Poluarea Lacului Tâncăbești cu specii alohtone nu a rămas nepedepsită! În urma sesizării trimise de Coaliția Natura 2000, Garda de Mediu Ilfov a desfășurat un control ce viza introducerea de specii alohtone în apele Lacului Tâncăbești și a aplicat sancțiuni. Vinovații nu au fost greu de depistat – pentru a atrage clienți, administratorul firmei responsabile și-a făcut reclamă pe Youtube. Într-un clip video postat chiar de către concesionarul lacului se observă cum o tonă de pește viu din speciile bass negru (Micropterus salmoides) și striped bass (Morone sp.) este deversată în lac. Comisarii Gărzii de Mediu au ajuns la concluzia că responsabilul nu deținea autorizație emisă de Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură. „Conform specialiștilor noștri în ihtiologie, speciile au caracter alohton și potențial invaziv, astfel încât considerăm că activitatea mai sus menționată poate avea consecințe grave asupra ariilor protejate de interes comunitar ROSCI0290 Coridorul Ialomiței, ROSCI0224 Scroviștea și asupra Rezervației naturale „Lacul Snagov””, a declarant Liviu Cioineag, directorul executiv al federației.  În lipsa unor studii de mediu, impactul negativ nu poate fi evaluat. Introducerea de specii invazive și alohtone este descurajată de prevederile Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul și Acvacultura, fiind sancționată cu o amendă maximă de 3.500 lei.

Acest caz nu este unic,în fiecare an Federația Coaliția Natura 2000 sesizează autoritățile pentru a descuraja introducerea de indivizi din specii invazive sau alohtone. Studiile științifice arată că aceste specii pot concura pentru hrană și reproducere cu indivizii din speciile autohtone, punând în pericol populațiile protejate, din situri aflate sub regim de protecție și din afara lor.[huge_it_gallery id=”1″]

Coaliția Natura 2000 va chema în instanță Agenția pentru Protecția Mediului Bistrița-Năsăud pentru aprobarea proiectului „Mărirea gradului de siguranță a acumulării Colibița, județul Bistrița – Năsăud”. Acest proiect  presupune distrugerea vegetației ripariene și betonarea malurilor de-a lungul Râului Bistrița pe o distanță de 10 kilometri,  defrișări pe suprafață de 20 de hectare și ziduri de beton pe cel puțin 2 kilometri. Lucrările vizate prin Decizia Etapei de Încadrare (DEI) nr. 9/11.01.2019 se suprapun parțial cu situl de interes comunitar ROSCI0051 Cușma și în ROSCI0400 Șieu-Budac, desemnate pentru protecția speciilor de pești Cottus gobio și Barbus meridionalis. Plângerea prealabilă depusă de Coaliția Natura 2000 vizează revocarea Decizia etapei de încadrare nr. 9/11.01.2019, emisă de către Agenţia pentru Protecţia Mediului Bistrița – Năsăud pentru Administrația bazinală de apă Someș – Tisa prin Sistemul de gospodărire a apelor Bistrița – Năsăud. „Încă din titlu ne dăm seama că proiectul este ambalat frumos: vrei să pui în siguranță un baraj, dar tu execuți lucrări în aval, pe Râul Bistrița.   Mai mult, pentru a induce în eroare și a eluda legislația europeană, autoritățile au modificat de două ori proiectul original, iar apoi au luat în calcul documentele realizate pentru o variantă intermediară a proiecului. E ca și cum faci documentația pentru edificarea unei căsuțe dar aprobi un bloc. Specialiștii susțin că impactul asupra Râului Bistrița va fi enorm”, a declarat Liviu Cioineag, director executiv, subliind că acest dezastru a fost consfințit prin avizul eliberat chiar de Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate.

Deși autoritățile abilitate susțin că nu vor fi afectate ariile naturale protejate, alterările hidromorfologice vor modifica întreg ecosistemul acvatic și în special conectivitatea dintre locurile de hrănire și cele de înmulțire. Populațiile de pești riscă să nu se mai trăiască în condiții optime, rezultând diminuarea numărului de exemplare sau chiar dispariția unor populații din specii protejate.