desfasurate la sediul MMAP, Federația Coaliția Natura 2000 România a formulat următorul punct de vedere cu privire la înființarea Agenției Naționale pentru Arii Naturale Protejate (ANANP):

1. Considerăm absolut necesară înființarea ANANP în scopul asigurării unui management unitar și eficient al sistemului de arii naturale protejate  printr-o coordonare metodologică corespunzătoare a administratorilor de arii protejate constituiți conform OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată prin Legea 49/2011, cu adaptările, modificările și completările ulterioare (menționat în continuare cu denumirea de OUG 57/2007).

2. Solicităm revizuirea propunerii de lege privind înființarea Agenției Naționale pentru Arii Naturale Protejate, astfel:

“Art. 1 – În vederea realizării unui management unitar și a coordonării eficiente a ariilor naturale protejate se înființează Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate, instituție publică, cu personalitate juridică, care funcționează în subordinea autorității publice centrale pentru protecția mediului finanțată din venituri şi subvenţii acordate de la bugetul de stat şi surse de finanţare externe”.

Numai astfel se reflectă în mod corespunzător rolul, competențele și atribuțiile ANANP, în baza unei note de fundamentare revizuite privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Arii Naturale Protejate.

3. Solicităm elaborarea unei noi propuneri de hotărâre de guvern pentru stabilirea atribuțiilor și competențelor Agenției Naționale pentru Arii Naturale Protejate, a structurii organizatorice și a numărului de personal necesar. Această solicitare vine din analiza documentului care conține expunerea de motive pentru înființarea ANANP. Rezultatele analizei noastre sunt prezentate în Anexa 1.

Punctul de vedere al Federației Coaliția Natura 2000 România cu privire la rolul ANANP și la procesul de modificare a gestionării sistemului de arii protejate inițiat este următorul:

A.  Conform OUG 57/2007 articol 56 aliniat 1, atribuțiile MMAP cu privire la administrarea ariilor protejate pot fi preluate de către o agenție în cazul în care aceasta se constituie. HG 38 / 2015 precizează că atribuțiile autorității centrale pentru mediu cu privire la ariile protejate este să coordoneze, monitorizeze și să controleze activitatea administratorilor ariilor protejate (articol 6 IV, punctul 45). Aceste acte normative prevăd ca și rol și atribuții pentru ANANP,coordonarea metodologică a ariilor protejate.

B.  Rolul de coordonare metodologică este prezentat ca fiind prioritar pentru această nouă structură și în Studiul de fundamentare al ANANP realizat în anul 2007 la solicitarea autorității centrale pentru mediu, NAPA / ANANP Strengthening the National Framework for Biodiversity Conservation through Development of the National Agency for Natural Protected Areas and Biodiversity Conservation (NAPA) and Subordinated Bodies. Acest studio menționează ca și rol și atribuții principale ale ANANP, realizarea unei politici și strategii naționale pentru un system eficient de arii protejate, realizarea și asigurarea implementării de programe nationale pe principalele domenii de management în ariile protejate, ambele în scopul canalizării eforturilor administratorilor și a resurselor existente spre acțiuni prioritare atât la nivel national cât și la nivel de arie protejată.

C.  Pe lângă rolul critic de coordonare metodologică, ANANP poate aduce un plus de valoare în administrarea ariilor protejate existente, prin asigurarea administrării corespunzătoare a ariilor protejate care nu sunt subcontractate de către terți. Articolul 18 al OUG 57 / 2007 asigură un cadru corespunzător pentru a permite menținerea unei structuri de administrare diversificată, asigurând astfel unul din cele mai progresiste sisteme de administrare din Europa. Tendințele în administrarea ariilor protejate la nivel european și mondial sunt de descentralizare și de implicare a cât mai multor factori interesați în sistemul de decizie, de management și de administrare.

D.  Din punctul nostru de vedere un sistem unitar și integrat de arii protejate presupune existența unei strategii a sistemului de arii protejate, care să includă și aspectele legate de administrare și coordonarea administratorilor, precum și existența unei entități cu resursele umane și financiare necesare pentru implementarea strategiei. Această entitate (ANANP) trebuie să asigure coordonarea, elaborarea de metodologii, proceduri, ghiduri și normative tehnice, să asigure monitorizarea eficienței managementului ariilor protejate șisprijin financiar pentru administratori.

Considerăm că prioritățile majore pentru sistemul de arii protejate îl constituie în prezent:

• asigurarea finanțării sistemului, respectiv crearea unei linii bugetare dedicată conservării naturii, care va sta la baza ANANP și a administrării ariilor protejate. Sistemul de alocare a fondurilor se poate discuta ulterior, cu experți de la Ministerul de Finanțe.

• Asigurarea cadrului necesar și a alocării de fonduri pentru plăți compensatorii acordate proprietarilor cărora li se impun restricții în arii protejate.

În forma sa actuală propunerea de hotarâre de guvernpentru înființarea ANANPstabilește un cadru care va  distruge sistemul de administrare construit cu eforturi deosebite în ultimii 15 ani. Toate investițiile în crearea capacității de administrare, realizate din diverse surse de finanțare, inclusiv cele asigurate de Comisia Europeană pentru a sprijini rețeaua Natura 2000 vor deveni inutile dacă se aprobă această propunere de hotărâre de guvern, care în forma sa actuală nu poategaranta realizarea în timp util a unui sistem centralizat funcțional.

Având în vedere cele de mai sus solicităm reluarea procesului de elaborare a propunerii de lege privind înființarea Agenției Naționale pentru Arii Naturale Protejate și a propunerii de hotărâre de govern pentru stabilirea atribuțiilor și competențelor Agenției Naționale pentru Arii Naturale Protejate, a structurii organizatorice și a numărului de personal necesar prin constituirea unui grup de lucru cu implicarea principalilor factori interesați și organizarea unei proceduri de consultare corespunzătoare, în conformitate cu prevederile legale.

Acest punct de vedere este asumat de membrii Coaliției, însumând 17 organizații reprezentative pentru domeniul conservării biodiversității din Romania.

In speranta ca pozitia noastra reprezinta un real interes pentru procesul de infiintare al ANANP, va multumim pentru timpul acordat si va stam la dispozitie pentru consultari.

Anexa 1_Modificare Lege si HG ANAP_Comentarii la documentul EXPUNERE DE MOTIVE pentru înființarea Agenției Naționale pentru Ariile Naturale Protejate