Contacts

92 Bowery St., NY 10013

thepascal@mail.com

+1 800 123 456 789

Amenzi pentru introducere de specii invazive!

Poluarea Lacului Tâncăbești cu specii alohtone nu a rămas nepedepsită! În urma sesizării trimise de Coaliția Natura 2000, Garda de Mediu Ilfov a desfășurat un control ce viza introducerea de specii alohtone în apele Lacului Tâncăbești și a aplicat sancțiuni. Vinovații nu au fost greu de depistat – pentru a atrage clienți, administratorul firmei responsabile și-a făcut reclamă pe Youtube. Într-un clip video postat chiar de către concesionarul lacului se observă cum o tonă de pește viu din speciile bass negru (Micropterus salmoides) și striped bass (Morone sp.) este deversată în lac. Comisarii Gărzii de Mediu au ajuns la concluzia că responsabilul nu deținea autorizație emisă de Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură. „Conform specialiștilor noștri în ihtiologie, speciile au caracter alohton și potențial invaziv, astfel încât considerăm că activitatea mai sus menționată poate avea consecințe grave asupra ariilor protejate de interes comunitar ROSCI0290 Coridorul Ialomiței, ROSCI0224 Scroviștea și asupra Rezervației naturale „Lacul Snagov””, a declarant Liviu Cioineag, directorul executiv al federației.  În lipsa unor studii de mediu, impactul negativ nu poate fi evaluat. Introducerea de specii invazive și alohtone este descurajată de prevederile Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul și Acvacultura, fiind sancționată cu o amendă maximă de 3.500 lei.

Acest caz nu este unic,în fiecare an Federația Coaliția Natura 2000 sesizează autoritățile pentru a descuraja introducerea de indivizi din specii invazive sau alohtone. Studiile științifice arată că aceste specii pot concura pentru hrană și reproducere cu indivizii din speciile autohtone, punând în pericol populațiile protejate, din situri aflate sub regim de protecție și din afara lor.[huge_it_gallery id=”1″]

Judecătorii vor decide distrugerea Râului Bistrița

Coaliția Natura 2000 va chema în instanță Agenția pentru Protecția Mediului Bistrița-Năsăud pentru aprobarea proiectului „Mărirea gradului de siguranță a acumulării Colibița, județul Bistrița – Năsăud”. Acest proiect  presupune distrugerea vegetației ripariene și betonarea malurilor de-a lungul Râului Bistrița pe o distanță de 10 kilometri,  defrișări pe suprafață de 20 de hectare și ziduri de beton pe cel puțin 2 kilometri. Lucrările vizate prin Decizia Etapei de Încadrare (DEI) nr. 9/11.01.2019 se suprapun parțial cu situl de interes comunitar ROSCI0051 Cușma și în ROSCI0400 Șieu-Budac, desemnate pentru protecția speciilor de pești Cottus gobio și Barbus meridionalis. Plângerea prealabilă depusă de Coaliția Natura 2000 vizează revocarea Decizia etapei de încadrare nr. 9/11.01.2019, emisă de către Agenţia pentru Protecţia Mediului Bistrița – Năsăud pentru Administrația bazinală de apă Someș – Tisa prin Sistemul de gospodărire a apelor Bistrița – Năsăud. „Încă din titlu ne dăm seama că proiectul este ambalat frumos: vrei să pui în siguranță un baraj, dar tu execuți lucrări în aval, pe Râul Bistrița.   Mai mult, pentru a induce în eroare și a eluda legislația europeană, autoritățile au modificat de două ori proiectul original, iar apoi au luat în calcul documentele realizate pentru o variantă intermediară a proiecului. E ca și cum faci documentația pentru edificarea unei căsuțe dar aprobi un bloc. Specialiștii susțin că impactul asupra Râului Bistrița va fi enorm”, a declarat Liviu Cioineag, director executiv, subliind că acest dezastru a fost consfințit prin avizul eliberat chiar de Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate.

Deși autoritățile abilitate susțin că nu vor fi afectate ariile naturale protejate, alterările hidromorfologice vor modifica întreg ecosistemul acvatic și în special conectivitatea dintre locurile de hrănire și cele de înmulțire. Populațiile de pești riscă să nu se mai trăiască în condiții optime, rezultând diminuarea numărului de exemplare sau chiar dispariția unor populații din specii protejate.

Vom opri în instanță dezastrul „Răstolița”!

Coaliția Natura 2000 a depus recent o plângere prealabilă împotriva Agenției pentru Protecția Mediului Mureș, pentru a opri un dezastru de proporții – finalizarea barajului Răstolița. Acest proiect vechi de peste 25 de ani a fost scos de la sertar și aprobat de APM Mureș la solicitarea Hidrocostrucția S.A.. În ciuda observațiilor trimise de specialiști, instituția a eliberat  Decizia nr. 10418/11.12.2018 privind emiterea Autorizatiei de mediu pentru mai multe activități necesare proiectului, cum ar fi: fabricarea betonului, fabricarea mortarului, depozit carburanti si lubrifianti, fabricarea elementelor de dulgherie si tamplarie pentru constructii sau colonie cazare muncitori. „Aparent fără niciun impact, aceste activități fac parte din organizarea de șantier al unui proiect ce poartă semntura regimului comunist: Amenajarea hidroenergetică Răstolița. El presupune construirea unui baraj imens într-o arie protejată care captează și acumulează apele a cel puțin 8 râuri. Ele reprezintă mediul natural, sălbatic, pentru mai multe specii de fauna acvatică protejate, printre care lostrița. De fapt, este singurul loc din România în care mai există o populație viabilă de lostriță iar construcțiile hidro vor împiedica peștii să urce în amonte, pentru înmulțire”, a declarat Liviu Cioineag, director executiv Federația Coaliția Natura 2000. Lucrarile afectează integritatea a trei situri Natura 2000: Călimani – Gurghiu (ROSCI0019), Defileul Mureșului Superior (ROSPA0030) and Munții Călimani (ROSPA0133).

Proiectul se bazează pe un acord de mediu eliberat în anii 1990, când normele erau mult mai relaxate, sau chiar inexistente. Pentru a eluda directivele și tratatele europene, agenția din Mureș „a spart” proiectul în mici activități, arătând astfel că nu este nevoie de studii de impact și studii de evaluare adecvată. Coaliția Natura 2000 condamnă astfel de proceduri, tot mai des întâlnite, prin care funcționarii plătiți să apere mediul natural își dau acordul pentru distrugerea lui, cu bună știință. Printr-o procedură similară, APM Brașov a autorizat un incineratoriu in orașul Zărnești, eliberând rând pe rând autorizații pentru gard(împrejmuire), construcție hală, apoi punere în funcțiune instalații industriale.

Populația de lostriță de pe Mureș este foarte importantă, fiind menționată la nivel international de Grupul de Specialiști în Pești de Apă Dulce al IUCN. Proiectul hidroenergetic de la Răstolița constă în barajul de la Răstolița plus alte 7 (șapte) captări secundare. Prin urmare, dacă este finalizat, 8 (opt) râuri cu valoare ecologică enormă vor dispărea:  Răstolița,  Donca,  Bistra,  Gălăoaia Mică,  Gălăoaia Mare,  Vișa,  Bradul și  Ilva.