Managementul Siturilor
Declararea unui sit
Planuri de management
Natura 2000 se administrează în baza principiilor unei dezvoltări durabile. Scopul acestei rețele este acela de a găsi soluții pentru a permite desfășurarea activităților economice simultan cu protejarea biodiversității in Europa, și nu acela de a interzice aceste activități.
In Directivele europene se stipulează că pe teritoriul siturilor Natura 2000:
- Trebuie evitate activități ce pot afecta semnificativ habitatele si speciile pentru care sunt desemnate;
- Trebuie luate măsuri pentru a menține sau a aduce speciile si habitatele respective într-o stare favorabilă de conservare.
Fiecare stat membru alege modalitatea prin care se respectă aceste obligații pentru a asigura conservarea legală a unui sit. Modalitatea de conservare poate fi:
- statutară (de ex. prin înființarea unei arii protejate);
- contractuală (de ex. prin semnarea de contracte de administrare cu proprietarul terenului);
- administrativă (prin asigurarea de măsuri specifice și fondurilor necesare administrării sitului).
În plus, conform articolului 6 din Directiva Habitate / articolul 28 din OUG 57/2007 (schema proces), România ca și stat membru trebuie să asigure în cazul siturilor Natura 2000:
- Evaluarea impactului asupra mediului a oricăror planuri și/sau proiecte susceptibile să afecteze starea de conservare a speciilor și habitatelor pentru care situl a fost desemnat;
- Stabilirea de măsuri compensatorii pentru planurile/ proiectele care au un efect negativ asupra mediului și pentru care nu există soluții pentru reducere efectelor (interes public major, inclusiv rațiuni socio-economice);
- Stabilirea măsurilor de conservare necesare implicând, dacă este cazul, planuri de management adecvate specifice siturilor sau integrate în alte planuri de management;
- Implementarea măsurilor de conservare prin implementarea planurilor de management sau contracte de management cu proprietarii. În cazul habitatelor sau a speciilor prioritare, un plan sau proiect cu potențial impact asupra acestora se poate aproba doar dacă este legat de sănătatea sau siguranța populației sau are consecințe benefice de importanță majoră pentru mediu.
Directiva Habitate impune conservarea a 198 habitate şi 800 specii, prezentate în anexele acestui act normativ. Directiva Păsări impune măsuri de protecţie pentru aproximativ 200 de specii de păsări ameninţate. O parte din aceste arii includ şi habitate umede de importanţă internaţională, iar printre speciile şi habitatele de interes comunitar, cele rare sunt evidenţiate ca specii şi habitate prioritare.
Declararea unui zone ca sit Natura 2000 nu înseamnă izolarea acestuia. Interesele economice, culturale şi sociale din zona vizată trebuie luate în considerare la stabilirea măsurilor de management, fiind permise activităţi economice care sunt în spiritul dezvoltării durabile şi nu afectează starea de conservare favorabilă a sitului respectiv.
Declararea siturilor Natura 2000 se face astfel:
Fie într-o singură etapă, pentru Ariile de Protecţie Specială Avifaunistică (SPA) constituite conform Directivei Păsări, prin identificarea şi declararea lor la nivel naţional şi comunicarea listei cu situri la Comisia Europeană. România a depus lista de propuneri în decembrie 2007.
Fie în trei etape, pentru Ariile Speciale de Conservare (SAC) constituite conform Directivei Habitate. Cele trei etape de declarare a Ariilor Speciale de Conservare sunt:
- Prima etapă implică o evaluare științifică la nivel național. Fiecare stat membru stabileşte, pe baza unor criterii științifice comune, ce situri aflate pe teritoriul său prezintă importanţă prin speciile sau habitatele existente. Aceste liste naţionale sunt apoi transmise în mod oficial la Comisia Europeană.
- A doua etapă implică aprobarea, pe baza listelor naționale, a siturilor de importanță comunitară pentru fiecare regiune biogeografică europeană. Acest proces este efectuat de Comisia Europeană, în strânsă colaborare cu statele membre şi experții științifici. Deoarece fiecare regiune biogeografică se întinde pe teritoriul mai multor țări, sau zone din diferite țări ce prezintă condiții de mediu similare, siturile sunt desemnate in aria naturala de răspândire a fiecărui tip de specie sau habitat, fără a ține cont de granițele politice sau administrative.
- A treia etapă: după ce siturile au ajuns în stadiul al doilea de selectare, ele devin parte a rețelei Natura 2000. Statele membre au la dispoziție o perioadă de 6 ani pentru a le desemna drept Arii speciale de conservare (SAC) și pentru a introduce, dacă este necesar, măsuri de management menite să mențină sau să aducă la un stadiu favorabil de conservare speciile și habitatele respective.
Unele zone pot avea statut dublu, atât Arii Speciale de Conservare (SAC) cat si de Arie Speciala de Protecție Avifaunistică (SPA).
Important!
Siturile sunt sub regim de protecție provizorie din momentul identificării și desemnării lor la nivel național (etapa I pentru Arii Speciale de Conservare).
Planul de management este un document oficial al unui proces continuu, care în timp face posibilă realizarea unui management eficient, productiv și adecvat al ariei protejate. Un plan de management are rolul de ghid, instrument și stimulent pentru ca echipa de management a ariei protejate să lucreze eficient și productiv pentru realizarea unui scop clar.
În forma cea mai simplă, planul de management este un document care exprimă clar:
- scopul ariei protejate;
- de ce este nevoie pentru atingerea scopului;
- ce este necesar să fie făcut pentru realizarea acestora.
Așadar, planul de management, dincolo de a fi un document formal de organizare și coordonare, este un instrument practic folosit curent de echipa ce coordonează managementul unei arii protejate.
Astfel, planificarea managerială nu trebuie înțeleasă doar ca elaborarea unui produs finit, ci ca un proces continuu - pornind de la cercetare și strângerea de informații, evaluare și analiză, până la elaborarea planului însuși, implementarea lui și revenirea la faza de monitorizare și strângere de noi informații.
Planurile de management pentru siturile Natura 2000:
- Sunt elaborate de către administratorii ariilor protejate;
- Sunt aprobate de către Ministerul Mediului;
- Sunt avizate de Academia Română;
- Sunt elaborate împreuna cu toți factorii de interes;
- Pot fi modificate numai cu acordul instituțiilor care l-au aprobat;
- P.U.G.-urile si P.U.Z.-urile vor fi armonizate cu prevederile planurilor de management;
- Prevederile planurilor de management sunt prioritare față de orice alt plan de dezvoltare.
Este nevoie de un Plan de Management deoarece:
- furnizează informațiile de bază și descrierea ariei protejate,
- identifică politica de management ce trebuie urmată pentru fiecare arie protejată în parte, obiectivele ce trebuie atinse și managementul necesar pentru atingerea obiectivelor,
- anticipează potențiale conflicte și sugerează cele mai bune căi de rezolvare a acestora,
- implementează politicile și strategiile curente, identifică nevoile de monitorizare necesare pentru măsurarea eficacității managementului,
- joacă rolul unui ghid pentru personalul nou și garantează continuitatea unui management eficace,
- este un instrument de comunicare și educație,
- demonstrează că managementul este efectiv și eficient,
- evidențiază zonele legislative ce necesită îmbunătățiri,
- furnizează îndrumare pentru dezvoltare fizică și pentru nevoile mai largi de planificare,
- promovează recunoașterea unui set de valori a biodiversității/ariei protejate locale,
- definește cui i se adresează activitatea de planificare și management.
Text adaptat după "Managementul siturilor Natura 2000", Centrul de Arii Protejate și Dezvoltare Durabilă – Bihor, text original disponibil la: www.capdd-bihor.org
Numeroase aspecte trebuie avute în vedere la întocmirea unui plan de management realist care să răspundă complexității unui management corect al siturilor Natura 2000. În ajutorul celor care administrează sau au în custodie un astfel de sit, vă prezentăm câteva publicații și studii în care se regăsesc recomandări de management pentru anumite specii si habitate. Aceasta secțiune va fi actualizata în funcție de noile apariții în domeniu.
Pentru mai multe detalii despre recomandările de management, vizitați secțiunea noastră cu resurse, în special cazurile de bune practici.