Sesizează o problemă de mediu
Sesizează o problemă de mediu
logotype

Tag: Natura2000

FEDERAȚIA COALIȚIA NATURA2000 ROMÂNIA caută colaborări pe termen lung cu experți contabili cu expertiză și experiență în contabilitate ONG:

Cerințe:

– să tină contabilitatea federației

– să întocmească situaţiile financiare prevăzute de reglementările în vigoare (sau de standardul de contabilitate nr. 21) pentru derularea proiectelor federației

– să se asigure că a pus în lucru toate diligentele prevăzute de lege sau de standardele profesionale

– să asigure regularitatea si sinceritatea contabilităţii, ţinând seama de documentele justificative si informaţiile furnizate de federație

Pentru desfășurarea misiunii, cerințele sunt reglementate profesional de Normele privind ţinerea contabilităţii, întocmirea şi prezentarea situaţiilor financiare, aprobate de Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România (Standardul profesional nr. 21).

Pentru mai multe detalii despre colaborare vă rugăm să trimiteți un e-mail la office@natura2000.ro, sau la nr de tel: 0725/963.009 – Liviu CIOINEAG. 

 

Prin prezenta, organizațiile din Federația Coaliției Natura 2000 își exprimă maxima îngrijorare față de planurile Ministerului Apelor și Pădurilor de a combate pesta porcină africană (PPA) și dorim să atragem atenția asupra dezastrului ecologic care ar deriva din implementarea măsurilor propuse, care vin în contradicție cu Strategia UE[1] cu privire la combaterea PPA, cu recomandările și studiile științifice ale Autorității Europene pentru Siguranță Alimentară, și nu în ultimul rând cu Directivele Păsări și Habitate ale CE.
În primul rând, Strategia UE cu privire la combaterea PPA prevede pentru zonele noi infestate cu virusul PPA:

  1. Interzicerea totală a vânării mistreților,
  2. Restricționarea accesului în zonele infestate,
  • Instruirea vânătorilor în vederea reducerii probabilității diseminării mai departe a virusului în mediu și în afara zonei infestate,
  1. Patrulare activă pentru găsirea carcaselor de mistreț (de către personal instruit) în vederea reintroducerii supravegherii pasive,
  2. Amplasarea de containere pentru depozitarea carcaselor de mistreț în fiecare fond de vânătoare sau cel puțin în interiorul zonei infestate dacă nu există o altă posibilitate. În fiecare zonă de depozitare trebuie să fie disponibile mijloace de curățare și dezinfecție,
  3. Măsuri de biosecuritate în fondurile de vânătoare aplicate tuturor persoanelor care manipulează carcase de mistreț (de exemplu, evitarea posibilei contaminări a autovehiculelor, curților și caselor).
  • Testarea tuturor carcaselor de mistreț,
  • Verificarea măsurilor de biosecuritate în toate fermele de porci din zona infestată.

 

Strategia prevede măsuri diferențiate pentru zonele care au fost infestate, dar în care nu s-a mai semnalat prezența PPA timp de 2-3, respectiv 4-5 luni, după cum urmează:

 

  • În zonele care au fost infestate, dar în care nu s-a mai semnalat prezența PPA timp de de 2-3 luni:
  1. Recoltarea de mistreți de către vânători bine instruiți. Fără eviscerare. Mistreții împușcați trebuie puși în saci de plastic pentru a minimiza riscul diseminării fluidelor animalelor.
  2. Măsuri de biosecuritate (gestionarii fondurilor de vânătoare iau toate măsurile de biosecuritate impuse de autoritatea competentă),
  • Toții mistreții împușcați se predau.
  1. Patrulare activă pentru găsirea carcaselor (cu personal instruit) în vederea reintroducerii supravegherii pasive,
  2. Fără vânătoare la goană,
  3. Restricție totală la hrănire (inclusiv nade),
  • Testarea tuturor carcaselor și a mistreților împușcați.
  • În zonele care au fost infestate, dar în care nu s-a mai semnalat prezența PPA timp de 4-5 luni (incluzând o perioadă completă de vară):
  1. Recoltarea de mistreți de către vânători bine instruiți, cu consum LOCAL al cărnii după ce a fost prealabil testată,
  2. Aplicarea de măsuri minime de biosecuritate în rândul vânătorilor,
  • Fără vânătoare la goană,
  1. Restricție totală la hrănire (inclusiv nade),
  2. Testarea tuturor carcaselor și a mistreților împușcați.

Strategia mai face referire la importanța stopării hrănirii complementare, inclusiv pentru alte specii de animale dacă hrana ar putea fi atractivă pentru mistreți. Inclusiv în afara zonelor infestate, unde cantitatea totală admisă de nadă nu trebuie să depășească 10 kg/km2/lună.

Considerăm că măsurile propuse prin Strategia UE, la care ar trebui să adere toate statele membre, sunt potrivite pentru eradicarea virusului PPA și ar trebui aplicate de Statul Român prin autoritățile competente. Aceste măsuri țin seama și sunt în conformitate cu recomandările Autorității Europene pentru Siguranță Alimentară[2],[3], bazate pe studii și observații științifice făcute de-a lungul timpului în țările din Europa care s-au confruntat cu virusul PPA.

 

Orice altă măsură extremă, cum ar fi recoltarea tuturor ”prădătorilor cu păr și pene”, este abuzivă și trebuie condamnată, neavând nicio susținere științifică, decât a intereselor anumitor grupuri organizate. Virusul PPA se transmite doar între suine, prin contact direct între indivizii bolnavi și cei sănătoși, respectiv prin contactul direct al mistreților sau porcilor sănătoși cu părți ale cadavrelor animalelor infestate, țesuturi, sânge, etc. Singurele animale care s-a demonstrat că reprezintă un vector și un factor de risc pentru transmiterea virusului sunt anumite specii de căpușe.

Astfel că rolul prădătorilor și în special al carnivorelor mari în eradicarea PPA este unul major prin funcția lor sanitară și trebuie ținut cont de el în lupta împotriva virusului.
Aprobarea Ordinului propus ar fi o greșeală imensă și un pas mare înapoi în eradicarea PPA, precum și o tragedie ecologică majoră cu implicații pe toate planurile, inclusiv la nivel socio-economic.

Având în vedere cele menționate mai sus, solicităm retragerea Ordinului Ministerului Apelor și Pădurilor aflat în dezbatere publică, precum și revizuirea Planului Suplimentar de Măsuri pentru Combaterea Pestei Porcine Africane în România întocmit în baza dispozițiilor prim-ministrului Guvernului României, care prevede inclusiv măsurile din Ordin.

 

Solicităm aplicarea măsurilor recomandate de CE prin Strategia UE cu privire la combaterea PPA.

[1] https://ec.europa.eu/food/sites/food/files/animals/docs/ad_control-measures_asf_wrk-doc-sante-2015-7113.pdf

[2] https://efsa.onlinelibrary.wiley.com/doi/epdf/10.2903/j.efsa.2017.5068

[3] https://efsa.onlinelibrary.wiley.com/doi/epdf/10.2903/j.efsa.2018.5344

services_10

În această săptămână Guvernul supune dezbaterii publice proiectul de HG pentru aprobarea bugetului Administrației Fondului de Mediu pe anul 2015. Conform acestui proiect, pentru programul Conservarea biodiversității și Administrarea ariilor naturale protejate este alocată suma de 6 milioane de lei. Ariile naturale protejate –parcurile naționale, parcurile naturale, rezervațiile și siturile Natura2000 – reprezintă aproape 23% din teritoriul țării, pentru a căror administrare a fost estimată și comunicată oficial către UE suma de minim 412 milioane de Euro pe an.

România este de mai mulți ani singura țară din Uniunea Europeană care nu are o linie bugetară la nivel național pentru finanțarea managementului ariilor naturale protejate.

Conform OUG 57/2007, resursele financiare necesare bunei administrări a ariilor naturale protejate de interes internațional, comunitar și național se asigură din bugetul autorității publice centrale pentru protecția mediului și pădurilor.  Menținerea rețelei de situri Natura2000 este o obligație asumată de România alături de celelalte state membre UE. Totodată Hotărârea de Guvern nr.80/2012 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului recunoaște ariile naturale protejate ca fiind bunuri de interes național.

Aceste bunuri de interes național sunt date spre administrare către Regia Națională a Pădurilor, organizații neguvernamentale, consilii județene, societăți comerciale. În prezent sunt 287 de administrații și custozi care depun eforturi foarte mari pentru a găsi surse de finanțare și a asigura fondurile minime necesare pentru managementul acestor zone. În perioada 1999 – 2014, respectiv de la înființarea primelor administrații de parcuri naționale și naturale până în prezent, cu excepția Rezervației Biosferei Delta Dunării, nu s-au alocat fonduri de la bugetul de stat pentru managementul ariilor naturale protejate.

“Coaliția Natura2000 solicită Guvernului o alocare bugetară responsabilă bazată pe estimările reale pentru un Program Naţional pentru managementul ariilor naturale protejate. Administrarea este subfinanțată peste tot în țară iar consecințele se văd în toate cazurile de exploatări și activități ilegale care sunt reclamate. Mai mult, în România nu există nici o autoritate cu capacitate calificată să coordoneze și să supravegheze administrarea acestor zone, administratorii își fac sau nu treaba în funcție de interesele lor principale, de expertiza și de resursele pe care reușesc să le atragă. Este nevoie de o Agenție pentru Ariile Naturale Protejate din România, este nevoie de o asumare a responsabilității de către stat pentru aceste bunuri de interes național care, dacă ne gândim bine, constituie baza vieții noastre de fiecare zi ”a declarat Luminiţa Tănasie, director executiv al Coaliţiei Natura2000 România.

În Cadrul de Acțiune Prioritară pentru rețeaua Natura2000 (Prioritized Action Framework) – document elaborat de România și comunicat Comisiei Europene o dată cu semnarea Acordului de Parteneriat pentru perioada 2014-2020, costurile pentru managementul siturilor incluse în rețea au fost estimate la minim 412 milioane de Euro pe an. În același timp, rezultatele proiectului finanțat de Fondul Global de Mediu (GEF) „Îmbunătățirea sustenabilității financiare a sistemului de arii protejate din Carpați” (”Improving the Financial Sustainability of the Carpathian System of Protected Areas”) – finalizat în 2014 – propun soluții pentru acoperirea costurilor minime de administrare a ariilor protejate din Carpați prin cuantificarea serviciilor pe care acestea le aduc utilizatorilor de resurse naturale. Aceste soluții nu au fost niciodată puse în practică.

Coaliția Natura2000 România este o federație de organizații neguvernamentale care au ca scop să contribuie la managementul eficient al ariilor naturale protejate în România și la sprijinirea acțiunilor de conservare a habitatelor naturale și a speciilor de floră și faună sălbatice la nivel national. Membrii federației sunt custozi de arii naturale protejate, cu experiență de peste 10 ani în conservarea naturii în România.

Coaliţia Natura2000 România derulează proiectul “Capacitate şi Implicare pentru Ariile Naturale Protejate din România” finanţat prin granturile SEE 2009-2014 în cadrul Fondului ONG în România cu suma de 135.170 Euro.

Referinţe:

  • HG privind aprobarea bugetului AFM pe 2015 link
  • Rezultatele proiectului „Îmbunătățirea sustenabilității financiare a sistemului de arii protejate din Carpați” link

Contact:
Luminiţa Tănasie

  • Director executiv, Coaliţia Natura2000 România, Tel: +40 371 092 553
  • Mobil: 0725963009, office@natura2000.ro, www.natura2000.ro