Contacts

92 Bowery St., NY 10013

thepascal@mail.com

+1 800 123 456 789

Poziție privind propunerea de Ordin al Ministerului Apelor și Pădurilor privind aprobarea unor măsuri pentru combaterea pestei porcine africane

Prin prezenta, organizațiile din Federația Coaliției Natura 2000 își exprimă maxima îngrijorare față de planurile Ministerului Apelor și Pădurilor de a combate pesta porcină africană (PPA) și dorim să atragem atenția asupra dezastrului ecologic care ar deriva din implementarea măsurilor propuse, care vin în contradicție cu Strategia UE[1] cu privire la combaterea PPA, cu recomandările și studiile științifice ale Autorității Europene pentru Siguranță Alimentară, și nu în ultimul rând cu Directivele Păsări și Habitate ale CE.
În primul rând, Strategia UE cu privire la combaterea PPA prevede pentru zonele noi infestate cu virusul PPA:

  1. Interzicerea totală a vânării mistreților,
  2. Restricționarea accesului în zonele infestate,
  • Instruirea vânătorilor în vederea reducerii probabilității diseminării mai departe a virusului în mediu și în afara zonei infestate,
  1. Patrulare activă pentru găsirea carcaselor de mistreț (de către personal instruit) în vederea reintroducerii supravegherii pasive,
  2. Amplasarea de containere pentru depozitarea carcaselor de mistreț în fiecare fond de vânătoare sau cel puțin în interiorul zonei infestate dacă nu există o altă posibilitate. În fiecare zonă de depozitare trebuie să fie disponibile mijloace de curățare și dezinfecție,
  3. Măsuri de biosecuritate în fondurile de vânătoare aplicate tuturor persoanelor care manipulează carcase de mistreț (de exemplu, evitarea posibilei contaminări a autovehiculelor, curților și caselor).
  • Testarea tuturor carcaselor de mistreț,
  • Verificarea măsurilor de biosecuritate în toate fermele de porci din zona infestată.

 

Strategia prevede măsuri diferențiate pentru zonele care au fost infestate, dar în care nu s-a mai semnalat prezența PPA timp de 2-3, respectiv 4-5 luni, după cum urmează:

 

  • În zonele care au fost infestate, dar în care nu s-a mai semnalat prezența PPA timp de de 2-3 luni:
  1. Recoltarea de mistreți de către vânători bine instruiți. Fără eviscerare. Mistreții împușcați trebuie puși în saci de plastic pentru a minimiza riscul diseminării fluidelor animalelor.
  2. Măsuri de biosecuritate (gestionarii fondurilor de vânătoare iau toate măsurile de biosecuritate impuse de autoritatea competentă),
  • Toții mistreții împușcați se predau.
  1. Patrulare activă pentru găsirea carcaselor (cu personal instruit) în vederea reintroducerii supravegherii pasive,
  2. Fără vânătoare la goană,
  3. Restricție totală la hrănire (inclusiv nade),
  • Testarea tuturor carcaselor și a mistreților împușcați.
  • În zonele care au fost infestate, dar în care nu s-a mai semnalat prezența PPA timp de 4-5 luni (incluzând o perioadă completă de vară):
  1. Recoltarea de mistreți de către vânători bine instruiți, cu consum LOCAL al cărnii după ce a fost prealabil testată,
  2. Aplicarea de măsuri minime de biosecuritate în rândul vânătorilor,
  • Fără vânătoare la goană,
  1. Restricție totală la hrănire (inclusiv nade),
  2. Testarea tuturor carcaselor și a mistreților împușcați.

Strategia mai face referire la importanța stopării hrănirii complementare, inclusiv pentru alte specii de animale dacă hrana ar putea fi atractivă pentru mistreți. Inclusiv în afara zonelor infestate, unde cantitatea totală admisă de nadă nu trebuie să depășească 10 kg/km2/lună.

Considerăm că măsurile propuse prin Strategia UE, la care ar trebui să adere toate statele membre, sunt potrivite pentru eradicarea virusului PPA și ar trebui aplicate de Statul Român prin autoritățile competente. Aceste măsuri țin seama și sunt în conformitate cu recomandările Autorității Europene pentru Siguranță Alimentară[2],[3], bazate pe studii și observații științifice făcute de-a lungul timpului în țările din Europa care s-au confruntat cu virusul PPA.

 

Orice altă măsură extremă, cum ar fi recoltarea tuturor ”prădătorilor cu păr și pene”, este abuzivă și trebuie condamnată, neavând nicio susținere științifică, decât a intereselor anumitor grupuri organizate. Virusul PPA se transmite doar între suine, prin contact direct între indivizii bolnavi și cei sănătoși, respectiv prin contactul direct al mistreților sau porcilor sănătoși cu părți ale cadavrelor animalelor infestate, țesuturi, sânge, etc. Singurele animale care s-a demonstrat că reprezintă un vector și un factor de risc pentru transmiterea virusului sunt anumite specii de căpușe.

Astfel că rolul prădătorilor și în special al carnivorelor mari în eradicarea PPA este unul major prin funcția lor sanitară și trebuie ținut cont de el în lupta împotriva virusului.
Aprobarea Ordinului propus ar fi o greșeală imensă și un pas mare înapoi în eradicarea PPA, precum și o tragedie ecologică majoră cu implicații pe toate planurile, inclusiv la nivel socio-economic.

Având în vedere cele menționate mai sus, solicităm retragerea Ordinului Ministerului Apelor și Pădurilor aflat în dezbatere publică, precum și revizuirea Planului Suplimentar de Măsuri pentru Combaterea Pestei Porcine Africane în România întocmit în baza dispozițiilor prim-ministrului Guvernului României, care prevede inclusiv măsurile din Ordin.

 

Solicităm aplicarea măsurilor recomandate de CE prin Strategia UE cu privire la combaterea PPA.

[1] https://ec.europa.eu/food/sites/food/files/animals/docs/ad_control-measures_asf_wrk-doc-sante-2015-7113.pdf

[2] https://efsa.onlinelibrary.wiley.com/doi/epdf/10.2903/j.efsa.2017.5068

[3] https://efsa.onlinelibrary.wiley.com/doi/epdf/10.2903/j.efsa.2018.5344

Custozii ariilor protejate – Gardieni ai Naturii îndepărtați de Guvern

Comunicat de presă

Coaliția Natura 2000 România condamnă public aprobarea O.U.G. 75/2018, privind modificarea unor acte normative din domeniul protecției  mediului, în urma căreia 530 de arii protejate vor rămâne fără custozi. Prin acest act normativ este îngrădit dreptul societății civile de a contribui în mod activ la menținerea unui mediu sănătos pentru cetățenii României, așa cum prevede Constituția.

Custozii, în îndeplinirea sarcinii stabilite prin contract semnat cu Ministerul Mediului, de a veghea asupra valorilor naturale și culturale ale ariilor protejate, s-au asigurat că proiectele inițiate de terți au impact minim asupra acestor arii. Prin nota de fundamentare a OUG, Guvernul, prin chiar instituțiile care ar trebui să vegheze la protecția mediului și a naturii,, guvernul învinuiește în mod nefondat custozii pentru nerealizarea sau întârzierea unor proiecte de infrastructură. Deși pârghiile de corectare a eventualelor greșeli de administrare ale custozilor au fost dintotdeauna în mâna guvernului acesta a acționat în mod radical și neconstructiv, fără drept de apel, pentru soluționarea unei false probleme..

Decizia Guvernului de a desființa custodiile vine după ce, la evaluarea din anul 2017 a activității administratorilor de arii protejate, concluzia Agenției Naționale pentru Arii Naturale Protejate (ANANP) a fost că în majoritatea covârșitoare a cazurilor administratorii și custozii își respectă obligațiile și responsabilitățile contractuale cu succes. 94% dintre calificativele acordate de ANANP sunt calificative  de bine și foarte bine (respectiv 276 din totalul 295 de calificative acordate). În plus, evaluarea oficială ANANP, arată că ”vulnerabilitățile” pentru managementul ariilor protejate depășesc responsabilitatea și posibilitățile de acțiune ale administratorilor și necesită sprijin din partea Statului. Principalele presiuni identificate de ANANP, sunt ”lipsa unei surse stabile de finanțare și schimbarea continuă a legislaţiei” și  presiunile care vin ”din partea beneficiarilor (de investiții) in ceea ce privește avizarea de planuri/proiecte/activități”[1].

În plus, acest act normativ aduce măsuri discriminatorii la adresa ONG-lor de mediu: îndepărtează 60 de organizații neguvernamentale de la administrarea ariilor protejate prin desființarea custodiilor. În plus, nu le mai permite acestora să participe la administrarea ariilor protejate care necesită echipe de administrare special constituite. Astfel, actul normativ denotă faptul că prin modificările impuse nu s-a intenționat doar renunțarea la administrarea prin intermediul custodiilor, ci în mod expres și discriminatoriu, eliminarea totală a organizațiilor neguvernamentale de la administrarea ariilor protejate.

Motivarea urgenței, respectiv a deciziei luate peste noapte, fără nici un fel de consultare cu cei afectați și interesați, precum și fundamentarea acestor modificări legislative sunt dovezi clare în sprijinul afirmației de mai sus: Guvernul declară că dorește să simplifice procesul de avizare a proiectelor de infrastructură, centralizând procedura de avizare a investițiilor în arii protejate. Astfel, cei ce apărau interesele ariilor protejate nu mai au nici un cuvânt de spus în situațiile în care investițiile, urmărind profit cât mai mare pe termen scurt, distrug valorile și resursele naturale.

Ariile protejate nu sunt o piedică în calea dezvoltării, așa cum încearcă să convingă unii politicieni, ci motoare ale dezvoltării locale și regionale. Menținerea și utilizarea responsabilă a patrimoniului natural și cultural reprezintă, poate, singura șansă de dezvoltare sănătoasă a multor zone din țara noastră. Dar pentru ca ariile protejate să fie menținute și utilizate la adevăratul lor potențial, este esențial ca organizațiile și alți actori non-guvernamentali să poată contribui în mod activ la administrarea lor, alături de Guvern. Intenția de centralizare a administrării ariilor protejate este evidentă și demonstrată de Guvern prin emiterea O.U.G. 75/2018, pe care Coaliția Natura 2000 o va combate pe toate căile posibile.

 

Iulie 2018                                                                                                                      Federația Coaliția Natura 2000

 

 

[1] http://ananp.gov.ro/ananp/2017/12/21/raport-evaluare-custozi-administratori/