Poziție referitoare la proiectul de Ordin de Ministru din data de 05.07.2017 privind nivelul de intervenţie în cazul speciilor urs şi lup, în interesul sănătăţii şi securităţii populaţiei şi în scopul prevenirii unor daune importante

Introducere

Conservarea speciilor de carnivore mari (urs brun, lup, râs) trebuie să reprezinte o parte integrantă a conservării naturii.  Prădători de vârf, aceste specii joacă un rol-cheie în menținerea sănătății ecosistemelor, echilibrând balanța ecologică și contribuind la menținerea unui nivel ridicat al biodiversității. Omul beneficiază în final de toate aceste servicii pe care le furnizează carnivorele mari, cu costuri incomparabil mai mici decât în cazul în care ele ar trebui prestate de către acesta. Dacă în multe zone din Europa sunt pe cale de dispariție sau au dispărut deja, noi ne mai putem mândri cu aceste specii emblematice nu doar pentru Carpați, ci și pentru întregul continent.

Aceste specii au nevoie însă de teritorii întinse pentru satisfacerea tuturor nevoilor biologice, motiv pentru care interacțiunea acestora cu omul într-o formă sau alta este inevitabilă. Această interacțiune care deseori duce la conflicte între oameni și carnivore este cauzată și de intruziunea omului în habitatele acestor specii. Frecvent oamenii și carnivorele utilizează în anumite perioade ale anului aceleași habitate și aceleași tipuri de resurse, cele din urmă fiind uneori produse cu costuri de către oameni etc. De aceea, pentru a avea populații viabile de carnivore mari pe termen lung, este necesar pe de o parte ca oamenii să învețe să împartă habitatul cu aceste specii, iar pe de altă parte, să prevină și să evite potențialele conflicte.

Principalele probleme care au condus la nivelul actual al conflictelor cu carnivorele mari în România

După aderarea României la UE, fapt ce a întărit statutul de protecție al acestor carnivore, vânătoarea, în special la speciile urs brun și lup, a continuat în baza derogărilor de la acest statut special, prin cote de recoltă (denumite ulterior de intervenție) care au crescut de la un an la altul. Deși cotele au fost justificate de obiective de „menținere a populației sub control” și de reducere a pagubelor, opinia unor factori  interesați este că atât numărul pagubelor provocate de aceste două specii, cât și populația au crescut peste un nivel la care toleranța socială poate fi amenințată. În acest context credem că sistemul implementat în perioada 2007-2017 nu a oferit rezultatele așteptate de către public, factorii interesați și de către autorități.

1. Această creștere a numărului de pagube a fost alimentată de un sistem de management cinegetic orientat în special către profit economic și nu spre conservarea speciilor de carnivore. Această abordare a destructurat în special populația de urși bruni prin eliminarea/ împușcarea cu precădere a masculilor dominanți, utilizând practici la limita legii, precum condiționarea lor prin hrănire artificială excesivă și repetată. Efectul imediat, pe care îl resimțim în acest moment, este faptul că, în special în zonele în care s-a hrănit excesiv, în cadrul populației de urși bruni clasa de vârstă predominantă este cea a indivizilor tineri, care provoacă frecvent cele mai multe conflicte cu oamenii. Hrănirea excesivă cu diferite scopuri este o practică obișnuită, fapt ce induce schimbări în comportamentul indivizilor în sensul creșterii toleranței față de om (acești urși, pe lângă faptul că sunt mai curajoși datorită lipsei de experiență, devin obișnuiți cu prezența omului).
2. Intruziunea și deranjul provocat de om în habitatul carnivorelor mari prin lucrări silvice executate simultan pe suprafețe mari, culegerea haotică de fructe de pădure la scară industrială pe o perioadă mai lungă de timp, utilizarea abuzivă a mijloacelor motorizate în păduri și la altitudini mai mari etc. sunt activități antorpice ce influențează distribuția spațială a acestor specii. În relație cu condiționarea față de hrana de origine antropică, distribuită intenționat sau neintenționat, anumite zone care nu erau populate permanent de carnivore mari sunt în prezent utilizate mai intens.
3. Fragmentarea și reducerea habitatelor carnivorelor mari de infrastructura liniară de transport, dezvoltarea rezidențială, dezvoltarea infrastructurii turistice și de vizitare etc. este de asemenea un factor care induce modificări în ceea ce privește distribuția carnivorelor mari la nivel de peisaj și poate fi generatoare de conflicte cu carnivorele mari.
4. Gestionarea precară a deșeurilor menajere, în special în comunitățile rurale din proximitatea zonelor populate cu carnivore mari, amplifică șansa conflictelor cu oamenii. O bună gestionare a acestor deșeuri nu ar atrage ursul brun în localități, ceea ce ar reduce practic incidența conflictelor.
5. Lipsa susținerii și promovării implementării unor măsuri adecvate de prevenire a conflictelor (cum ar fi garduri electrice dimensionate în funcție de specia căreia i se adresează sau câini specializați la stâne) în zonele cu carnivore mari duce la conflicte directe cu oamenii. Există o mulțime de exemple de bună practică în alte țări populate cu carnivore mari unde aplicarea unor asemenea măsuri a redus cu până la 100% conflictele cu aceste specii. Strâns legat de implementarea unor asemenea măsuri este și sistemul de compensare a pagubelor care nefiind deplin funcțional în țara noastră, uneori acceptanța față de carnivorele mari scade și astfel se pot încuraja actele de braconaj.

Referitor la propunerea de Ordin de Ministru

În acest context, salutăm inițiativa Ministerului Mediului de a gestiona și soluționa prin măsuri derogatorii de la statutul de protecție a speciilor urs brun și lup, cazurile în care sănătatea, securitatea sau integritatea oamenilor ar putea fi amenințată. Subscriem și la faptul că aceste măsuri ar trebui implementate în cazul producerii de către acest specii a unor pagube importante de natură socio-economică, însă credem că termenul „prevenirea producerii unor pagube” este interpretabil și necesită o definire mai exactă în acest ordin.

La art. 1, alin. 1) se specifică faptul că: „(…) măsurile derogatorii să nu fie în detrimentul menţinerii populaţiilor speciilor menționate într-o stare de conservare favorabilă în arealul lor natural (…)”. Pentru a putea aplica acest ordin, ar trebui să fie disponibile mai multe date cantitative și calitative despre populațiile celor două specii de carnivore, inclusiv despre trendul și dinamica populațională, calitatea habitatelor etc. Această necesitate vine din obligația de a ne putea raporta la starea de conservare a acestor specii în analiza efectului pe care recoltările le pot avea asupra populațiilor. În populații gestionate corespunzător nivelul cotelor poate varia în timp și spațiu funcție de obiectivele propuse și rezultatele pe care intervenția le produce.

Legat de prevederile art. 3, alin. 2), considerăm necesar ca procesul de acordare a derogării în vederea recoltării să fie unul transparent. În acest sens propunem crearea pe pagina de internet a Ministerului Mediului a unei secțiuni dedicate derogărilor, prin care să se poată consulta documentația care a stat la baza cererii din partea gestionarilor fondurilor cinegetice și urmări, în timp real, stadiul acestor solicitări. Această transparență este justificată de necesitatea reconcilierii factorilor interesați și de menținerea unui nivel de informare optim care să permită analize și discuții pertinente în baza aceluiași set de informații.

La art. 3, alin. 4), propunem ca recoltarea exemplarelor să se poată realiza doar de către personalul tehnic angajat al gestionarului fondului cinegetic, împrepună cu personal calificat din partea instituțiilor relevante ale statului. O asemenea prevedere are rolul de a asigura o intervenție obiectivă pentru recoltarea indivizilor problemă în timp util și în folosul comunității.

Recomandările Platformei UE privind coexistența dintre oameni și carnivore mari

Pentru a facilita o discuţie mai deschisă cu privire la modul în care se iau deciziile privitoare la managementul carnivorelor mari, Asociaţia Generală a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi din România (AGVPS) şi WWF România au organizat prin intermediul „Platformei UE privind coexistența dintre oameni și carnivore mari”, în perioada 8-9 iunie 2017, un atelier de lucru comun dedicat problematicii conservării şi managementului carnivorelor mari din România (declarația finală este anexată). Participanţii au convenit că managementul carnivorelor mari trebuie întemeiat pe dovezi ştiinţifice temeinice, utilizându-se cele mai bune date disponibile şi cele mai demne de încredere. Aceasta ar trebui să implice cercetare continuă, dezvoltarea și integrarea metodelor de monitorizare cu implicarea tuturor grupurilor de interes în colectarea datelor.

Împreună cu reprezentanții Platformei UE, s-au identificat următoarele obiective ca fiind prioritare pentru îmbunătățirea managementului carnivorelor mari:

• Crearea unui proces incluziv, transparent, pe baza căruia să se poată aborda în mod eficient problemele carnivorelor mari;
• Elaborarea unei politici clare pentru deciziile privitoare la managementul carnivorelor mari;
• Îmbunătăţirea metodologiei de monitorizare a carnivorelor mari;
• Crearea unei scheme de compensare eficiente pentru pagubele cauzate de carnivorele mari;
• Aplicarea urgentă a unui sistem de gestionare eficientă a urşilor-problemă. Interdicţia de vânătoare actuală nu soluţionează această problemă;
• Crearea unei motivaţii economice pentru abordarea problemelor legate de coexistență, utilizând reputaţia recunoscută a României ca destinaţie pentru carnivore mari.

Alte propuneri din partea noastră pentru îmbunătățirea managementului carnivorelor mari

Pe lângă recomandările Platformei UE privind coexistența dintre oameni și carnivore mari, propunem:

• Operaționalizarea intervențiilor în cazuri de urgență prin echipe specializate competente, pentru relocarea sau, în ultimă instanță recoltarea indivizilor de urs brun sau lup problemă.
• Agrearea planurilor de management pentru speciile urs brun și lup printr-un proces participativ cu toți factorii cheie interesați pornind de la obligațiile pe care le are România de a asigura statutul de conservare favorabilă a acestor specii.
• Demararea unui proces de analiză a modului în care sistemul aplicat în perioada 2007-2017 a fost implementat, cu scopul de a identifica problemele ce au condus la situația actuală și propunerea unui nou sistem de management cinegetic în care vânătoarea să fie poziționată corect și etic. Considerăm chiar dacă nu agreăm, că în condițiile actuale din România, realizarea vânătorii în scop comercial respectiv valorificare economică directă este posibilă în condițiile în care informațiile privind populația sunt acceptabile și planurile de acțiune propun un sistem eficient, transparent și controlabil de valorificare a unui procent din populație cu condiția ca acest sistem să servească conservării speciilor și nu strict intereselor financiare ale unor persoane sau grupuri de persoane.
• Transparență la toate nivelurile în ceea ce privește colectarea, prelucrarea și interpretarea datelor și dar și la găsirea de soluții. De asemenea cerem transparență și în ceea ce privește centralizatoarele la nivel național privind evaluările de efective, pagubele plătite sau neplătite, derogările aplicate, mortalități în laț și pe rutele de transport etc. Aceste date trebuie să fie accesibile pentru a permite analize pertinente și transparente pe viitor. Diversificarea studiilor și lucrul pe aceleași seturi de date nu poate decât să susțină procesul administrativ și politic de luare a deciziilor.
• Subvenționarea implementării de măsuri de prevenire sau reducere a pagubelor și conflictelor cum ar fi instalarea de garduri electrice, utilizarea de câini de pază specializați, din rase selectate pentru protejarea turmelor de animale domestice etc. Conform Directivei Habitate asemenea măsuri ar trebui implementate cu prioritate pentru a menține coexistența dintre oameni și carnivore mari.
• Dezvoltarea unui sistem de alocarea a unor fonduri pentru acoperirea cheltuielilor gestionarilor fondurilor de vânătoare ocazionate de managementul carnivorelor mari, in situația în care intervențiile lor sunt destinate reducerii conflictelor și asigurarea siguranței publice. Credem că poate fi considerată și analizată oportunitatea unui sistem de subvenționare sau de creare a unor facilități fiscale în condițiile în care aplică măsuri de conservare stabilite în planurile de management dar sunt supuși unei interdicții de a practica vânătoarea la trofeu.
• Reglementarea strictă a hrănirii artificiale și a locațiilor unde aceasta se poate practica. Pentru a nu favoriza schimbările de comportament ale urșilor bruni în primul rând, acest tip de hrănire ar trebui reglementat strict. În prezent nicio autoritate a statului român nu poate oferi informații clare privind amploarea acestui fenomen ce nu mai are de multă vreme legătură cu un management cinegetic echilibrat. Estimăm că numărul hrănitorilor la urs este în medie de cel puțin 5 pe un fond cinegetic ceea ce face ca în prezent în arealul ursului să fie prezente un număr de cel puțin 5000 de hrănitori. Considerăm hrănitul artificial ca fiind o unealtă utilă doar în contextul în care se demonstrează a fi necesar conservării speciei și este realizat în mod corespunzător.
• Informarea gestionarilor asupra resurselor financiare din categoria fondurilor nerambursabile la care au acces și pe care le pot utiliza pentru îndeplinirea obiectivelor de management. În același spirit, credem că menținerea sau înființarea de ogoare de vânat cu sprijin financiar guvernamental sub formă de subvenție reprezintă un instrument util de care pot beneficia gestionarii și proprietarii de terenuri și care  poate produce efecte benefice asupra speciilor de faună respectiv asupra reducerii conflictelor.
• Demararea unor programe de conștientizare la nivel național și în zonele unde există carnivore mari, privind importanța acestor specii, precum și modalitățile de a preveni și/ sau reduce conflictele și pagubele.
• Integrarea datelor existente din proiecte POS Mediu, LIFE, fonduri Norvegiene, etc. respectiv a recomandărilor făcute în cadrul acestor proiecte în procesul de îmbunătățire a managementului speciilor de carnivore și promovarea continuării studiilor și cercetărilor în acest domeniu.

În concluzie, acest OM cu modificările propuse mai sus este o soluție de compromis  pentru creșterea acceptanței sociale față de carnivore mari. Dezaprobăm faptul că acest ordin vine ca urmare a tensiunilor sociale și a manifestațiilor publice din ultima perioadă și recomandăm Ministerului Mediului adoptarea de urgență a unui plan de acțiuni menit să asigure cu adevărat un management eficient al populațiilor de carnivore mari. Rămânem deschiși la identificarea celor mai bune măsuri și soluții în acest sens.

La mijlocul lunii iulie, Coaliția Natura 2000 a depus la Tribunalul Mureș cererea de chemare în judecată în contradictoriu cu Agenția de Protecție a Mediului Mureș și SC Betonmix Oradea. Prin inițierea acestei acțiuni, Coaliția Natura 2000 solicită anularea în tot a Deciziei etapei de încadrare emisă de către Agenţia pentru Protecţia Mediului Mureș pentru desfășurarea proiectului ”Amenajare hidroenergetică pe râul Secuș, județul Mureș”. „Avem motive întemeiate să credem că avizarea acestui proiect într-o arie protejată nu s-a realizat în limita cadrului legal al ariilor naturale protejate și a directivelor privind evaluarea impactului de mediu generat de proiecte. Am început documentarea în urmă cu un an, când o televiziune publică a prezentat abuzurile realizate de unii funcționari publici din APM Mureș. Am încercat să înțelegem de ce o instituție publică cu rol de protecție a mediului își atrage suspiciuni de favorizare a agenților economici, căci altfel nu poate fi interpretată decizia lor de nu supune proiectul evaluării impactului asupra mediului, respectiv evaluării adecvate. Deși beneficiarul proiectului a comandat un stdiu de evaluare adecvată, documentul a fost ignorat de autorități! Aceste aspecte sunt cu atât mai grave cu cât proiectul a fost implementat într-o arie protejată de interes comunitar și a condus la distrugerea unei văi”, a declarat Liviu Cioineag, directorul executiv al federației.

Proiectul ce vizează construirea unei microhidrocentrale a fost executat pe râul Secuş, comuna Ibăneşti, în extravilanul satului Lăpuşna. Prin montarea unei conducte pentru devierea cursului de apă, valea Rîului Secuș a fost deteriorată pe o lungime de peste 5 kilometri, în interiorul ariei protejate ROSCI0019 „Călimani – Gurghiu”. Amenajarea hidroenergetică afecetază conectivitatea longitudinală a râului și implicit reproducerea a două specii de pești protejate la nivel european: zglăvoaca (Cottus gobio) și păstrăv indigen (Salmo trutta fario). Totodată, construcția va impacta și exemplarele de vidră (Lutra lutra). „Microhidrocentrala va produce sub 1 Mw putere neta, astfel că pierderile de biodiversitate nu pot fi compensate și nici justificate de producția de energie. Raportat la consumul anual al României, aportul energetic al acestui proiect este insignifiant”, mai spun reprezentanții Coaliției Natura 2000 România.

http://www.turculturalbrasov.ro/

Recomandam site-ul www.turculturalbrasov.ro celor care vor sa descopere si obiectivele culturale mai putin cunoscute din Judetul Brasov, din și din afara ariilor protejate.

Miercuri, 8 martie, se discută în Camera Deputaților legea pentru aprobarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 51/2016, care vizează contravențiile silvice. Modificarea Legii nr. 171/2010 trebuie să urmărească stabilirea de sancțiuni care impun aplicarea legilor, dar care, în același timp, nu vor favoriza abuzurile. Sancțiunile trebuie să fie proporționale cu faptele săvârşite și imparțiale.

WWF-România, Greenpeace România, Fundația Eco-Civica, Federația Coaliția Natura 2000 și EcoAssist – Plantăm fapte bune în România susțin revizuirea şi aprobarea prin lege a OUG 51 privind contravențiile silvice [1]. Ordonanța completează cadrul de contravenții, acoperind sfera ilegalităților documentate din domeniu, de la autorizarea lucrărilor silvice la exploatarea, transportul și punerea pe piață a lemnului.

Atragem atenția asupra câtorva amendamente esențiale pentru a combate fenomenul tăierilor ilegale.

Lucrările silvice executate în zone ce includ și posibile păduri virgine sau cvasivirgine, fără avizul Gărzii Forestiere, trebuie sancționate 
În 2005 un studiu [2] la nivel național a identificat peste 225.000 hectare de păduri virgine și cvasivirgine, fără să fi acoperit însă integral suprafața împădurită a țării. Lucrările silvice efectuate între timp, precum și completarea criteriilor în baza cărora s-au făcut identificările au făcut ca o parte dintre aceste suprafeţe să nu mai îndeplinească în prezent criteriile necesare pentru a fi declarate păduri virgine şi cvasivirgine [3]. Prin urmare orice considerare a acestui patrimoniu trebuie să pornească de la această evidență și, în baza principiului prevenției, să impună o abordare precaută. Pentru a securiza potențialele păduri virgine şi cvasivirgine rămase, este obligatoriu să avem prevăzute în legea contravențiilor silvice sancțiuni pentru lucrările care s-ar desfăşura în aceste zone fără avizul structurii teritoriale de specialitate a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură (Garda Forestieră). În cazul în care se constată că în zonele respective se mai găsesc păduri virgine sau cvasivirgine, avizul trebuie să fie negativ.

Totodată pentru a facilita identificarea pădurilor virgine şi cvasivirgine, trebuie legiferat accesul specialiştilor evaluatori cu autovehiculele pe drumurile forestiere fără a fi necesar acordul scris din partea proprietarului sau a administratorului fondului forestier. Aceşti specialişti au deja prevăzută obligaţia de a anunţa proprietarul și administratorul pădurii înainte de a începe activitatea de identificare. Limitarea accesului acestora pe drumurile forestiere ar putea duce la imposibilitatea de a identifica anumite păduri vrigine aflate uneori la distanţe de ordinul zecilor de kilometri faţă de un drum public.

Lemnul recoltat ilegal confiscat de autorități nu trebuie să ajungă pe piață
Conform Regulamentului (UE) 995/2010 [4] este interzisă introducerea pe piață a lemnului provenit din tăieri ilegale. Considerăm că și lemnul provenit din confiscările aplicate de autoritățile de control este tot lemn recoltat ilegal și astfel acesta nu trebuie valorificat pe piața europeană (inclusiv România). Acest lemn ar putea fi donat către instituții non-profit ca lemn de foc (școli, azile de bătrâni etc).

Recoltarea abuzivă de lemn din păduri trebuie sancționată în continuare
Recoltare abuzivă de lemn trebuie sancționată în legea contravențiilor silvice, fie că este vorba despre furtul de lemn sau de tăieri ilegale produse prin nerespectarea normelor tehnice în vigoare inclusiv la aplicarea lucrărilor de rărituri. Normele tehnice prevăd condiții clare privind recoltarea lemnului. Nerespectarea acestor norme ar genera abuzuri cu consecințe negative asupra ecosistemelor forestiere.

„În ultimii ani au fost dezvoltate mai multe instrumente care permit intensificarea controalelor și aplicarea de sancțiuni, descurajând astfel fenomenul tăierilor ilegale de arbori și al transporturilor ilegale de lemn: Radarul Pădurilor, aplicația mobilă Inspectorul Pădurii, site-ul www.inspectorulpadurii.ro și www.salvezpadurea.ro. Aceste instrumente expun public multe dintre căile prin care se poate fura din păduri și cum se poate transporta lemn ilegal. În prezent, aceste instrumente au o reală influență în diminuarea infracțiunilor și ilegalităților silvice. Cu o legislație slăbită, însă, efectul lor se diminuează și ne putem întoarce la realitatea anilor în care din păduri se fura fără grijă. Eu sper că nu este nevoie să ne distrugem toate pădurile înainte de a înțelege că nu putem trăi fără ele. Cadrul de reglementare a contravențiilor silvice este o piesă importantă în combaterea tăierilor ilegale și face parte din ansamblul măsurilor pentru gestionarea responsabilă a pădurilor”, declară Valentin Sălăgeanu, coordonator al campaniei pentru protejarea pădurilor, Greenpeace România.

„În ultimii ani România a făcut pași importanți pentru a asigura o trasabilitate a lemnului în încercarea de a reduce și elimina fenomenul tăierilor ilegale. Un element important în acest demers este o clarificare și întărire a legislației privind contravențiile silvice, pentru a permite o aplicare reala și eficientă. În acest moment nu ne permitem să facem pași înapoi și trebuie să adoptăm toate măsurile legislative necesare pentru a asigura un viitor pădurilor noastre. Demersul nostru vrea să ofere un suport în acest sens, în jurul câtorva principii pentru o gestiune durabilă a tuturor pădurilor”, a adăugat Magor Csibi, Director WWF România.

Poziția comună a organizațiilor de mediu este disponibilă aici:
www.wwf.ro/resurse/comunicate_de_presa/?293291/Poziia-WWF-legat-de-OUG-51-privind-contraveniile-silvice

Date de contact:
Magor Csibi, WWF România, 0730 098 722
Valentin Sălăgeanu, Greenpeace România, 0735 165 472
Dan Trifu, Eco-Civica/ Coaliția Natura 2000, 0722 227 780
Liana Buzea, Eco-Assist – Plantăm fapte bune în România, 0741 026 216

Note pentru editori:
[1] La momentul actual, în Parlament, la Camera Deputaţilor, există trei iniţiative legislative (PL-x nr. 162/2014, PL-x nr. 188/2016, PL-x nr. 23/2017) care propun modificări la Legea contravenţiilor silvice, ultima dintre ele fiind legea aferentă O.U.G. nr. 51/2016 pentru modificarea şi completarea Legii nr.171/2010. Conform Regulamentului Camerei Deputaţilor, în cazul în care o comisie are spre examinare în fond mai multe iniţiative legislative care au acelaşi obiect de reglementare, cum este în acestă situaţie, se propune spre aprobare una dintre iniţiativele legislative, urmând ca celelalte iniţiative legislative să fie respinse, iar prevederile pe care acestea le conţin să fie preluate ca amendamente la iniţiativa propusă spre aprobare.
[2] Proiectul Pin-Matra/2001/018, derulat de Societatea Regală Olandeză de Conservare a Naturii în cooperare cu Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice.
[3] Lucrările silvice se pot executa, conform art. 11 alin.1 O.M. nr. 2525/2016, numai dacă avizul atestă faptul că arboretele nu îndeplinesc criteriile şi indicatorii aprobaţi prin O.M. nr. 3397/2012.
[4] Regulamentul impune operatorilor și autorităților competente măsuri active în sensul prevenirii și combaterii comerțului cu lemn recoltat în mod ilegal.

După mai bine de 6 ani de la prima lansare, Legea de partea naturii, Ghid pentru iniţierea de proceduri pentru prevenirea și oprirea activităţilor cu impact negativ asupra naturii, a fost actualizat și relansat.

Acesta reprezintă un  instrument util pentru toţi factorii interesaţi de la administratori și custozi de arii protejate, organizaţii non-guvernamentale care activează în domeniul protecţiei mediului, posibili investitori și chiar și pentru publicul larg interesat de subiectele de mediu.

În paginile lui se pot găsi definiții ale ariilor protejate, actele de reglementare a activităților cu impact asupra mediului, unde găsești informații de mediu, o serie de proceduri în ceea ce privește consultarea publică, informații despre procedura în contencios administrativ și definirea activităților cu impact asupra mediului cu accent pe arii protejate. Documentul este disponibil în format print pentru administratorii ariilor protejate și autoritățile interesate de subiect sau poate fi descarcat în format electronic de aici.

Clip Coalitia Natura2000

Federația Coaliția Natura 2000 a organizat la Bucuresti, in 24.11.2016,  prima dezbatere politica denumita “Ce legi facem pentru natură?”, impreună cu Societatea Ornitologică Română și Societatea Academică Română, în scopul de a favoriza accesul expertizei tehnice în procesul  legislativ. Intalnirea s-a bucurat de prezența a numeroși custozi și administratori (EKE; Eco-Civica, FCC, SOR; AAAP, Asociatia GeoD de promovare a biodiversității, Asociatia Echilibru, Zarand, GreenPeace, Centrul Judetean pentru Protecția Naturii Covasna, Fundatia Snagov, Parcul Natural Văcărești), reprezentanti ai Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor si ai presei. „Rezultatele unei analize asupra campaniilor electorale din 2012 și 2016 arată că natura este pe departe de a fi o prioritate în discursul sau promisiunile candidaților, însă vom încerca să îmbunătățim acest lucru printr-un contact cu principalele partide politice. Este important ca politicienii să înțeleagă care sunt soluțiile coerente, care generează efectele așteptate de populație în ceea ce privește problemele de mediu”, a declarat Liviu Cioineag, directorul Federației Coaliția Natura 2000 România. Principalele probleme ridicate de custozi și administratori  – apărătorii ariilor protejate, sunt conflictele generate de lipsa compensațiilor și a măsurilor agromediu/silvomediu pentru proprietarii de terenuri din arii protejate, care nu își pot folosi bunul din cauza restricțiilor impuse prin managementul siturilor. Lipsa unui buget dedicat ariilor protejate și interzicerea unor activități economice pe un procent de 75% din suprafața parcului – sunt alte două probleme stringente.

Mediul politic a fost reprezentat de reprezentanții PNL (Lucia Varga, Sulfina Barbu) și USR (Cornel Zainea), marii absenți fiind cei ai PSD si UDMR.  Politicienii prezenți și-au asumat să organizeze trimestrial întâlniri tehnice cu societatea civilă din sectorul conservării biodiversității, în spiritul democrației participative, pentru îmbunătățirea actelor normative.

Despre activitate:

Dialog pentru un cadru legal eficient în gestionarea ariilor naturale protejate

„CE LEGI FACEM PENTRU NATURĂ?”

Dezbaterea Publică „Ce legi facem pentru natură?” va aborda urmatoarele subiecte: politică versus politici, om politic versus diplomat, campaniile electorale și promisiunile de mediu.

Politicieni, deputați și senatori, candidați la alegerile din 11 decembrie 2016, sunt invitați preț de câteva ore să -i cunoască și să discute cu experții din ariile naturale protejate, pentru ca împreună să facă propuna legi în beneficiul naturii și al societății.

Coaliția Natura 2000 România este  o federație reprezentativă pentru sectorul conservării  biodiversității din România  care reunește 17 dintre cele mai importante organizații de mediu.

In 2016, Coaliția a inițiat activități de monitorizare a activității legislative a Parlamentului.  Procesul a implicat mai mulți experți în biodiversitate și  în politici publice, din interiorul și din afara federației. Instituțiile targhetate au fost: Comisia de mediu și echilibru ecologic și Comisia de Agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii conexe din Camera Deputaților, dar și plenul Camerei deputaților.

Inițiativele care au prezentat interes pentru Coaliția Natura 2000 în 2016 vizează domeniile: arii protejate, silvicultură, piscicultură, creșterea animalelor, vânătoarea, producția de energie.  Liviu Cioineag, directorul executiv al Coaliției Natura 2000 declara: „Există multe concepții greșite și prejudecăți legate de activitatea forului legislativ – unele meritate, altele atribuite prin generalizări și lipsă de cunoaștere. De-a lungul acestui an, încercând să creăm relații constructive cu deputații, am ajuns să confirmăm sau să infirmăm o parte dintre aceste concepții. Asigurând puncte de vedere consolidate cu argumente științifice, din practica în arii protejate, am reușit să îmbunătățim un proiect de lege și un proiect de modificare a unei legi. Este clar că procesul legislativ este o negociere, însă implicarea și aportul de expertiză pot să atârne greu”.

Despre proiect:

Proiectul  „Să facem împreună legi pentru natură”  s-a desfășurat în parteneriat cu Societatea Academică Română, Propark – Fundația pentru arii protejate și Societatea Ornitologică Română și a fost co-finanțat  printr-un grant din partea Elveției prin intermediul Contribuției Elvețiene pentru Uniunea Europeană extinsă.  Experții federației Coaliția Natura 2000 au analizat în 2016 peste 200 de inițiative legislative.  Aproximativ 10% dintre ele au fost amendate, întrucât în forma actuală aveau consecințe negative asupra integrității ariilor protejate, speciilor și habitatelor prioritare.

În urma identificării de inițiative cu impact major asupra ariilor protejate, experții Coaliției Natura 2000 au depus trei documente de poziție asupra a trei propuneri legislative: Pl-x 762/2016 privind înființarea Agenției Naționale pentru Arii Naturale Protejate (ANANP), amenda PL-x 69/2016, privind aprobarea OUG 60/2016 – modificarea și completarea Legii vânătorii și fondului cinegetic 407/2006, Bp. 326/2016 privind Stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile biomasă, biogaz și energie geotermală.

Dintre minusurile constatate dar care pot fi îndreptate menționăm slaba comunicare si interesul scazut  față de problemele legate de conservarea și protejarea naturii manifestată de membrii forului legislativ. Apoi, în majoritatea proiectelor analizate de experții Coaliției, justificarea inițiativelor noi sau a modificărilor cadrului actual este lipsită de date științifice, cercetări sau studii, având un caracter general, cu exprimări neclare. Ne-am dori ca deputații sau senatorii care vin cu inițiative să colaboreze cu experții în mediu pentru a documenta temeinic propunerile lor.

Despre noi:

Federația Coaliția Natura 2000 România acționează informal din 2003, când 55 de membrii, organizații nonguvernamentale din domeniul protecției naturii, s-au reunit pentru a-și consolida puterea de acțiune la nivel național și local, și pentru a contribui la desemnarea siturilor Natura 2000 în România. Din 2013, Federația are personalitate juridică și 17 membrii înregistrați oficial. Printr-un parteneriat al organizațiilor nonguvernamentale, ce oferă reprezentativitate și forță la nivel național, Federația acționează în domeniile: arii protejate, conservarea biodiversității, implementarea rețelei Natura 2000 în România.

Redactarea și trimiterea comunicatului s-a realizat din Proiectul “Să facem împreună legi pentru natură!”, derulat de Federația Coaliția Natura 2000 România în parteneriat cu Societatea Academică Română și co-finanțat printr-un grant din partea Elveției prin intermediul Contribuției Elvețiene pentru Uniunea Europeană extinsă. Acest comunicat nu reflectă neapărat poziția oficială a guvernului elvețian. Responsabilitatea pentru conținutul acestuia este asumată de Federația Coaliția Natura 2000 România.