site

Coaliția Natura 2000 privește cu îngrijorare decizia Guvernului României de a înlătura rangerii, biologii, ecologii și silvicultorii din managementul ariilor naturale protejate. La inițiativa Ministerului Mediului, Guvernul a votat joi, printr-o ordonanță de urgență, modificarea cadrului legislativ al ariilor protejate*, eliminând organizațiile non-guvernamentale din lista entităților care au grijă de natură. Deși este legală, decizia a fost luată „pe repede înainte”, fără o consultare prealabilă, fără ca autoritățile centrale să poată justifica natura urgenței.

Purtătorul de cuvânt a Guvernului a declarat ulterior că „foarte mulți custozi au creat probleme în realizarea proiectelor de infrastructură”, însă justificarea nu este susținută de date. În mod discreționar, RNP Romsilva va rămâne administrator în ciuda conflictelor de interese privind exploatarea în parcuri naționale.  „Într-o democrație matură, această decizie ar fi produs bucurie, arătând că statul dorește să își asume protecția naturii. În România zilelor noastre însă, această decizie trădează cenzurarea sau/și înlăturarea experților independenți care au supravegheat timp de 18 ani pentru ca natura să nu fie distrusă. Adevărul este că organizațiile non-profit și non-politice de mediu au adus în atenția presei și publicului larg cazuri precum Roșia Montană, Râul Alb sau Defileul Jiului”, a declarat Liviu Cioineag, directorul executiv al Federației Coaliția Natura 2000. Numai în ultimii 5 ani, Coaliția Natura 2000 România a documentat peste 50 de cazuri de încălcare a legislației ariilor protejate, în care funcționari din structurile statului au „facilitat” avizarea proiectelor cu impact.  

Odată cu preluarea ariilor protejate de la ONG-uri, Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate va monopoliza și „avizul custodelui”, un filtru birocratic care făcea diferența între proiectele prietenoase cu mediul și cele distructive. Acest aviz va fi eliberat dintr-un birou lipsit de expertiză în biodiversitate,

existând riscul de a fi redactat după considerente politice și nu de mediu. Astfel, Guvernul scoate de la masa discuțiilor administratorii independenți, care veghează ca dezvoltarea infrastructurii, dezvoltarea economică în ansamblu în țara noastră să se facă asigurând în același timp  condiții de viață de calitate pentru oameni.

Ariile protejate sunt esențiale pentru o dezvoltare durabilă a comunităților rurale. Pierderile de mediu și schimbările climatice ne afectează pe toți indiferent de opiniile politice, vârstă, venituri sau categorie socială.

Coaliția Natura 2000 face apel pentru menținerea actualului sistem de management și își oferă sprijinul până când ANANP va avea capacitatea tehnică de a proteja natura.  

Informații de background:

Despre sistemul de management al ariilor protejate din România:

Noul act normativ de tip ordonanță de urgență a eliminat sintagma de „custode” al unei arii protejate, care încă din anii 50-60 era folosită de către Academia Română – Comisia Monumentelor Naturii.

De 11 ani încoace, termenul de custode este un termen consacrat pentru persoanele juridice care au în grijă, cu mai multe responsabilități decât drepturi conferite de cadrul legal, anumite categorii de arii naturale protejate.

În acest moment, în România există in total 985 de arii naturale, dintre care mai puțin de jumătate sunt administrate. Cei 166 de custozi si administratori au grijă de monumente ale naturii, rezervații naturale, rezervații științifice sau mai recent situri din Rețeaua ecologică de interes european Natura 2000.

Fără a beneficia până în prezent de suport financiar din partea Autorității Publice Centrale care răspunde de Arii Naturale Protejate, respectiv din partea Ministerului Mediului și Agenției pentru Administrarea Ariilor Naturale Protejate, din fonduri proprii, din venituri generate de turism și alte surse private, organizațiile care au dobândit calitatea de custode administrează și păstrează pentru generațiile viitoare 264 arii naturale protejate, care acoperă circa 1,6 milioane de hectare din suprafața României.

Între aceștia, 62 de custozi sunt înființați în baza O.G. 26/2000 privind asociațiile și fundațiile și au statut juridic de organizații non-guvernamentale. Numai Federația Coaliția Natura 2000, care administrează 10% din totalul ariilor naturale protejate din România, implică în conservarea naturii un număr de peste 400 de angajați, în marea majoritate tineri.

Pe lângă activitățile de protejare a capitalului natural, custozii de arii naturale protejate au inventariat și monitorizat cele mai valoroase elemente ale capitalului natural din ariile naturale protejate, au elaborat măsurile strict necesare pentru păstrarea acestui capital natural inestimabil în cadrul planurilor de management realizate cu sprijinul financiar al Comisiei Europene și desfășoară acțiuni de educație de mediu de importanță națională și europeană.

Ținta asumată de către România privind elaborarea acestor măsuri de conservare și planuri de management a fost parțial atinsă de Ministerul Mediului cu sprijinul organizațiilor nonguvernamentale în principal și nu prin forțele proprii Ministerului sau A.N.A.N.P.. Organizațiile nonguvernamentale au sprijinit constant și sprijină Ministerul Mediului, Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate, Agențiile Județene pentru Protecția Mediului, Gărzile de Mediu în activitățile din domeniul Ariilor Naturale Protejate.

Și nu în ultimul rând, organizațiile nonguvernamentale au făcut posibil ca milioane de vizitatori să poate să-și petreacă timpul liber în zone naturale, susținând astfel antreprenori din comunitățile locale.  

comunicat de presa site

Prin prezenta, organizațiile din Federația Coaliției Natura 2000 își exprimă maxima îngrijorare față de planurile Ministerului Apelor și Pădurilor de a combate pesta porcină africană (PPA) și dorim să atragem atenția asupra dezastrului ecologic care ar deriva din implementarea măsurilor propuse, care vin în contradicție cu Strategia UE[1] cu privire la combaterea PPA, cu recomandările și studiile științifice ale Autorității Europene pentru Siguranță Alimentară, și nu în ultimul rând cu Directivele Păsări și Habitate ale CE.
În primul rând, Strategia UE cu privire la combaterea PPA prevede pentru zonele noi infestate cu virusul PPA:

  1. Interzicerea totală a vânării mistreților,
  2. Restricționarea accesului în zonele infestate,
  • Instruirea vânătorilor în vederea reducerii probabilității diseminării mai departe a virusului în mediu și în afara zonei infestate,
  1. Patrulare activă pentru găsirea carcaselor de mistreț (de către personal instruit) în vederea reintroducerii supravegherii pasive,
  2. Amplasarea de containere pentru depozitarea carcaselor de mistreț în fiecare fond de vânătoare sau cel puțin în interiorul zonei infestate dacă nu există o altă posibilitate. În fiecare zonă de depozitare trebuie să fie disponibile mijloace de curățare și dezinfecție,
  3. Măsuri de biosecuritate în fondurile de vânătoare aplicate tuturor persoanelor care manipulează carcase de mistreț (de exemplu, evitarea posibilei contaminări a autovehiculelor, curților și caselor).
  • Testarea tuturor carcaselor de mistreț,
  • Verificarea măsurilor de biosecuritate în toate fermele de porci din zona infestată.

 

Strategia prevede măsuri diferențiate pentru zonele care au fost infestate, dar în care nu s-a mai semnalat prezența PPA timp de 2-3, respectiv 4-5 luni, după cum urmează:

 

  • În zonele care au fost infestate, dar în care nu s-a mai semnalat prezența PPA timp de de 2-3 luni:
  1. Recoltarea de mistreți de către vânători bine instruiți. Fără eviscerare. Mistreții împușcați trebuie puși în saci de plastic pentru a minimiza riscul diseminării fluidelor animalelor.
  2. Măsuri de biosecuritate (gestionarii fondurilor de vânătoare iau toate măsurile de biosecuritate impuse de autoritatea competentă),
  • Toții mistreții împușcați se predau.
  1. Patrulare activă pentru găsirea carcaselor (cu personal instruit) în vederea reintroducerii supravegherii pasive,
  2. Fără vânătoare la goană,
  3. Restricție totală la hrănire (inclusiv nade),
  • Testarea tuturor carcaselor și a mistreților împușcați.
  • În zonele care au fost infestate, dar în care nu s-a mai semnalat prezența PPA timp de 4-5 luni (incluzând o perioadă completă de vară):
  1. Recoltarea de mistreți de către vânători bine instruiți, cu consum LOCAL al cărnii după ce a fost prealabil testată,
  2. Aplicarea de măsuri minime de biosecuritate în rândul vânătorilor,
  • Fără vânătoare la goană,
  1. Restricție totală la hrănire (inclusiv nade),
  2. Testarea tuturor carcaselor și a mistreților împușcați.

Strategia mai face referire la importanța stopării hrănirii complementare, inclusiv pentru alte specii de animale dacă hrana ar putea fi atractivă pentru mistreți. Inclusiv în afara zonelor infestate, unde cantitatea totală admisă de nadă nu trebuie să depășească 10 kg/km2/lună.

Considerăm că măsurile propuse prin Strategia UE, la care ar trebui să adere toate statele membre, sunt potrivite pentru eradicarea virusului PPA și ar trebui aplicate de Statul Român prin autoritățile competente. Aceste măsuri țin seama și sunt în conformitate cu recomandările Autorității Europene pentru Siguranță Alimentară[2],[3], bazate pe studii și observații științifice făcute de-a lungul timpului în țările din Europa care s-au confruntat cu virusul PPA.

 

Orice altă măsură extremă, cum ar fi recoltarea tuturor ”prădătorilor cu păr și pene”, este abuzivă și trebuie condamnată, neavând nicio susținere științifică, decât a intereselor anumitor grupuri organizate. Virusul PPA se transmite doar între suine, prin contact direct între indivizii bolnavi și cei sănătoși, respectiv prin contactul direct al mistreților sau porcilor sănătoși cu părți ale cadavrelor animalelor infestate, țesuturi, sânge, etc. Singurele animale care s-a demonstrat că reprezintă un vector și un factor de risc pentru transmiterea virusului sunt anumite specii de căpușe.

Astfel că rolul prădătorilor și în special al carnivorelor mari în eradicarea PPA este unul major prin funcția lor sanitară și trebuie ținut cont de el în lupta împotriva virusului.
Aprobarea Ordinului propus ar fi o greșeală imensă și un pas mare înapoi în eradicarea PPA, precum și o tragedie ecologică majoră cu implicații pe toate planurile, inclusiv la nivel socio-economic.

Având în vedere cele menționate mai sus, solicităm retragerea Ordinului Ministerului Apelor și Pădurilor aflat în dezbatere publică, precum și revizuirea Planului Suplimentar de Măsuri pentru Combaterea Pestei Porcine Africane în România întocmit în baza dispozițiilor prim-ministrului Guvernului României, care prevede inclusiv măsurile din Ordin.

 

Solicităm aplicarea măsurilor recomandate de CE prin Strategia UE cu privire la combaterea PPA.

[1] https://ec.europa.eu/food/sites/food/files/animals/docs/ad_control-measures_asf_wrk-doc-sante-2015-7113.pdf

[2] https://efsa.onlinelibrary.wiley.com/doi/epdf/10.2903/j.efsa.2017.5068

[3] https://efsa.onlinelibrary.wiley.com/doi/epdf/10.2903/j.efsa.2018.5344

iezer

Comunicat de presă

Coaliția Natura 2000 România condamnă public aprobarea O.U.G. 75/2018, privind modificarea unor acte normative din domeniul protecției  mediului, în urma căreia 530 de arii protejate vor rămâne fără custozi. Prin acest act normativ este îngrădit dreptul societății civile de a contribui în mod activ la menținerea unui mediu sănătos pentru cetățenii României, așa cum prevede Constituția.

Custozii, în îndeplinirea sarcinii stabilite prin contract semnat cu Ministerul Mediului, de a veghea asupra valorilor naturale și culturale ale ariilor protejate, s-au asigurat că proiectele inițiate de terți au impact minim asupra acestor arii. Prin nota de fundamentare a OUG, Guvernul, prin chiar instituțiile care ar trebui să vegheze la protecția mediului și a naturii,, guvernul învinuiește în mod nefondat custozii pentru nerealizarea sau întârzierea unor proiecte de infrastructură. Deși pârghiile de corectare a eventualelor greșeli de administrare ale custozilor au fost dintotdeauna în mâna guvernului acesta a acționat în mod radical și neconstructiv, fără drept de apel, pentru soluționarea unei false probleme..

Decizia Guvernului de a desființa custodiile vine după ce, la evaluarea din anul 2017 a activității administratorilor de arii protejate, concluzia Agenției Naționale pentru Arii Naturale Protejate (ANANP) a fost că în majoritatea covârșitoare a cazurilor administratorii și custozii își respectă obligațiile și responsabilitățile contractuale cu succes. 94% dintre calificativele acordate de ANANP sunt calificative  de bine și foarte bine (respectiv 276 din totalul 295 de calificative acordate). În plus, evaluarea oficială ANANP, arată că ”vulnerabilitățile” pentru managementul ariilor protejate depășesc responsabilitatea și posibilitățile de acțiune ale administratorilor și necesită sprijin din partea Statului. Principalele presiuni identificate de ANANP, sunt ”lipsa unei surse stabile de finanțare și schimbarea continuă a legislaţiei” și  presiunile care vin ”din partea beneficiarilor (de investiții) in ceea ce privește avizarea de planuri/proiecte/activități”[1].

În plus, acest act normativ aduce măsuri discriminatorii la adresa ONG-lor de mediu: îndepărtează 60 de organizații neguvernamentale de la administrarea ariilor protejate prin desființarea custodiilor. În plus, nu le mai permite acestora să participe la administrarea ariilor protejate care necesită echipe de administrare special constituite. Astfel, actul normativ denotă faptul că prin modificările impuse nu s-a intenționat doar renunțarea la administrarea prin intermediul custodiilor, ci în mod expres și discriminatoriu, eliminarea totală a organizațiilor neguvernamentale de la administrarea ariilor protejate.

Motivarea urgenței, respectiv a deciziei luate peste noapte, fără nici un fel de consultare cu cei afectați și interesați, precum și fundamentarea acestor modificări legislative sunt dovezi clare în sprijinul afirmației de mai sus: Guvernul declară că dorește să simplifice procesul de avizare a proiectelor de infrastructură, centralizând procedura de avizare a investițiilor în arii protejate. Astfel, cei ce apărau interesele ariilor protejate nu mai au nici un cuvânt de spus în situațiile în care investițiile, urmărind profit cât mai mare pe termen scurt, distrug valorile și resursele naturale.

Ariile protejate nu sunt o piedică în calea dezvoltării, așa cum încearcă să convingă unii politicieni, ci motoare ale dezvoltării locale și regionale. Menținerea și utilizarea responsabilă a patrimoniului natural și cultural reprezintă, poate, singura șansă de dezvoltare sănătoasă a multor zone din țara noastră. Dar pentru ca ariile protejate să fie menținute și utilizate la adevăratul lor potențial, este esențial ca organizațiile și alți actori non-guvernamentali să poată contribui în mod activ la administrarea lor, alături de Guvern. Intenția de centralizare a administrării ariilor protejate este evidentă și demonstrată de Guvern prin emiterea O.U.G. 75/2018, pe care Coaliția Natura 2000 o va combate pe toate căile posibile.

 

Iulie 2018                                                                                                                      Federația Coaliția Natura 2000

 

 

[1] http://ananp.gov.ro/ananp/2017/12/21/raport-evaluare-custozi-administratori/

Lidl poster 4 - Cpt Planet

Coaliția Natura 2000, o federație reprezentativă pentru conservarea biodiversității în arii naturale protejate, lansează primul serviciu online dedicat perfecționării studenților, absolvenților și profesioniștilor în Dreptul mediului. Începând cu 1 iunie, echipa federației va demara o acțiune de informare și recrutare în campusurile universitare din București, Iași, Cluj, Constanța și Brașov, dar și la sediile instituțiilor de justiție.

„Dreptul mediului este puțin cunoscut, mai ales pe partea de natură – conservarea biodiversității, păduri, ape, arii naturale protejate. Aproape 25% din teritoriul țării este sub statut de protecție, iar dezvoltarea antropică va amplifica conflictele.  Tocmai de aceea avem nevoie să pregătim specialiști care să apere natura”, a declarat Liviu Cioineag, directorul executiv al Federației Coaliția Natura 2000 România.

Proiectul „Avocați pentru natură”, finanțat de LIDL România vizează peste 500 de studenți și practicanți de Drept din întreaga țară, iubitori de natură sau activități în aer liber. Ei vor urma un training online pe platforma juridic.natura2000.ro, prin care vor accesa informații la zi despre regimul juridic al pădurilor sau apelor, conservarea biodiversității, rapoartele juridice între factorii din sector, sub îndrumarea a doi traineri specializați care apără natura în viața de zi cu zi.

„70 dintre cei mai buni cursanți vor fi selectați pentru un training față în față, desfășurat în natură, în locurile unde proiectele de infrastructură au distrus râurile sau pădurile. Unul singur dintre ei, cel mai bun, va deveni apprentice și va desfășura un stagiu de practică în instanță”, a subliniat Cioineag.

Pentru mai multe detalii, văr rugăm să accesați www.natura2000.ro. Vă stăm la dispoziție la nr de tel: 0725/963.009.

big_6a4639583f9a573411776c75ff33adab

Coaliția Natura 2000 România constată că Senatul României a adus desconsiderarea patrimoniului natural la un nou nivel, prin votarea unei propuneri legislative care favorizează distrugerea naturii (L52/2018 –pentru modificarea Legii serviciilor comunitare de utilități publice).

Inițiată de 67 de parlamentari având majoritatea legislativului, această inițiativă a fost trecută în mare grabă prin comisii, spre votul în plen. Constatăm că graba a fost atât de mare încât, dacă va ajunge în Monitorul Oficial sub această formă, este ilegală.

Trecând peste erorile de tehnică legislativă, propunerea încalcă respectarea proprietății private, un drept fundamental garantat de Constituția României. Proprietarii își pierd drepul de a decide dacă pădurile lor pot deveni șantiere pentru montarea „sistemelor de utilitate publică”.

La fel de gravă este posibilitatea ca aceste terenuri împădurite să poată fi „scoase” pur și simplu din inima parcurilor naționale, a rezervațiilor științifice sau a pădurilor seculare, neatinse de pasul omului. „În unele dintre aceste locuri nici nu ai voie să faci drumeții, darămite să introduci TAF-uri, excavatoare, țevi, stâlpi sau să torni betoane. Sunt cele mai prețioase colțuri de natură din România. Orice intervenție le poate distruge. Vom solicita Parlamentului României să justifice de ce nu se caută soluţii astfel încât utilitățile publice să nu treacă prin păduri virgine și rezervații științifice”, a declarat Liviu Cioineag, director executiv Coaliția Natura 2000.
Astfel, prevederile art. 5 alin. 16 din propunerea legislativă încalcă Ordonanța de Urgență a Guvernului 57/2007 privind regimul ariilor naturale dar și Codul Silvic. Mai mult, prin încălcarea legislației cadru, România nu mai poate garanta respectarea unor directive*, tratate, convenţii** sau acorduri internaționale, România riscând declanșarea procedurii de infringement în cazul în care „aleșii” vor adopta aceste prevederi în Camera Deputaților.

Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică
** Convenţiei-cadru privind protecţia şi dezvoltarea durabilă a Carpaţilor din 2003 şi a Protocolului privind management forestier sustenabil.

Iată lista deputaților și senatorilor care au inițiat acest proiect de lege.

Lista parlamentarilor care au semnat inițierea L52/2018
1
Andronescu Ecaterina – senator PSD;
2
Arcan Emilia – senator PSD
3
Arcaş Viorel – senator PSD;
4
Avram Nicolae – senator PSD
5
Bădălău Niculae – senator PSD
6
Benea Adrian-Dragoș – senator PSD
7
Bodog Florian Dorel – senator PSD
8
Botnariu Emanuel-Gabriel – senator PSD
9
Brăiloiu Tit-Liviu – senator PSD
10
Breaz Valer-Daniel – senator PSD
11
Cârciumaru Florin – senator PSD
12
Chisăliță Ioan-Narcis – senator PSD
13
Corlăţean Titus – senator PSD
14
Costoiu Mihnea-Cosmin – senator PSD
15
Craioveanu Elena-Lavinia – senator PSD
16
Creţu Gabriela – senator PSD
17
Cseke Attila-Zoltan – senator UDMR
18
Dan Carmen Daniela – senator PSD
19
Deneş Ioan – senator PSD
20
Diaconescu Renică – senator PSD
21
Diaconu Adrian-Nicolae – senator PSD
22
Dogariu Eugen – senator PSD
23
Dumitrescu Cristian-Sorin – senator PSD
24
Federovici Doina-Elena – senator PSD
25
Ganea Ion – senator PMP
26
Ilea Vasile – senator PSD
27
Ilie Viorel – senator ALDE
28
Iordache Virginel – senator PSD
29
Lupu Victorel – senator PSD
30
Manda Iulian-Claudiu – senator PSD
31
Manoliu Dan – senator PSD
32
Mazilu Liviu-Lucian – senator PSD
33
Mihu Ștefan – senator PSD
34
Moga Nicolae – senator PSD
35
Niță Ilie – senator ALDE
36
Oprea Stefan-Radu – senator
37
Orțan Ovidiu-Florin – senator PSD
38
Pațurcă Roxana-Natalia – senator PSD
39
Pavel Marian – senator PSD
40
Pănescu Doru-Adrian – senator PSD
41
Pop Gheorghe – senator PSD
42
Pop Liviu-Marian – senator PSD
43
Preda Radu-Cosmin – senator PSD
44
Romașcanu Lucian – senator PSD
45
Rotaru Ion – senator
46
Salan Viorel – senator PSD
47
Savin Emanoil – senator PSD
48
Sbîrnea Liliana – senator PSD
49
Sibinescu Ionuț – senator ALDE
50
Silistru Doina – senator PSD
51
Smarandache Miron-Alexandru – senator PSD
52
Soporan Aurel-Horea – senator PSD
53
Stan Ioan – senator PSD
54
Stănescu Paul – senator PSD
55
Stocheci Cristina-Mariana – senator PSD
56
Teodorovici Eugen-Orlando – senator PSD
57
Toma Vasilică – senator PSD
58
Trufin Lucian – senator PSD
59
Ţuţuianu Adrian – senator PSD
60
Valeca Şerban-Constantin – senator PSD
61
Vulpescu Ioan – senator PSD
62
Băişanu Ştefan-Alexandru – deputat ALDE
63
Lupaşcu Costel – deputat PSDbig_6a4639583f9a573411776c75ff33adab

peste

Speciile de pești non-native introduse în România – precum carasul sau crapii chinezești –  riscă să invadeze râurile din România.  În urma sesizării trimise de Federația Coaliția Natura 2000 către autoritățile locale cu atribuții de mediu, în care arătam că, în această toamnă, tone de pești (incluzând specii alohtone – caras și amur) au fost deversate în râurile din județul Bistrița Năsăud, Garda Națională de Mediu a efectuat un control la Asociația Județeană a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi Bistrița Năsăud. Astfel s-a descoperit că deși AJVPS Bistrița avea avize de la Agenția de Protecție a Mediului Bistrița-Năsăud și de la Agenția Națională a Ariilor Naturale Protejate, aceasta nu evaluase impactul pe care îl vor avea repopulările cu caras și amur asupra speciilor de floră şi faună indigene. AJVPS s-a ales cu o sancțiune contravențională pentru introducerea de specii sălbatice alohtone fără efectuarea unei evaluări a impactului.

De ce este important să intervenim? Carasul (Carassius gibelio) a fost introdus în România în jurul anului 1920 fiind adus din China. Acesta are o înmulțire prin ginogeneză, ceea ce înseamnă că icrele speciei alohtone (majoritatea indivizilor fiind femele) sunt fecundate de lapții masculilor aparținând altor specii, fără însă ca puieții să fie hibrizi, ci 100% carași. Acest fapt contribuie la o înmulțire necontrolată a speciei invazive, în dauna peștilor autohtoni. Totodată, carasul este foarte rezistent la condițiile de mediu, putând supraviețui în ape cu conținut redus de oxigen, iar alimentația de tip omnivor îi permite să valorifice majoritatea hranei disponibile în mod natural în ape, fiind o specie vorace.

Amurul (Ctenopharyngodon idella) este o specie provenită din Asia care consumă vegetație macrofită, în general plante acvatice. O putem asemăna cu un ierbivor al mediului acvatic, ”păscând” tot ce este verde sub luciul apei. Introducerea acestei specii poate cauza adevărate dezastre ecologice, imaginați-vă un râu compus doar din apă și mâl/pietre/pietriș/nisip. Plantele acvatice au un rol important în oxigenarea apei sau asigurarea unor locuri potrivite pentru refugiu și depunerea pontelor diferitelor specii de pești.

Novacul (Hypophthalmichthys nobilis) și sângerul (Hypophthalmichthys molitrix) sunt specii asiatice, consumatoare de plancton. Planctonul reprezintă hrana tuturor peștilor în primele stadii de viață ale acestora (inclusiv a celor răpitori!). Aceste ciprinide asiatice sunt responsabile pentru dezastrul ecologic din America de Nord, fiind celebre imaginile cu peștii sărind în masă din apă (inclusiv în bărci sau lovind pescarii).

Toate aceste patru specii (carasul, amurul, novacul și sângerul) au fost aduse în România pentru a valorifica superior baza trofică a fermelor piscicole. Este de dorit a nu se confunda unele habitate piscicole naturale, în special râuri, cu bazinele piscicole destinate producției de pește!

„Presupunem că pescarii sportivi știu că aceste specii concurează și distrug speciile indigene, însă organizațiile de pescuit preferă să-și mulțumească membrii, să le dea de pescuit și să strângă taxe din aceste activități. La fel de grav este că instituții ale statului, precum Agenția pentru Protecția Mediului Bistrița-Năsăud și Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate- în calitate de custode, ignoră regulamentele europene și legislația ariilor protejate, care interzice și pedepsește repopularea cu specii invazive”, a declarat Liviu Cioineag, directorul executiv Coaliția Natura 2000 România.

„Succesul”  de care s-au bucurat în România peștii chinezești  nu se datorează calităților deosebite, ci costurilor mici de întreținere și a sporului natural exagerat. În iazuri, crapii chinezești au un ritm de creştere foarte rapid – în patru-cinci ani ating dimensiuni impresionante – şi nu necesită hrănire suplimentară, furajarea nefiind obligatorie.

comunicat-de-presa-20171018

Coalitia Natura 2000 a chemat in instanta Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Durabile pentru anularea Ordinului de Ministru 60/2017 privind accesul la resursele acvatice vii din domeniul public al statului în vederea practicării pescuitului recreativ în habitatele piscicole naturale, cu excepția Rezervației Biosferei Delta Dunării. Acest ordin a fost publicat în Monitorul Oficial nr.179/13.03.2017, încălcând astfel cadrul legal al apelor și al conservării biodivseristății. Apreciem astfel că ordinul a fost emis cu încălcarea prevederilor Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative, respectiv a prevederilor Legii apelor nr. 107/1996, actualizată și a O.U.G. nr. 57/2007, privind regimul ariilor naturale.

comunicat-de-presa-20171002

Către: mass-media cu acoperire națională

Comunicat de presă

Coaliția Natura 2000 România dezaprobă lipsa de profesionalism prin care Ministerul Mediului a analizat existența coloniilor de lilieci din Peștera Tunel de la Șuimuș, aflată pe traseul proiectului de autostradă Lugoj-Deva. Așa cum a fost prezentat evenimentul pe posturile de televiziune, delegația Ministerului Mediului a intrat săptămâna trecută în peșteră pentru a număra liliecii. „Considerăm că această abordare nu se poate substitui studiilor desfășurate de chiropterologi, biologi, specialiști silvici și ecologi, desfășurate pe perioada a doi ani, ci este mai degrabă un mod populist de a face imagine. Subliniem că printre măsurile alternative acceptate prin Studiul de evaluare adecvată recepționat de CNADR, mutarea liliecilor –după cum dispune Ministerul Mediului- nu se afla printre ele”, a declarat Liviu Cioineag, directorul executiv al federației.

Proiectul de autostrada Lugoj-Deva a fost evaluat legal, conform directivelor europene EIA/EA privind impactul de mediu. Studiul de evaluare adecvată elaborat de o echipă de specialiști de la nivel național a fost recepționat în 2016 de CNADNR, în calitate de beneficiar. Mai mult, în baza studiului, compania de autostrăzi a primit acordul de mediu din partea Agenției Naționale de Protecție a Mediului, necesar derulării lucrărilor (ANPM este o agenție aparținând Ministerului Mediului).  Prin studiul de evaluare adecvată, experții au propus realizarea unui adapost subteran artificial pentru lilieci în apropierea pesterii, care urmează sa fie distrusă. Această măsură a fost acceptată de CNADNR și a fost trecută ca masură compensatorie in acordul de mediu al proiectului.

Improvizarea unei soluții direct sub ochii telespectatorilor subminează mecanismele europene de diminuare sau evitare a impactului produs de proiecte și activități asupra naturii. Fără aceste mecanisme, distrugerea naturii nu poate fi evitată. România și-a asumat aceste mecanisme iar Ministerul Mediului ar trebui sa reprezinte un garant al aplicării lor.

Federația Coaliția Natura 2000 România solicită în mod public Ministerului Mediului să respecte propunerile prezentate de specialiști în Studiul de evaluare adecvată pentru proiectul Lugoj-Deva.

Brașov, 28 septembrie 2017                                            Coaliția Natura 2000 România
Pentru o mai bună informare a publicului:

  • la solicitarea CNADNR, între 2014 și 2016, echipe de cercetători au analizat impactul proiectului de autostradă asupra habitatelor și speciilor protejate la nivel comunitar, identificate pe traseul ales pentru derularea proiectului.
  • specialiștii au identificat exemplare/populații din mai multe specii de interes comunitar, printre care menționăm: lupul, ursul, castorul, vidra, liliacul
  • concluziile au fost cuprinse într-un Studiu de evaluare adecvată necesar obținerii acordului de mediu, prin care beneficiarul era consiliat în privința măsurilor alternative ce pot fi întreprinse pentru reducerea impactului
  • Peștera Tunel Tunel de la Șuimuș a fost caracterizată drept adăpost secundar important pentru două specii de lilieci (Rhinolophus ferrumequinum și R. hipposideros). Adăpostul este necesar pentru că asigură odihna pe ruta dintre adăpostul de hibernare și cel de maternitate
  • Colonia identificată de specialiști este compusă din 24 de exemplare

Despre noi:

Coaliția Natura 2000 România apără interesele naturii de aproape 15 ani. Am fost creați pentru a supraveghea respectarea cadrului legal din sectorul conservării biodiversității și pentru a lupta împotriva abuzurilor comise în arii protejate. Punem în valoare expertiza și experiența a 20 de organizații de mediu, care activează în diferite domenii: administrare de arii protejate, cercetare, policy și adovocacy, educație și conștientizare. Am devenit principalul partener de dialog pentru Ministerul Mediului și Ministerul Apelor și Pădurilor pe linie de biodiversitate, dar și coordonator din partea Comisiei Europene în România în procesul de monitorizare a implementării Directivelor Habitate și Păsări. 

comunicat-20170915

36 de parlamentari PSD și ALDE și-au propus să betoneze parcuri naționale și naturale, să deschidă exploatări ilegale în mijlocul ultimelor redute ale naturii sălbatice din România. Totul, deghizat sub pretextul unor exploatări ale resurselor naturale.

Coaliția Natura 2000 România atrage atenția opiniei publice în legătură cu inițiativa legislativă 36 de parlamentari PSD-ALDE. Prin acest proiect de lege cadrul legal al ariilor protejate este slăbit, permițându-se extragerea resurselor minerale chiar din inima celor mai sălbatice colțuri de natură ale României.

Practic, sunt promovate activități distructive pentru mediu pornind de la „scoaterea unor suprafețe din interiorul ariilor naturale protejate, dacă, pentru suprafețele respective, la data de 29 iunie 2017, erau aprobate prin hotărâre a Guvernului României, licențe de exploatare”, după cum se arată în proiectul de act normativ.

Ce repercusiuni va avea această inițiativă? Parcurile naționale și naturale vor deveni drumuri de acces pentru buldozere, excavatoare, basculante și TAF-uri. Pădurile vor fi defrișate pentru a face loc șantierelor de extragere a pietrei, minelor de sare sau cărbune, sondelor de petrol și gaze naturale. Albiile râurilor vor fi înlocuite de șanțuri pline de beton pe unde vor trece conductele de apă minerală și magistralele de gaze naturale.

„Această inițiativă este abuzivă și ilegală. Poate domnii parlamentari nu știu, dar așa se încalcă statutul ariilor protejate ca prioritare față de orice alte obiective economice. Inițiativa lor nu este conformă cu legislația actuală.

Pe scurt, parlamentarii vor să ne oblige să renunțăm la dreptul nostru constituțional la un mediu sănătos. În plus, nu este încălcat doar cadrul legal specific, ci și directivele europene pe care România și le-a asumat odată cu statutul de membru al Comunității Europene. Toate, acestea se vor a fi implementate fără studii de impact, fără analize economice, fără a exista măcar un punct de vedere din partea Ministerul Mediului”, a declarat Liviu Cioineag, directorul executiv al Federației Coaliția Natura 2000 România.

Miercuri, 13 septembrie 2017, inițiativa parlamentară a primit aprobarea Comisiei de mediu din Senat, cu numai 3 voturi împotrivă, iar la sfârșitul săptămânii viitoare va fi votată în plenul Camerei Senatului.

Federația Coaliția Natura 2000 România solicită în mod public parlamentarilor să voteze împotriva acestei propuneri legislative. Totodată, solicită Ministerului Mediului să trimită un punct de vedere nefavorabil inițiativei prezentate mai sus, dat fiind că este cunoscut impactul semnificativ negativ generat de astfel de exploatări.

Lista senatorilor și deputaților care au semnat această inițiativă:
Niță Ilie – senator ALDE;
Ruse Mihai – senator ALDE;
Simionca Ioan – senator ALDE;
Andrușcă Dănuț – deputat PSD;
Anton Anton – deputat ALDE;
Băișanu Ștefan-Alexandru – deputat ALDE;
Banias Mircea-Marius – deputat ALDE;
Borza Remus-Adrian – deputat ALDE;
Budăi Marius-Constantin – deputat PSD;
Calotă Florică Ică – deputat ALDE;
Căruceru Aida-Cristina – deputat PSD;
Cătăniciu Steluța-Gustica – deputat ALDE;
Cîmpeanu Sorin Mihai – deputat ALDE;
Cobuz Maricela – deputat PSD;
Cocoș Vasile – deputat PSD;
Cucșa Marian-Gheorghe – deputat ALDE;
Cupă Ion – deputat ALDE;
Durbacă Eugen – deputat ALDE;
Florea Damian – deputat ALDE;
Furtună Mirela – deputat PSD;
Gerea Andrei Dominic – deputat ALDE;
Ilișanu Claudiu-Augustin – deputat PSD;
Lovin Dumitru – deputat ALDE;
Mușoiu Ștefan – deputat PSD;
Neață Eugen – deputat PSD;
Niță Mihai – deputat ALDE;
Oteșanu Daniela – deputat PSD;
Pop Andrei – deputat PSD;
Popa Ștefan-Ovidiu – deputat PSD;
Surgent Marius-Gheorghe – deputat ALDE;
Toma Ilie – deputat PSD;
Văcaru Alin Vasile – deputat PSD;

Inițiativa parlamentară se regăsește la această pagină: https://www.senat.ro/Legis/lista.aspx?nr_cls=L173&an_cls=2017

Despre Federația Coaliția Natura 2000

Coaliția Natura 2000 apără interesele naturii de aproape 15 ani. Am fost creați pentru a supraveghea respectarea cadrului legal din sectorul conservării biodiversității și pentru a lupta împotriva abuzurilor comise în arii protejate. Punem în valoare expertiza și experiența a 20 de organizații de mediu, care activează în diferite domenii: administrare de arii protejate, cercetare, policy și adovocacy, educație și conștientizare. Am devenit principalul partener de dialog pentru Ministerul Mediului și Ministerul Apelor și Pădurilor pe linie de biodiversitate, dar și coordonator din partea Comisiei Europene în România în procesul de monitorizare a implementării Directivelor Habitate și Păsări.

Scrisoare-deschisa-catre-S.C.-Hidroelectrica-S.A.

Către: S.C. HIDROELECTRICA S.A.

În atenția: Directoratului Hidroelectrica

Domnului Bogdan Nicolae Badea, Presedintele Directoratului

Fax: 021.30.32.564, e-mail: secretariat.general@hidroelectrica.ro

Către: Ministerul Apelor și Pădurilor

În atenţia: Doamnei Ministru Doina-Adriana Pană

Spre ştiinţă: Domnului Secretar de Stat Istrate Şteţco

Ministerul Energiei

În atenția domnului Ministru  Toma-Florin Petcu – Ministrul Energiei

Tel: 021. 407. 99. 21, e-mail: comunicare@energie.gov.ro

 

SCRISOARE DESCHISĂ

Stimate domn,

Vă contactăm cu îngrijorare în legătură cu situația amenajării hidroenergetice a Jiului pe sectorul Bumbești Livezeni, bneficiar Hidroelectrica SA.  Din informațiile pe care le avem de la fața locului, lucrările la această investiție continua în Parcul Național Defileul Jiului, echipele fiind pe teren inclusiv la ore târzii în noapte, în pofida faptului că situația legalității construcțiilor respective nu a fost încă clarificată în instanță, fapt ce ar necesita prudență din partea companiei pe care o reprezentați.  Așa cum au anunțat în spațiul public, organizațiile care susțin democrația participativă și protecția mediului, incluzând Federația Coaliția Natura

2000, consideră proiectul, așa cum a fost aprobat in 2003, un pericol major pentru biodiversitate și implicit pentru societate și solicită suspendarea lucrărilor  și reluarea procedurii de obținere a acordului de mediu.

Proiectul a obținut acte de reglementare cu privire la protecția mediului anterior aderării României la Uniunea Europeană și a transpunerii Directivelor Cadru privind Apa, Habitate și Păsări și EIA. Ulterior, zona a fost desemnată parc național (2005) și sit de interes comunitar ROSCI0063 care protejează habitate de fag și frasin, habitate ripariene, habitate cu vegetație lemnoasă și versanți stâncoși, precum și specii ca ursul brun, râsul, specii de amfibieni, pești și nevertebrate.

Lucrările, deși sistate pentru o perioadă de câțiva ani, au fost reluate ulterior fără revizuirea acordului de mediu. Printre elemente noi care nu au fost luate în considerare la momentul avizării proiectului în 2003 se numără declararea Sitului Natura 2000, impactul cumulat cu alte proiecte noi, schimbările climatice, elemente care impuneau reluarea procedurii de avizare și revizuirea acordului de mediu.  Mai mult, proiectul a suferit o serie de modificări încă din 2005 fapt confirmat prin Avizul Consiliului Tehnico-Economic al Hidroelectrica nr.255/2005 (privind Dispoziția generală nr.5197/51202/B/55/2005) și ulterior prin  Nota de fundamentare din 2010  , respectiv Nota de fundamentare din 2012. Hidroelectrica S.A. a omis până în prezent notificarea autorității competente pentru protecția mediului cu privire la modificările intervenite.

În urmă cu aproximativ 3 luni Administrația Parcului a organizat o dezbatere publică la care au participat factori de interes din diverse sectoare, inclusiv persoane fizice interesate în a discuta riscurile și beneficiile acestei investiții. În cadrul dezbaterii, reprezentanții Hidroelectrica S.A. au manifestat deschidere din partea companiei pentru dialog și pentru găsirea unor soluții care să asigure că impactul acestor amenajări asupa naturii este redus cât mai mult. Mesajul unui dialog real care să țină cont de toate interesele a fost promovat inclusiv de reprezentanții autorităților locale (Primarul orașului Bumbești sau Prefectul de Gorj), iar riscurile că odată finalizată construcția amenajările hidroenergetice din Defilul Jiului să nu poată fi puse în funcțiune din cauza încălcării legislației naționale și europene privind conservarea naturii au fost subliniate mai mult sau mai puțin direct atât de reprezentanții Administației Bazinale Jiu cât și de cel al APM Gorj. Cu toate acestea, căile de comunicare au rămas în continuare închise, iar lucrările accelerate cu girul Ministerului Energiei.

În acest context, ne vedem nevoiți să tragem din nou un semnal de alarmă solicitându-vă suspendarea lucrărilor până la clarificarea legalității investiției și vă rugăm respectuos să ne transmiteți un punct de vedere care să includă și răspunsuri la următoarele întrebări:

  1. Ulterior emiterii acordului de mediu GJ-5/2003, pentru proiectul tehnic inițial al amenajării hidroenergetice din Defileul Jiului au fost necesare lucrări suplimentare care nu au fost luate în calcul la emiterea acordului de mediu, precum: (1) realizarea canalului de deviere a râului Jiu și supraînălţarea cu circa 2,50 m pe o lungime de 1.300 ml a DN 66 pentru realizarea barajului stăvilar Livezeni și a prizei energetice; (2) mărirea adâncimii coloanelor forate pentru a asigura posibilitatea execuţiei exacavaţiilor la canalul de deviere şi mărirea lungimii ancorajelor; sau (3) lucrări necesare stabilităţii versantului drept în zona supraînălţării DN66. De asemenea, ulterior emiterii acordului de mediu sus mentionat zona proiectului a fost declarată Parcul Național Defileul Jiului (2005) și Situl Natura2000 ROSCI0063 (2007). Din punct de vedere legal, considerați că aceste aspecte reprezintă elemente noi ce ar fi trebuit să conducă la revizuirea acordului de mediu emis inițial?
  2. Din jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene (Decizia C‑399/141 a Curții Europene de Justiție) rezultă că în cazul în care s-a derulat o procedură de evaluare a impactului asupra mediului (în cazul de față în anul 2003), aceasta trebuie reluată în cazul în care au intervenit elemente noi cum ar fi Situl Natura2000 (anul 2007). Acest aspect este constatat inclusiv de Ministerul Mediului prin scrisoarea nr. 11368/18 din 23.10.2015 (atașată prezentei). Care sunt motivele pentru care până la această dată (anul 2017), Hidroelectrica S.A. nu a acționat în sensul suspendării lucrărilor și a reluării procedurii de evaluare a impactului asupra mediului ignorând atât solicitările societății civile (aproape 30 de mii de cetățeni2), opinia Ministerului Mediului (scrisoarea nr. 11368/18 din 23.10.2015) și a Gărzii de Mediu (ați atacat în instanță nota constatare nr. 107/18.03.2016 emisă de Garda Națională de Mediu- Serviciul Comisariatului Județean Gorj)?
  1. Un număr care se apropie de 30 de mii de cetățeni și-au manifestat nemulțumirea față de această investiție și semnat o Petiție3 cerând suspendarea lucrărilor. Considerați acest aspect un motiv pentru a acționa cu prudență în ceea ce privește continuarea lucrărilor și pentru reluarea procedurii de obținere a acordului de mediu?
  1. Din punctul dvs de vedere, respectă sau nu proiectul amenajării hidroenergetice aflat în curs de execuție în Parcul Naţional Defileul Jiului și Situl Natura2000 ROSCI0063 Directivele Europene (Habitate și Păsări, Cadru privind Apa și EIA) și legislația din România prin care aceste directive au fost transpuse la nivel național?
  1. În situația în care proiectul va continua în pofida nerespectării dispozițiilor legale menționate anterior, își asumă reprezentanții Hidroelectrica consecințele civile și, după caz, penale ale acestor încălcări? Dar consecințele materiale pentru statul român ale imposibilității de punere în funcțiune a investiției?
  2. Care considerați că este nivelul de informare a populației, în general și a comunității locale din zona proiectului, în special, cu privire la amenajările din Defileul Jiului – investiție din bani publici? Ați inițiat până la acest moment o acțiune de informare a publicului cu privire la această investiție?
  1. Considerați că situația acestei investiții mai poate fi soluționată pe calea dialogului (așa cum a declarat reprezentanta Hidroelectrica la întâlnirea de la Bumbești)? În caz afirmativ, în opinia domniei voastre, cum s-ar putea realiza acest dialog, care ar fi contribuția Hidroelectrica în acest sens? Aveți sugestii legate de potențialele contribuții altor factori de interes?

 

[1] http://curia.europa.eu/juris/document/document.jsf?text=&docid=173523&pageIndex=0&doclang=ro&mode=lst&dir=&occ=first&part=1&cid=589876

[2]  https://campaniamea.de-clic.ro/petitions/opriti-distrugerea-defileului-jiului

[3]  https://campaniamea.de-clic.ro/petitions/opriti-distrugerea-defileului-jiului

 

Vă mulțumim și așteptăm cu interes opinia dumneavoastră.

11 septembrie 2017

Cu deosebită considerație,
Liviu CIOINEAG Director executiv