Federația Coaliția Natura 2000 facilitează oportunități de practică pentru studenții și absolvenții de drept care doresc să se specializeze în dreptul mediului, cu accent pe biodiversitate.

Înscrie-te în concursul de testare a cunoștințelor și vei avea șansa să înveți ce înseamnă biodiversitatea împreună cu specialiști din federație, să analizezi și să lucrezi la cazuri și să asiști în instanță.

Luni, 22 octombrie, am fost gazdele Galei “Regăsește România”, în cadrul careia am prezentat, alături de ONG-urile de mediu din cadrul Coaliției, prima viziune națională integrată pentru ariile protejate din România:

“Ariile naturale protejate sunt recunoscute de către publicul larg și autoritățile statului ca fiind vitale pentru România, asigură păstrarea unicității țării noastre în comunitatea europeană, contribuind la creșterea calității vieții și la dezvoltarea durabilă a societății românești.”

Am reunit la București, într-un cadru elegant,120 de factori decizionali din toate sectoarele de activitate. Discursuri, standuri de prezentare cu activități (activări) pe teme legate de arii protejate, prezentarea unor proiecte de responsabilitate corporatistă (CSR) în domeniul ariilor protejate, bufet cu produse organice și socializare, o seară care marchează începutul unui demers susținut de conștientizare și participare publică, asociate implementării acestei viziuni, elaborată în urma numeroaselor întâlniri ale grupurilor de lucru inițiate de membrii Coaliției, în ultimele 18 luni.

Ne dorim ca în 2028 să avem o rețea de arii protejate administrată eficient, rețea care contribuie la conservarea biodiversității și dezvoltarea durabilă. Pe termen lung, în 30 de ani, ne dorim ca parcurile naționale să reprezinte 12% din suprafața României, peste 30% din teritoriul țării să aibă statut de arie protejată, iar zonele de protecție strictă și integrală din fiecare parc național să fie de cel puțin 75%. De asemenea, considerăm că este foarte important ca ariile protejate să devină unul din principalii piloni de dezvoltare economică pentru zonele rurale din România.
Viziunea noastră integrală este prezentată pe pagina evenimentului: regasesteromania.ro. România, țara cu cele mai diverse condiții biogeografice din Uniunea Europeană, care conservă ecosisteme unice și specii rare, are nevoie de o astfel de viziune! Este foarte important ca ariile protejate să devină unul din principalii piloni de dezvoltare economică pentru zonele rurale din România.

Despre moștenirea acestui patrimoniu natural fantastic, potențial neexploatat, generațiile care ne urmează, despre România frumoasă, bogată, sălbatică și vie, în filmul manifest al evenimentului:

Vă vom ține la curent cu demersurile noastre în informări ulterioare.

Galerie foto eveniment

FEDERAȚIA COALIȚIA NATURA2000 ROMÂNIA caută colaborări pe termen lung cu experți contabili cu expertiză și experiență în contabilitate ONG:

Cerințe:

– să tină contabilitatea federației

– să întocmească situaţiile financiare prevăzute de reglementările în vigoare (sau de standardul de contabilitate nr. 21) pentru derularea proiectelor federației

– să se asigure că a pus în lucru toate diligentele prevăzute de lege sau de standardele profesionale

– să asigure regularitatea si sinceritatea contabilităţii, ţinând seama de documentele justificative si informaţiile furnizate de federație

Pentru desfășurarea misiunii, cerințele sunt reglementate profesional de Normele privind ţinerea contabilităţii, întocmirea şi prezentarea situaţiilor financiare, aprobate de Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România (Standardul profesional nr. 21).

Pentru mai multe detalii despre colaborare vă rugăm să trimiteți un e-mail la office@natura2000.ro, sau la nr de tel: 0725/963.009 – Liviu CIOINEAG. 

Coaliția Natura 2000 privește cu îngrijorare decizia Guvernului României de a înlătura rangerii, biologii, ecologii și silvicultorii din managementul ariilor naturale protejate. La inițiativa Ministerului Mediului, Guvernul a votat joi, printr-o ordonanță de urgență, modificarea cadrului legislativ al ariilor protejate*, eliminând organizațiile non-guvernamentale din lista entităților care au grijă de natură. Deși este legală, decizia a fost luată „pe repede înainte”, fără o consultare prealabilă, fără ca autoritățile centrale să poată justifica natura urgenței.

Purtătorul de cuvânt a Guvernului a declarat ulterior că „foarte mulți custozi au creat probleme în realizarea proiectelor de infrastructură”, însă justificarea nu este susținută de date. În mod discreționar, RNP Romsilva va rămâne administrator în ciuda conflictelor de interese privind exploatarea în parcuri naționale.  „Într-o democrație matură, această decizie ar fi produs bucurie, arătând că statul dorește să își asume protecția naturii. În România zilelor noastre însă, această decizie trădează cenzurarea sau/și înlăturarea experților independenți care au supravegheat timp de 18 ani pentru ca natura să nu fie distrusă. Adevărul este că organizațiile non-profit și non-politice de mediu au adus în atenția presei și publicului larg cazuri precum Roșia Montană, Râul Alb sau Defileul Jiului”, a declarat Liviu Cioineag, directorul executiv al Federației Coaliția Natura 2000. Numai în ultimii 5 ani, Coaliția Natura 2000 România a documentat peste 50 de cazuri de încălcare a legislației ariilor protejate, în care funcționari din structurile statului au „facilitat” avizarea proiectelor cu impact.  

Odată cu preluarea ariilor protejate de la ONG-uri, Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate va monopoliza și „avizul custodelui”, un filtru birocratic care făcea diferența între proiectele prietenoase cu mediul și cele distructive. Acest aviz va fi eliberat dintr-un birou lipsit de expertiză în biodiversitate,

existând riscul de a fi redactat după considerente politice și nu de mediu. Astfel, Guvernul scoate de la masa discuțiilor administratorii independenți, care veghează ca dezvoltarea infrastructurii, dezvoltarea economică în ansamblu în țara noastră să se facă asigurând în același timp  condiții de viață de calitate pentru oameni.

Ariile protejate sunt esențiale pentru o dezvoltare durabilă a comunităților rurale. Pierderile de mediu și schimbările climatice ne afectează pe toți indiferent de opiniile politice, vârstă, venituri sau categorie socială.

Coaliția Natura 2000 face apel pentru menținerea actualului sistem de management și își oferă sprijinul până când ANANP va avea capacitatea tehnică de a proteja natura.  

Informații de background:

Despre sistemul de management al ariilor protejate din România:

Noul act normativ de tip ordonanță de urgență a eliminat sintagma de „custode” al unei arii protejate, care încă din anii 50-60 era folosită de către Academia Română – Comisia Monumentelor Naturii.

De 11 ani încoace, termenul de custode este un termen consacrat pentru persoanele juridice care au în grijă, cu mai multe responsabilități decât drepturi conferite de cadrul legal, anumite categorii de arii naturale protejate.

În acest moment, în România există in total 985 de arii naturale, dintre care mai puțin de jumătate sunt administrate. Cei 166 de custozi si administratori au grijă de monumente ale naturii, rezervații naturale, rezervații științifice sau mai recent situri din Rețeaua ecologică de interes european Natura 2000.

Fără a beneficia până în prezent de suport financiar din partea Autorității Publice Centrale care răspunde de Arii Naturale Protejate, respectiv din partea Ministerului Mediului și Agenției pentru Administrarea Ariilor Naturale Protejate, din fonduri proprii, din venituri generate de turism și alte surse private, organizațiile care au dobândit calitatea de custode administrează și păstrează pentru generațiile viitoare 264 arii naturale protejate, care acoperă circa 1,6 milioane de hectare din suprafața României.

Între aceștia, 62 de custozi sunt înființați în baza O.G. 26/2000 privind asociațiile și fundațiile și au statut juridic de organizații non-guvernamentale. Numai Federația Coaliția Natura 2000, care administrează 10% din totalul ariilor naturale protejate din România, implică în conservarea naturii un număr de peste 400 de angajați, în marea majoritate tineri.

Pe lângă activitățile de protejare a capitalului natural, custozii de arii naturale protejate au inventariat și monitorizat cele mai valoroase elemente ale capitalului natural din ariile naturale protejate, au elaborat măsurile strict necesare pentru păstrarea acestui capital natural inestimabil în cadrul planurilor de management realizate cu sprijinul financiar al Comisiei Europene și desfășoară acțiuni de educație de mediu de importanță națională și europeană.

Ținta asumată de către România privind elaborarea acestor măsuri de conservare și planuri de management a fost parțial atinsă de Ministerul Mediului cu sprijinul organizațiilor nonguvernamentale în principal și nu prin forțele proprii Ministerului sau A.N.A.N.P.. Organizațiile nonguvernamentale au sprijinit constant și sprijină Ministerul Mediului, Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate, Agențiile Județene pentru Protecția Mediului, Gărzile de Mediu în activitățile din domeniul Ariilor Naturale Protejate.

Și nu în ultimul rând, organizațiile nonguvernamentale au făcut posibil ca milioane de vizitatori să poate să-și petreacă timpul liber în zone naturale, susținând astfel antreprenori din comunitățile locale.  

Prin prezenta, organizațiile din Federația Coaliției Natura 2000 își exprimă maxima îngrijorare față de planurile Ministerului Apelor și Pădurilor de a combate pesta porcină africană (PPA) și dorim să atragem atenția asupra dezastrului ecologic care ar deriva din implementarea măsurilor propuse, care vin în contradicție cu Strategia UE^[1] cu privire la combaterea PPA, cu recomandările și studiile științifice ale Autorității Europene pentru Siguranță Alimentară, și nu în ultimul rând cu Directivele Păsări și Habitate ale CE.
În primul rând, Strategia UE cu privire la combaterea PPA prevede pentru zonele noi infestate cu virusul PPA:

1. Interzicerea totală a vânării mistreților,
2. Restricționarea accesului în zonele infestate,

• Instruirea vânătorilor în vederea reducerii probabilității diseminării mai departe a virusului în mediu și în afara zonei infestate,

1. Patrulare activă pentru găsirea carcaselor de mistreț (de către personal instruit) în vederea reintroducerii supravegherii pasive,
2. Amplasarea de containere pentru depozitarea carcaselor de mistreț în fiecare fond de vânătoare sau cel puțin în interiorul zonei infestate dacă nu există o altă posibilitate. În fiecare zonă de depozitare trebuie să fie disponibile mijloace de curățare și dezinfecție,
3. Măsuri de biosecuritate în fondurile de vânătoare aplicate tuturor persoanelor care manipulează carcase de mistreț (de exemplu, evitarea posibilei contaminări a autovehiculelor, curților și caselor).

• Testarea tuturor carcaselor de mistreț,
• Verificarea măsurilor de biosecuritate în toate fermele de porci din zona infestată.

Strategia prevede măsuri diferențiate pentru zonele care au fost infestate, dar în care nu s-a mai semnalat prezența PPA timp de 2-3, respectiv 4-5 luni, după cum urmează:

• În zonele care au fost infestate, dar în care nu s-a mai semnalat prezența PPA timp de de 2-3 luni:

1. Recoltarea de mistreți de către vânători bine instruiți. Fără eviscerare. Mistreții împușcați trebuie puși în saci de plastic pentru a minimiza riscul diseminării fluidelor animalelor.
2. Măsuri de biosecuritate (gestionarii fondurilor de vânătoare iau toate măsurile de biosecuritate impuse de autoritatea competentă),

• Toții mistreții împușcați se predau.

1. Patrulare activă pentru găsirea carcaselor (cu personal instruit) în vederea reintroducerii supravegherii pasive,
2. Fără vânătoare la goană,
3. Restricție totală la hrănire (inclusiv nade),

• Testarea tuturor carcaselor și a mistreților împușcați.
• În zonele care au fost infestate, dar în care nu s-a mai semnalat prezența PPA timp de 4-5 luni (incluzând o perioadă completă de vară):

1. Recoltarea de mistreți de către vânători bine instruiți, cu consum LOCAL al cărnii după ce a fost prealabil testată,
2. Aplicarea de măsuri minime de biosecuritate în rândul vânătorilor,

• Fără vânătoare la goană,

1. Restricție totală la hrănire (inclusiv nade),
2. Testarea tuturor carcaselor și a mistreților împușcați.

Strategia mai face referire la importanța stopării hrănirii complementare, inclusiv pentru alte specii de animale dacă hrana ar putea fi atractivă pentru mistreți. Inclusiv în afara zonelor infestate, unde cantitatea totală admisă de nadă nu trebuie să depășească 10 kg/km²/lună.

Considerăm că măsurile propuse prin Strategia UE, la care ar trebui să adere toate statele membre, sunt potrivite pentru eradicarea virusului PPA și ar trebui aplicate de Statul Român prin autoritățile competente. Aceste măsuri țin seama și sunt în conformitate cu recomandările Autorității Europene pentru Siguranță Alimentară^[2],[3], bazate pe studii și observații științifice făcute de-a lungul timpului în țările din Europa care s-au confruntat cu virusul PPA.

Orice altă măsură extremă, cum ar fi recoltarea tuturor ”prădătorilor cu păr și pene”, este abuzivă și trebuie condamnată, neavând nicio susținere științifică, decât a intereselor anumitor grupuri organizate. Virusul PPA se transmite doar între suine, prin contact direct între indivizii bolnavi și cei sănătoși, respectiv prin contactul direct al mistreților sau porcilor sănătoși cu părți ale cadavrelor animalelor infestate, țesuturi, sânge, etc. Singurele animale care s-a demonstrat că reprezintă un vector și un factor de risc pentru transmiterea virusului sunt anumite specii de căpușe.

Astfel că rolul prădătorilor și în special al carnivorelor mari în eradicarea PPA este unul major prin funcția lor sanitară și trebuie ținut cont de el în lupta împotriva virusului.
Aprobarea Ordinului propus ar fi o greșeală imensă și un pas mare înapoi în eradicarea PPA, precum și o tragedie ecologică majoră cu implicații pe toate planurile, inclusiv la nivel socio-economic.

Având în vedere cele menționate mai sus, solicităm retragerea Ordinului Ministerului Apelor și Pădurilor aflat în dezbatere publică, precum și revizuirea Planului Suplimentar de Măsuri pentru Combaterea Pestei Porcine Africane în România întocmit în baza dispozițiilor prim-ministrului Guvernului României, care prevede inclusiv măsurile din Ordin.

Solicităm aplicarea măsurilor recomandate de CE prin Strategia UE cu privire la combaterea PPA.

^[1] https://ec.europa.eu/food/sites/food/files/animals/docs/ad_control-measures_asf_wrk-doc-sante-2015-7113.pdf

^[2] https://efsa.onlinelibrary.wiley.com/doi/epdf/10.2903/j.efsa.2017.5068

^[3] https://efsa.onlinelibrary.wiley.com/doi/epdf/10.2903/j.efsa.2018.5344

Comunicat de presă

Coaliția Natura 2000 România condamnă public aprobarea O.U.G. 75/2018, privind modificarea unor acte normative din domeniul protecției  mediului, în urma căreia 530 de arii protejate vor rămâne fără custozi. Prin acest act normativ este îngrădit dreptul societății civile de a contribui în mod activ la menținerea unui mediu sănătos pentru cetățenii României, așa cum prevede Constituția.

Custozii, în îndeplinirea sarcinii stabilite prin contract semnat cu Ministerul Mediului, de a veghea asupra valorilor naturale și culturale ale ariilor protejate, s-au asigurat că proiectele inițiate de terți au impact minim asupra acestor arii. Prin nota de fundamentare a OUG, Guvernul, prin chiar instituțiile care ar trebui să vegheze la protecția mediului și a naturii,, guvernul învinuiește în mod nefondat custozii pentru nerealizarea sau întârzierea unor proiecte de infrastructură. Deși pârghiile de corectare a eventualelor greșeli de administrare ale custozilor au fost dintotdeauna în mâna guvernului acesta a acționat în mod radical și neconstructiv, fără drept de apel, pentru soluționarea unei false probleme..

Decizia Guvernului de a desființa custodiile vine după ce, la evaluarea din anul 2017 a activității administratorilor de arii protejate, concluzia Agenției Naționale pentru Arii Naturale Protejate (ANANP) a fost că în majoritatea covârșitoare a cazurilor administratorii și custozii își respectă obligațiile și responsabilitățile contractuale cu succes. 94% dintre calificativele acordate de ANANP sunt calificative  de bine și foarte bine (respectiv 276 din totalul 295 de calificative acordate). În plus, evaluarea oficială ANANP, arată că ”vulnerabilitățile” pentru managementul ariilor protejate depășesc responsabilitatea și posibilitățile de acțiune ale administratorilor și necesită sprijin din partea Statului. Principalele presiuni identificate de ANANP, sunt ”lipsa unei surse stabile de finanțare și schimbarea continuă a legislaţiei” și  presiunile care vin ”din partea beneficiarilor (de investiții) in ceea ce privește avizarea de planuri/proiecte/activități”[1].

În plus, acest act normativ aduce măsuri discriminatorii la adresa ONG-lor de mediu: îndepărtează 60 de organizații neguvernamentale de la administrarea ariilor protejate prin desființarea custodiilor. În plus, nu le mai permite acestora să participe la administrarea ariilor protejate care necesită echipe de administrare special constituite. Astfel, actul normativ denotă faptul că prin modificările impuse nu s-a intenționat doar renunțarea la administrarea prin intermediul custodiilor, ci în mod expres și discriminatoriu, eliminarea totală a organizațiilor neguvernamentale de la administrarea ariilor protejate.

Motivarea urgenței, respectiv a deciziei luate peste noapte, fără nici un fel de consultare cu cei afectați și interesați, precum și fundamentarea acestor modificări legislative sunt dovezi clare în sprijinul afirmației de mai sus: Guvernul declară că dorește să simplifice procesul de avizare a proiectelor de infrastructură, centralizând procedura de avizare a investițiilor în arii protejate. Astfel, cei ce apărau interesele ariilor protejate nu mai au nici un cuvânt de spus în situațiile în care investițiile, urmărind profit cât mai mare pe termen scurt, distrug valorile și resursele naturale.

Ariile protejate nu sunt o piedică în calea dezvoltării, așa cum încearcă să convingă unii politicieni, ci motoare ale dezvoltării locale și regionale. Menținerea și utilizarea responsabilă a patrimoniului natural și cultural reprezintă, poate, singura șansă de dezvoltare sănătoasă a multor zone din țara noastră. Dar pentru ca ariile protejate să fie menținute și utilizate la adevăratul lor potențial, este esențial ca organizațiile și alți actori non-guvernamentali să poată contribui în mod activ la administrarea lor, alături de Guvern. Intenția de centralizare a administrării ariilor protejate este evidentă și demonstrată de Guvern prin emiterea O.U.G. 75/2018, pe care Coaliția Natura 2000 o va combate pe toate căile posibile.

Iulie 2018                                                                                                                      Federația Coaliția Natura 2000

[1] http://ananp.gov.ro/ananp/2017/12/21/raport-evaluare-custozi-administratori/

Coaliția Natura 2000, o federație reprezentativă pentru conservarea biodiversității în arii naturale protejate, lansează primul serviciu online dedicat perfecționării studenților, absolvenților și profesioniștilor în Dreptul mediului. Începând cu 1 iunie, echipa federației va demara o acțiune de informare și recrutare în campusurile universitare din București, Iași, Cluj, Constanța și Brașov, dar și la sediile instituțiilor de justiție.

„Dreptul mediului este puțin cunoscut, mai ales pe partea de natură – conservarea biodiversității, păduri, ape, arii naturale protejate. Aproape 25% din teritoriul țării este sub statut de protecție, iar dezvoltarea antropică va amplifica conflictele.  Tocmai de aceea avem nevoie să pregătim specialiști care să apere natura”, a declarat Liviu Cioineag, directorul executiv al Federației Coaliția Natura 2000 România.

Proiectul „Avocați pentru natură”, finanțat de LIDL România vizează peste 500 de studenți și practicanți de Drept din întreaga țară, iubitori de natură sau activități în aer liber. Ei vor urma un training online pe platforma juridic.natura2000.ro, prin care vor accesa informații la zi despre regimul juridic al pădurilor sau apelor, conservarea biodiversității, rapoartele juridice între factorii din sector, sub îndrumarea a doi traineri specializați care apără natura în viața de zi cu zi.

„70 dintre cei mai buni cursanți vor fi selectați pentru un training față în față, desfășurat în natură, în locurile unde proiectele de infrastructură au distrus râurile sau pădurile. Unul singur dintre ei, cel mai bun, va deveni apprentice și va desfășura un stagiu de practică în instanță”, a subliniat Cioineag.

Pentru mai multe detalii, văr rugăm să accesați www.natura2000.ro. Vă stăm la dispoziție la nr de tel: 0725/963.009.

Speciile de pești non-native introduse în România – precum carasul sau crapii chinezești –  riscă să invadeze râurile din România.  În urma sesizării trimise de Federația Coaliția Natura 2000 către autoritățile locale cu atribuții de mediu, în care arătam că, în această toamnă, tone de pești (incluzând specii alohtone – caras și amur) au fost deversate în râurile din județul Bistrița Năsăud, Garda Națională de Mediu a efectuat un control la Asociația Județeană a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi Bistrița Năsăud. Astfel s-a descoperit că deși AJVPS Bistrița avea avize de la Agenția de Protecție a Mediului Bistrița-Năsăud și de la Agenția Națională a Ariilor Naturale Protejate, aceasta nu evaluase impactul pe care îl vor avea repopulările cu caras și amur asupra speciilor de floră şi faună indigene. AJVPS s-a ales cu o sancțiune contravențională pentru introducerea de specii sălbatice alohtone fără efectuarea unei evaluări a impactului.

De ce este important să intervenim? Carasul (Carassius gibelio) a fost introdus în România în jurul anului 1920 fiind adus din China. Acesta are o înmulțire prin ginogeneză, ceea ce înseamnă că icrele speciei alohtone (majoritatea indivizilor fiind femele) sunt fecundate de lapții masculilor aparținând altor specii, fără însă ca puieții să fie hibrizi, ci 100% carași. Acest fapt contribuie la o înmulțire necontrolată a speciei invazive, în dauna peștilor autohtoni. Totodată, carasul este foarte rezistent la condițiile de mediu, putând supraviețui în ape cu conținut redus de oxigen, iar alimentația de tip omnivor îi permite să valorifice majoritatea hranei disponibile în mod natural în ape, fiind o specie vorace.

Amurul (Ctenopharyngodon idella) este o specie provenită din Asia care consumă vegetație macrofită, în general plante acvatice. O putem asemăna cu un ierbivor al mediului acvatic, ”păscând” tot ce este verde sub luciul apei. Introducerea acestei specii poate cauza adevărate dezastre ecologice, imaginați-vă un râu compus doar din apă și mâl/pietre/pietriș/nisip. Plantele acvatice au un rol important în oxigenarea apei sau asigurarea unor locuri potrivite pentru refugiu și depunerea pontelor diferitelor specii de pești.

Novacul (Hypophthalmichthys nobilis) și sângerul (Hypophthalmichthys molitrix) sunt specii asiatice, consumatoare de plancton. Planctonul reprezintă hrana tuturor peștilor în primele stadii de viață ale acestora (inclusiv a celor răpitori!). Aceste ciprinide asiatice sunt responsabile pentru dezastrul ecologic din America de Nord, fiind celebre imaginile cu peștii sărind în masă din apă (inclusiv în bărci sau lovind pescarii).

Toate aceste patru specii (carasul, amurul, novacul și sângerul) au fost aduse în România pentru a valorifica superior baza trofică a fermelor piscicole. Este de dorit a nu se confunda unele habitate piscicole naturale, în special râuri, cu bazinele piscicole destinate producției de pește!

„Presupunem că pescarii sportivi știu că aceste specii concurează și distrug speciile indigene, însă organizațiile de pescuit preferă să-și mulțumească membrii, să le dea de pescuit și să strângă taxe din aceste activități. La fel de grav este că instituții ale statului, precum Agenția pentru Protecția Mediului Bistrița-Năsăud și Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate- în calitate de custode, ignoră regulamentele europene și legislația ariilor protejate, care interzice și pedepsește repopularea cu specii invazive”, a declarat Liviu Cioineag, directorul executiv Coaliția Natura 2000 România.

„Succesul”  de care s-au bucurat în România peștii chinezești  nu se datorează calităților deosebite, ci costurilor mici de întreținere și a sporului natural exagerat. În iazuri, crapii chinezești au un ritm de creştere foarte rapid – în patru-cinci ani ating dimensiuni impresionante – şi nu necesită hrănire suplimentară, furajarea nefiind obligatorie.

Coalitia Natura 2000 a chemat in instanta Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Durabile pentru anularea Ordinului de Ministru 60/2017 privind accesul la resursele acvatice vii din domeniul public al statului în vederea practicării pescuitului recreativ în habitatele piscicole naturale, cu excepția Rezervației Biosferei Delta Dunării. Acest ordin a fost publicat în Monitorul Oficial nr.179/13.03.2017, încălcând astfel cadrul legal al apelor și al conservării biodivseristății. Apreciem astfel că ordinul a fost emis cu încălcarea prevederilor Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative, respectiv a prevederilor Legii apelor nr. 107/1996, actualizată și a O.U.G. nr. 57/2007, privind regimul ariilor naturale.