Comunicat de presă – Tone de pește deversate ilegal în Bistrița!

peste

Speciile de pești non-native introduse în România – precum carasul sau crapii chinezești –  riscă să invadeze râurile din România.  În urma sesizării trimise de Federația Coaliția Natura 2000 către autoritățile locale cu atribuții de mediu, în care arătam că, în această toamnă, tone de pești (incluzând specii alohtone – caras și amur) au fost deversate în râurile din județul Bistrița Năsăud, Garda Națională de Mediu a efectuat un control la Asociația Județeană a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi Bistrița Năsăud. Astfel s-a descoperit că deși AJVPS Bistrița avea avize de la Agenția de Protecție a Mediului Bistrița-Năsăud și de la Agenția Națională a Ariilor Naturale Protejate, aceasta nu evaluase impactul pe care îl vor avea repopulările cu caras și amur asupra speciilor de floră şi faună indigene. AJVPS s-a ales cu o sancțiune contravențională pentru introducerea de specii sălbatice alohtone fără efectuarea unei evaluări a impactului.

De ce este important să intervenim? Carasul (Carassius gibelio) a fost introdus în România în jurul anului 1920 fiind adus din China. Acesta are o înmulțire prin ginogeneză, ceea ce înseamnă că icrele speciei alohtone (majoritatea indivizilor fiind femele) sunt fecundate de lapții masculilor aparținând altor specii, fără însă ca puieții să fie hibrizi, ci 100% carași. Acest fapt contribuie la o înmulțire necontrolată a speciei invazive, în dauna peștilor autohtoni. Totodată, carasul este foarte rezistent la condițiile de mediu, putând supraviețui în ape cu conținut redus de oxigen, iar alimentația de tip omnivor îi permite să valorifice majoritatea hranei disponibile în mod natural în ape, fiind o specie vorace.

Amurul (Ctenopharyngodon idella) este o specie provenită din Asia care consumă vegetație macrofită, în general plante acvatice. O putem asemăna cu un ierbivor al mediului acvatic, ”păscând” tot ce este verde sub luciul apei. Introducerea acestei specii poate cauza adevărate dezastre ecologice, imaginați-vă un râu compus doar din apă și mâl/pietre/pietriș/nisip. Plantele acvatice au un rol important în oxigenarea apei sau asigurarea unor locuri potrivite pentru refugiu și depunerea pontelor diferitelor specii de pești.

Novacul (Hypophthalmichthys nobilis) și sângerul (Hypophthalmichthys molitrix) sunt specii asiatice, consumatoare de plancton. Planctonul reprezintă hrana tuturor peștilor în primele stadii de viață ale acestora (inclusiv a celor răpitori!). Aceste ciprinide asiatice sunt responsabile pentru dezastrul ecologic din America de Nord, fiind celebre imaginile cu peștii sărind în masă din apă (inclusiv în bărci sau lovind pescarii).

Toate aceste patru specii (carasul, amurul, novacul și sângerul) au fost aduse în România pentru a valorifica superior baza trofică a fermelor piscicole. Este de dorit a nu se confunda unele habitate piscicole naturale, în special râuri, cu bazinele piscicole destinate producției de pește!

„Presupunem că pescarii sportivi știu că aceste specii concurează și distrug speciile indigene, însă organizațiile de pescuit preferă să-și mulțumească membrii, să le dea de pescuit și să strângă taxe din aceste activități. La fel de grav este că instituții ale statului, precum Agenția pentru Protecția Mediului Bistrița-Năsăud și Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate- în calitate de custode, ignoră regulamentele europene și legislația ariilor protejate, care interzice și pedepsește repopularea cu specii invazive”, a declarat Liviu Cioineag, directorul executiv Coaliția Natura 2000 România.

„Succesul”  de care s-au bucurat în România peștii chinezești  nu se datorează calităților deosebite, ci costurilor mici de întreținere și a sporului natural exagerat. În iazuri, crapii chinezești au un ritm de creştere foarte rapid – în patru-cinci ani ating dimensiuni impresionante – şi nu necesită hrănire suplimentară, furajarea nefiind obligatorie.