Contacts

92 Bowery St., NY 10013

thepascal@mail.com

+1 800 123 456 789

Comunicat de presă – Senatorii vor să toarne betoane în parcurile naționale și naturale ale României!

36 de parlamentari PSD și ALDE și-au propus să betoneze parcuri naționale și naturale, să deschidă exploatări ilegale în mijlocul ultimelor redute ale naturii sălbatice din România. Totul, deghizat sub pretextul unor exploatări ale resurselor naturale.

Coaliția Natura 2000 România atrage atenția opiniei publice în legătură cu inițiativa legislativă 36 de parlamentari PSD-ALDE. Prin acest proiect de lege cadrul legal al ariilor protejate este slăbit, permițându-se extragerea resurselor minerale chiar din inima celor mai sălbatice colțuri de natură ale României.

Practic, sunt promovate activități distructive pentru mediu pornind de la „scoaterea unor suprafețe din interiorul ariilor naturale protejate, dacă, pentru suprafețele respective, la data de 29 iunie 2017, erau aprobate prin hotărâre a Guvernului României, licențe de exploatare”, după cum se arată în proiectul de act normativ.

Ce repercusiuni va avea această inițiativă? Parcurile naționale și naturale vor deveni drumuri de acces pentru buldozere, excavatoare, basculante și TAF-uri. Pădurile vor fi defrișate pentru a face loc șantierelor de extragere a pietrei, minelor de sare sau cărbune, sondelor de petrol și gaze naturale. Albiile râurilor vor fi înlocuite de șanțuri pline de beton pe unde vor trece conductele de apă minerală și magistralele de gaze naturale.

„Această inițiativă este abuzivă și ilegală. Poate domnii parlamentari nu știu, dar așa se încalcă statutul ariilor protejate ca prioritare față de orice alte obiective economice. Inițiativa lor nu este conformă cu legislația actuală.

Pe scurt, parlamentarii vor să ne oblige să renunțăm la dreptul nostru constituțional la un mediu sănătos. În plus, nu este încălcat doar cadrul legal specific, ci și directivele europene pe care România și le-a asumat odată cu statutul de membru al Comunității Europene. Toate, acestea se vor a fi implementate fără studii de impact, fără analize economice, fără a exista măcar un punct de vedere din partea Ministerul Mediului”, a declarat Liviu Cioineag, directorul executiv al Federației Coaliția Natura 2000 România.

Miercuri, 13 septembrie 2017, inițiativa parlamentară a primit aprobarea Comisiei de mediu din Senat, cu numai 3 voturi împotrivă, iar la sfârșitul săptămânii viitoare va fi votată în plenul Camerei Senatului.

Federația Coaliția Natura 2000 România solicită în mod public parlamentarilor să voteze împotriva acestei propuneri legislative. Totodată, solicită Ministerului Mediului să trimită un punct de vedere nefavorabil inițiativei prezentate mai sus, dat fiind că este cunoscut impactul semnificativ negativ generat de astfel de exploatări.

Lista senatorilor și deputaților care au semnat această inițiativă:
Niță Ilie – senator ALDE;
Ruse Mihai – senator ALDE;
Simionca Ioan – senator ALDE;
Andrușcă Dănuț – deputat PSD;
Anton Anton – deputat ALDE;
Băișanu Ștefan-Alexandru – deputat ALDE;
Banias Mircea-Marius – deputat ALDE;
Borza Remus-Adrian – deputat ALDE;
Budăi Marius-Constantin – deputat PSD;
Calotă Florică Ică – deputat ALDE;
Căruceru Aida-Cristina – deputat PSD;
Cătăniciu Steluța-Gustica – deputat ALDE;
Cîmpeanu Sorin Mihai – deputat ALDE;
Cobuz Maricela – deputat PSD;
Cocoș Vasile – deputat PSD;
Cucșa Marian-Gheorghe – deputat ALDE;
Cupă Ion – deputat ALDE;
Durbacă Eugen – deputat ALDE;
Florea Damian – deputat ALDE;
Furtună Mirela – deputat PSD;
Gerea Andrei Dominic – deputat ALDE;
Ilișanu Claudiu-Augustin – deputat PSD;
Lovin Dumitru – deputat ALDE;
Mușoiu Ștefan – deputat PSD;
Neață Eugen – deputat PSD;
Niță Mihai – deputat ALDE;
Oteșanu Daniela – deputat PSD;
Pop Andrei – deputat PSD;
Popa Ștefan-Ovidiu – deputat PSD;
Surgent Marius-Gheorghe – deputat ALDE;
Toma Ilie – deputat PSD;
Văcaru Alin Vasile – deputat PSD;

Inițiativa parlamentară se regăsește la această pagină: https://www.senat.ro/Legis/lista.aspx?nr_cls=L173&an_cls=2017

Despre Federația Coaliția Natura 2000

Coaliția Natura 2000 apără interesele naturii de aproape 15 ani. Am fost creați pentru a supraveghea respectarea cadrului legal din sectorul conservării biodiversității și pentru a lupta împotriva abuzurilor comise în arii protejate. Punem în valoare expertiza și experiența a 20 de organizații de mediu, care activează în diferite domenii: administrare de arii protejate, cercetare, policy și adovocacy, educație și conștientizare. Am devenit principalul partener de dialog pentru Ministerul Mediului și Ministerul Apelor și Pădurilor pe linie de biodiversitate, dar și coordonator din partea Comisiei Europene în România în procesul de monitorizare a implementării Directivelor Habitate și Păsări.

Scrisoare deschisă – Către: S.C. Hidroelectrica S.A.

Către: S.C. HIDROELECTRICA S.A.

În atenția: Directoratului Hidroelectrica

Domnului Bogdan Nicolae Badea, Presedintele Directoratului

Fax: 021.30.32.564, e-mail: secretariat.general@hidroelectrica.ro

Către: Ministerul Apelor și Pădurilor

În atenţia: Doamnei Ministru Doina-Adriana Pană

Spre ştiinţă: Domnului Secretar de Stat Istrate Şteţco

Ministerul Energiei

În atenția domnului Ministru  Toma-Florin Petcu – Ministrul Energiei

Tel: 021. 407. 99. 21, e-mail: comunicare@energie.gov.ro

 

SCRISOARE DESCHISĂ

Stimate domn,

Vă contactăm cu îngrijorare în legătură cu situația amenajării hidroenergetice a Jiului pe sectorul Bumbești Livezeni, bneficiar Hidroelectrica SA.  Din informațiile pe care le avem de la fața locului, lucrările la această investiție continua în Parcul Național Defileul Jiului, echipele fiind pe teren inclusiv la ore târzii în noapte, în pofida faptului că situația legalității construcțiilor respective nu a fost încă clarificată în instanță, fapt ce ar necesita prudență din partea companiei pe care o reprezentați.  Așa cum au anunțat în spațiul public, organizațiile care susțin democrația participativă și protecția mediului, incluzând Federația Coaliția Natura

2000, consideră proiectul, așa cum a fost aprobat in 2003, un pericol major pentru biodiversitate și implicit pentru societate și solicită suspendarea lucrărilor  și reluarea procedurii de obținere a acordului de mediu.

Proiectul a obținut acte de reglementare cu privire la protecția mediului anterior aderării României la Uniunea Europeană și a transpunerii Directivelor Cadru privind Apa, Habitate și Păsări și EIA. Ulterior, zona a fost desemnată parc național (2005) și sit de interes comunitar ROSCI0063 care protejează habitate de fag și frasin, habitate ripariene, habitate cu vegetație lemnoasă și versanți stâncoși, precum și specii ca ursul brun, râsul, specii de amfibieni, pești și nevertebrate.

Lucrările, deși sistate pentru o perioadă de câțiva ani, au fost reluate ulterior fără revizuirea acordului de mediu. Printre elemente noi care nu au fost luate în considerare la momentul avizării proiectului în 2003 se numără declararea Sitului Natura 2000, impactul cumulat cu alte proiecte noi, schimbările climatice, elemente care impuneau reluarea procedurii de avizare și revizuirea acordului de mediu.  Mai mult, proiectul a suferit o serie de modificări încă din 2005 fapt confirmat prin Avizul Consiliului Tehnico-Economic al Hidroelectrica nr.255/2005 (privind Dispoziția generală nr.5197/51202/B/55/2005) și ulterior prin  Nota de fundamentare din 2010  , respectiv Nota de fundamentare din 2012. Hidroelectrica S.A. a omis până în prezent notificarea autorității competente pentru protecția mediului cu privire la modificările intervenite.

În urmă cu aproximativ 3 luni Administrația Parcului a organizat o dezbatere publică la care au participat factori de interes din diverse sectoare, inclusiv persoane fizice interesate în a discuta riscurile și beneficiile acestei investiții. În cadrul dezbaterii, reprezentanții Hidroelectrica S.A. au manifestat deschidere din partea companiei pentru dialog și pentru găsirea unor soluții care să asigure că impactul acestor amenajări asupa naturii este redus cât mai mult. Mesajul unui dialog real care să țină cont de toate interesele a fost promovat inclusiv de reprezentanții autorităților locale (Primarul orașului Bumbești sau Prefectul de Gorj), iar riscurile că odată finalizată construcția amenajările hidroenergetice din Defilul Jiului să nu poată fi puse în funcțiune din cauza încălcării legislației naționale și europene privind conservarea naturii au fost subliniate mai mult sau mai puțin direct atât de reprezentanții Administației Bazinale Jiu cât și de cel al APM Gorj. Cu toate acestea, căile de comunicare au rămas în continuare închise, iar lucrările accelerate cu girul Ministerului Energiei.

În acest context, ne vedem nevoiți să tragem din nou un semnal de alarmă solicitându-vă suspendarea lucrărilor până la clarificarea legalității investiției și vă rugăm respectuos să ne transmiteți un punct de vedere care să includă și răspunsuri la următoarele întrebări:

  1. Ulterior emiterii acordului de mediu GJ-5/2003, pentru proiectul tehnic inițial al amenajării hidroenergetice din Defileul Jiului au fost necesare lucrări suplimentare care nu au fost luate în calcul la emiterea acordului de mediu, precum: (1) realizarea canalului de deviere a râului Jiu și supraînălţarea cu circa 2,50 m pe o lungime de 1.300 ml a DN 66 pentru realizarea barajului stăvilar Livezeni și a prizei energetice; (2) mărirea adâncimii coloanelor forate pentru a asigura posibilitatea execuţiei exacavaţiilor la canalul de deviere şi mărirea lungimii ancorajelor; sau (3) lucrări necesare stabilităţii versantului drept în zona supraînălţării DN66. De asemenea, ulterior emiterii acordului de mediu sus mentionat zona proiectului a fost declarată Parcul Național Defileul Jiului (2005) și Situl Natura2000 ROSCI0063 (2007). Din punct de vedere legal, considerați că aceste aspecte reprezintă elemente noi ce ar fi trebuit să conducă la revizuirea acordului de mediu emis inițial?
  2. Din jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene (Decizia C‑399/141 a Curții Europene de Justiție) rezultă că în cazul în care s-a derulat o procedură de evaluare a impactului asupra mediului (în cazul de față în anul 2003), aceasta trebuie reluată în cazul în care au intervenit elemente noi cum ar fi Situl Natura2000 (anul 2007). Acest aspect este constatat inclusiv de Ministerul Mediului prin scrisoarea nr. 11368/18 din 23.10.2015 (atașată prezentei). Care sunt motivele pentru care până la această dată (anul 2017), Hidroelectrica S.A. nu a acționat în sensul suspendării lucrărilor și a reluării procedurii de evaluare a impactului asupra mediului ignorând atât solicitările societății civile (aproape 30 de mii de cetățeni2), opinia Ministerului Mediului (scrisoarea nr. 11368/18 din 23.10.2015) și a Gărzii de Mediu (ați atacat în instanță nota constatare nr. 107/18.03.2016 emisă de Garda Națională de Mediu- Serviciul Comisariatului Județean Gorj)?
  1. Un număr care se apropie de 30 de mii de cetățeni și-au manifestat nemulțumirea față de această investiție și semnat o Petiție3 cerând suspendarea lucrărilor. Considerați acest aspect un motiv pentru a acționa cu prudență în ceea ce privește continuarea lucrărilor și pentru reluarea procedurii de obținere a acordului de mediu?
  1. Din punctul dvs de vedere, respectă sau nu proiectul amenajării hidroenergetice aflat în curs de execuție în Parcul Naţional Defileul Jiului și Situl Natura2000 ROSCI0063 Directivele Europene (Habitate și Păsări, Cadru privind Apa și EIA) și legislația din România prin care aceste directive au fost transpuse la nivel național?
  1. În situația în care proiectul va continua în pofida nerespectării dispozițiilor legale menționate anterior, își asumă reprezentanții Hidroelectrica consecințele civile și, după caz, penale ale acestor încălcări? Dar consecințele materiale pentru statul român ale imposibilității de punere în funcțiune a investiției?
  2. Care considerați că este nivelul de informare a populației, în general și a comunității locale din zona proiectului, în special, cu privire la amenajările din Defileul Jiului – investiție din bani publici? Ați inițiat până la acest moment o acțiune de informare a publicului cu privire la această investiție?
  1. Considerați că situația acestei investiții mai poate fi soluționată pe calea dialogului (așa cum a declarat reprezentanta Hidroelectrica la întâlnirea de la Bumbești)? În caz afirmativ, în opinia domniei voastre, cum s-ar putea realiza acest dialog, care ar fi contribuția Hidroelectrica în acest sens? Aveți sugestii legate de potențialele contribuții altor factori de interes?

 

[1] http://curia.europa.eu/juris/document/document.jsf?text=&docid=173523&pageIndex=0&doclang=ro&mode=lst&dir=&occ=first&part=1&cid=589876

[2]  https://campaniamea.de-clic.ro/petitions/opriti-distrugerea-defileului-jiului

[3]  https://campaniamea.de-clic.ro/petitions/opriti-distrugerea-defileului-jiului

 

Vă mulțumim și așteptăm cu interes opinia dumneavoastră.

11 septembrie 2017

Cu deosebită considerație,
Liviu CIOINEAG Director executiv

Poziție referitoare la Ordinul de Ministru nr. 1169 din data de 04.09.2017

noutate-20170909

Poziție referitoare la Ordinul de Ministru nr. 1169 din data de 04.09.2017 pentru aprobarea nivelului de intervenţie în cazul speciilor urs şi lup, în interesul sănătăţii şi securităţii populaţiei şi în scopul prevenirii unor daune importante

Prin prezenta ne manifestăm şi exprimăm nemulţumirea profundă legată de varianta Ordinului aprobată de Ministrul Mediului şi publicată în Monitorul Oficial Partea 1. Constatăm cu stupoare că procesul de dezbatere publică început în luna iunie a acestui an a fost de faţadă, recomandările noastre nefiind regăsite în textul documentului.

În cele ce urmează, dorim să subliniem principalele neajunsuri ale Ordinului de Ministru faţă de recomandările transmise de noi pentru îmbunătăţirea textului acestuia în data de 05.07.2017.

La Art. 1. alin. (1) se prevăd condiţiile de implementare a derogărilor de la statutul de specii strict protejate, „… cu condiţia să nu existe o alternativă acceptabilă”, însă din Art. 3., reiese ca primă opţiune recoltarea după metoda la pândă, iar ca alternativă se menţionează capturarea în vederea relocării şi nu invers.

Tot la Art. 1. alin. (1) se menţionează ca „… măsurile derogatorii să nu fie în detrimentul menţinerii populaţiilor speciilor menţionate într-o stare de conservare favorabilă în arealul lor natural…”. Însă pentru determinarea stării de conservare nu există suficiente date valide şi credibile din punct de vedere ştiinţific. Practic nu există date ştiinţifice la care să se facă raportarea şi care să sprijine aplicarea obiectivă a Ordinului.

La acelaşi articol şi aliniat, punctul a), se menţionează prima situaţie în care se poate acorda derogarea,şi anume „pentru prevenirea producerii unor daune importante, în special asupra culturilor agricole, animalelor domestice şi pentru prevenirea producerii unor daune importante asupra altor bunuri”. Ceea ce inseamnă că indivizii celor două specii vizate pot fi recoltate după metoda „la pândă” pentru a preveni daunele de tip economic, practic înainte de a se produce orice fel de pagubă şi nu după înregistrarea de daune recurente. Pentru pagube singulare/ izolate ar trebui aplicate măsuri compensatorii, aşa cum a recomandat de altfel şi Comisia Europeană prin „Platforma UE pentru coexistenţa dintre oameni şi carnivore mari”.

Prin Art. 3., alin. (4), se permite „capturarea, relocarea sau recoltarea exemplarelor din speciile urs şi lup […] în prezenţa personalului tehnic de specialitate…” şi nu de către personal tehnic angajat aşa cum am propus în cadrul procesului de dezbatere publică. Această prevedere permite practic „vânătoarea la trofeu”, descurajată de altfel şi de Academia Română1, ceea înseamnă că Ordinul aprobat nu ţine seama de avizul acestei instituţii.

A fost eliminat nejustificat Art. 3., alin. (5) care specifică interzicerea de instrăinare a tofeului, fapt care oferă posibilitatea menţinerii comerţului cu specii strict protejate, incălcându-se prevederile Convenţiei CITES. Comerţul sau instrăinarea trofeelor se poate face doar dacă există un sistem clar de crotaliere şi identificare a indivizilor recoltaţi, fapt care nu se regăseşte în acest ordin.

Solicităm:

  • Abrogarea din cauza nerespectării procesului de dezbatere publică şi implicit a Legii 52/2003 privind transparenţa decizională în administrarea publică sau, modificarea Ordinului de Ministru prin care să se ia în calcul recomandările transmise pentru perfectarea textului Ordinului în data de 05.07.2017, precum şi cele de mai jos.
  • Transparentizarea procesului de acordare a derogărilor prin publicarea fiecărui dosar prin care se solicită derogarea şi respectiv a rapoartelor de relocare/ recoltare pe site-ul Ministerului Mediului. Pe lângă documentele menţionate pentru cererea de derogare (punct de vedere, procese verbale, avizul administratorului/ custodelui) solicităm întocmirea unui raport detaliat de către comisie din care să reiasă clar necesitatea şi motivele care stau la baza propunerii derogării.
  • Legat de raportul care trebuie întocmit de gestionarii fondurilor cinegetice, motivele care pot fi bifate pentru recoltare/ derogare sunt mult prea generale şi lasă loc interpretărilor. Solicităm modificarea acestuia pentru a permite oferirea de detalii suplimentare şi specifice din care să reiasă motivul pentru ca s-a efectuat relocarea sau recoltarea, iar în ultimul caz, justificarea pentru care nu s-a realizat relocarea. De asemenea, raportul ar trebui să conţină şi un punct referitor la identificarea exemplarului relocat/ recoltat în baza monitorizării obligatorii (Art. 3, alin. (4)).
  • Un punct de vedere al Academiei Romane faţă de textul aprobat al Ordinului, prin care „vânătoarea la trofeu” nu este limitată.
  • Completarea textului Ordinului cu destinaţia animalelor recoltate, inclusiv a părţilor acestora care ar putea fi valorificate în urma unor posibile partide de „vânătoare la trofeu”.