Contacts

92 Bowery St., NY 10013

thepascal@mail.com

+1 800 123 456 789

Mediul politic își asumă o colaborare mai strânsă cu societatea civilă pentru elaborarea de legi pentru natură!

 

Federația Coaliția Natura 2000 a organizat la Bucuresti, in 24.11.2016,  prima dezbatere politica denumita “Ce legi facem pentru natură?”, impreună cu Societatea Ornitologică Română și Societatea Academică Română, în scopul de a favoriza accesul expertizei tehnice în procesul  legislativ. Intalnirea s-a bucurat de prezența a numeroși custozi și administratori (EKE; Eco-Civica, FCC, SOR; AAAP, Asociatia GeoD de promovare a biodiversității, Asociatia Echilibru, Zarand, GreenPeace, Centrul Judetean pentru Protecția Naturii Covasna, Fundatia Snagov, Parcul Natural Văcărești), reprezentanti ai Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor si ai presei. „Rezultatele unei analize asupra campaniilor electorale din 2012 și 2016 arată că natura este pe departe de a fi o prioritate în discursul sau promisiunile candidaților, însă vom încerca să îmbunătățim acest lucru printr-un contact cu principalele partide politice. Este important ca politicienii să înțeleagă care sunt soluțiile coerente, care generează efectele așteptate de populație în ceea ce privește problemele de mediu”, a declarat Liviu Cioineag, directorul Federației Coaliția Natura 2000 România. Principalele probleme ridicate de custozi și administratori  – apărătorii ariilor protejate, sunt conflictele generate de lipsa compensațiilor și a măsurilor agromediu/silvomediu pentru proprietarii de terenuri din arii protejate, care nu își pot folosi bunul din cauza restricțiilor impuse prin managementul siturilor. Lipsa unui buget dedicat ariilor protejate și interzicerea unor activități economice pe un procent de 75% din suprafața parcului – sunt alte două probleme stringente.

Mediul politic a fost reprezentat de reprezentanții PNL (Lucia Varga, Sulfina Barbu) și USR (Cornel Zainea), marii absenți fiind cei ai PSD si UDMR.  Politicienii prezenți și-au asumat să organizeze trimestrial întâlniri tehnice cu societatea civilă din sectorul conservării biodiversității, în spiritul democrației participative, pentru îmbunătățirea actelor normative.

Despre activitate:

Dialog pentru un cadru legal eficient în gestionarea ariilor naturale protejate

„CE LEGI FACEM PENTRU NATURĂ?”

 

Dezbaterea Publică „Ce legi facem pentru natură?” va aborda urmatoarele subiecte: politică versus politici, om politic versus diplomat, campaniile electorale și promisiunile de mediu.

Politicieni, deputați și senatori, candidați la alegerile din 11 decembrie 2016, sunt invitați preț de câteva ore să -i cunoască și să discute cu experții din ariile naturale protejate, pentru ca împreună să facă propuna legi în beneficiul naturii și al societății.

Coaliția Natura 2000 România este  o federație reprezentativă pentru sectorul conservării  biodiversității din România  care reunește 17 dintre cele mai importante organizații de mediu.

In 2016, Coaliția a inițiat activități de monitorizare a activității legislative a Parlamentului.  Procesul a implicat mai mulți experți în biodiversitate și  în politici publice, din interiorul și din afara federației. Instituțiile targhetate au fost: Comisia de mediu și echilibru ecologic și Comisia de Agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii conexe din Camera Deputaților, dar și plenul Camerei deputaților.

Inițiativele care au prezentat interes pentru Coaliția Natura 2000 în 2016 vizează domeniile: arii protejate, silvicultură, piscicultură, creșterea animalelor, vânătoarea, producția de energie.  Liviu Cioineag, directorul executiv al Coaliției Natura 2000 declara: „Există multe concepții greșite și prejudecăți legate de activitatea forului legislativ – unele meritate, altele atribuite prin generalizări și lipsă de cunoaștere. De-a lungul acestui an, încercând să creăm relații constructive cu deputații, am ajuns să confirmăm sau să infirmăm o parte dintre aceste concepții. Asigurând puncte de vedere consolidate cu argumente științifice, din practica în arii protejate, am reușit să îmbunătățim un proiect de lege și un proiect de modificare a unei legi. Este clar că procesul legislativ este o negociere, însă implicarea și aportul de expertiză pot să atârne greu”.

Despre proiect:

Proiectul  „Să facem împreună legi pentru natură”  s-a desfășurat în parteneriat cu Societatea Academică Română, Propark – Fundația pentru arii protejate și Societatea Ornitologică Română și a fost co-finanțat  printr-un grant din partea Elveției prin intermediul Contribuției Elvețiene pentru Uniunea Europeană extinsă.  Experții federației Coaliția Natura 2000 au analizat în 2016 peste 200 de inițiative legislative.  Aproximativ 10% dintre ele au fost amendate, întrucât în forma actuală aveau consecințe negative asupra integrității ariilor protejate, speciilor și habitatelor prioritare.

În urma identificării de inițiative cu impact major asupra ariilor protejate, experții Coaliției Natura 2000 au depus trei documente de poziție asupra a trei propuneri legislative: Pl-x 762/2016 privind înființarea Agenției Naționale pentru Arii Naturale Protejate (ANANP), amenda PL-x 69/2016, privind aprobarea OUG 60/2016 – modificarea și completarea Legii vânătorii și fondului cinegetic 407/2006, Bp. 326/2016 privind Stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile biomasă, biogaz și energie geotermală.

Dintre minusurile constatate dar care pot fi îndreptate menționăm slaba comunicare si interesul scazut  față de problemele legate de conservarea și protejarea naturii manifestată de membrii forului legislativ. Apoi, în majoritatea proiectelor analizate de experții Coaliției, justificarea inițiativelor noi sau a modificărilor cadrului actual este lipsită de date științifice, cercetări sau studii, având un caracter general, cu exprimări neclare. Ne-am dori ca deputații sau senatorii care vin cu inițiative să colaboreze cu experții în mediu pentru a documenta temeinic propunerile lor.

Despre noi:

Federația Coaliția Natura 2000 România acționează informal din 2003, când 55 de membrii, organizații nonguvernamentale din domeniul protecției naturii, s-au reunit pentru a-și consolida puterea de acțiune la nivel național și local, și pentru a contribui la desemnarea siturilor Natura 2000 în România. Din 2013, Federația are personalitate juridică și 17 membrii înregistrați oficial. Printr-un parteneriat al organizațiilor nonguvernamentale, ce oferă reprezentativitate și forță la nivel național, Federația acționează în domeniile: arii protejate, conservarea biodiversității, implementarea rețelei Natura 2000 în România.

 

Redactarea și trimiterea comunicatului s-a realizat din Proiectul “Să facem împreună legi pentru natură!”, derulat de Federația Coaliția Natura 2000 România în parteneriat cu Societatea Academică Română și co-finanțat printr-un grant din partea Elveției prin intermediul Contribuției Elvețiene pentru Uniunea Europeană extinsă. Acest comunicat nu reflectă neapărat poziția oficială a guvernului elvețian. Responsabilitatea pentru conținutul acestuia este asumată de Federația Coaliția Natura 2000 România.

 

                 

Comunicat de presă

Pitești, 23 noiembrie 2016. Federația Coaliția Natura 2000 România a organizat miercuri, o conferință de presă la Pitești, prilejuită de derularea Sesiunii regionale de traning pentru administratori de arii protejate.

Pe agenda conferinței de presă au fost introduse două subiecte de importanță națională:

Sesiunea regională de traning pentru administratori de arii protejate, Pitești, 22-24 noiembrie 2016

Salvarea Râului Alb în instanță!

Sesiunea a fost organizată în parteneriat cu Propark – Fundația pentru arii protejate și este a doua dintr-o serie de trei sesiuni, menite să ofere administratorilor de arii protejate acces la pregătire continuă. Participanții, în număr de 12 persoane, sunt reprezentanți ai custodiilor și administrațiilor din zonele Sud, Sud -Vest: situri Natura 2000, parcuri naționale, agenții pentru protecția mediului. Pe parcursul a trei zile, trainerii Janos Mark Nagy (Societatea Carpatină Ardeleană – EKE – Satu Mare) și Mihai Togor (Asociația Aqua Crisius Oradea) au aprofundat prin exerciții de interpretare a legislației și prin studii de caz, implementarea legislației cadru a ariilor protejate și a directivelor SEA/EIA/EA in România. În ultima zi de desfășurare, expertul juridic Carmen Bîrzan a dezbătut cu participanții cazuri reale de proiecte și activități cu impact în ariile protejate, din prisma demersurilor juridice necesare. „Ariile naturale sunt cele mai bune dintre ultimele colțuri de natură. E tot ce ne-a mai rămas și reprezintă puntea care leagă comunitățile locale de conceptul de dezvoltare durabilă. Administratorul de arii protejate, alături de instituțiile de resort, joacă un rol foarte important în păstrarea integrității siturilor și a conservării biodiversității. Atunci când legislația nu este „stăpânită”, activitățile sau proiectele antropice pot distruge ireversibil aceste colțuri de natură”, a declarat Liviu Cioineag, directorul Federației Coaliția Natura 2000 România.

Sesiunea de traning s-a desfășurat prin proiectul „Să facem împreună legi pentru natură”, desfășurat de Federația Coaliția Natura 2000 în parteneriat cu Societatea Academică Română, Propark, și Societatea Ornitologică Română, co-finanțat printr-un grant din partea Elveției prin intermediul Contribuției Elvețiene pentru Uniunea Europeană extinsă.

  1. Coaliția Natura 2000 a salvat în instanță Râul Alb!

*Acesta este cel de-al doilea proces câștigat împotriva construcțiilor ilegale de microhidrocentrale de pe râurile de munte din România

Federația Coaliția Natura 2000 România salută decizia Curții de Apel Alba Iulia, care a făcut dreptate în speța Râul Alb- Munții Retezat. Prin decizia deliberată la sfârșitul săptămânii trecute, magistrații au anulat aprobarea emisă de Agenția de Protecție a Mediului Hunedoara, pentru proiectul „Construire şi exploatare microhidrocentrale pe Râul Alb – beneficiar SC Abi Automotion SRL Deva”.  Oprind în instanță derularea proiectului de construcție autorizat abuziv de instituțiile de stat din Hunedoara, societatea civilă reușește să păstreze intactă și să dăruiască românilor o vale sălbatică, de mare frumusețe, cu  valoare deosebită pentru animale și plante, desemnată sit protejat la nivel european (Natura 2000 Strei-Hațeg).  „Este al doilea caz câștigat în instanță prin care am reușit să salvăm de munte de la distrugere, prin excavare și  betonare*. Am reușit acest lucru arătând că studiul de evaluare adecvată elaborat de elaboratorul de mediu Iudita Vas omitea date esențiale, precum prezența vidrei (Vidra lutra). În plus, pârâții au încercat să inducă în eroare instanța arătând că în zona Râului Alb se poate construi.   Ne bucurăm că există încă multă integritatea în rândul instanțelor superioare de judecată, în contradicție cu modul trist în care instituțiile de mediu dau greș în a apăra natura! Cerem Ministerul Mediului să nu mai ignore dezastrul natural provocat de proiectele care nu aduc energie verde ci distrug natura”, a declarat Liviu Cioineag, directorul federației.

Cazul a durat circa doi ani, timp în care Coaliția Natura 2000, cu sprijinul WWF România și Grupul Milvus a mobilizat resursele umane și financiare considerabile pentru a salva râul.

Microhidrocentrale – bani aruncați pe apa sâmbetei!

 

Situaţia MHC-urilor în anul 2013:
—————————————
În exploatare ……… 295 MHC cu 1077 GWh/an producţie proiectată
Nefuncţionale ……… 38 MHC cu 69 GWh/an producţie proiectată
În execuţie ………… 46 MHC cu 379 GWh/an producţie proiectată
—————————————
TOTAL …………….. 379 MHC cu 1525 GWh/an producţie proiectată

*primul caz fiind al Râului Șucu –Olteana din în Munții Țarcu – Județul Caraș-Severin
Producţia efectivă realizată în anul 2013 de cele 295 MHC-uri funcţionale a fost de 460 GWh. Asta înseamnă ca în 2013 producţia în MHC-uri a reprezentat 0.7% din producţia României.

Potenţialul microhidroenergetic tehnic amenajabil (adică folosirea la maximum a tuturor pâraielor din România, indiferent dacă este rentabil economic sau nu) este de 4078 GWh/an.
Asta înseamnă că dacă distrugem toate cursurile de apă cu debite mici din România s-ar putea obţine la teoretic 6.2% din producţia totală. Merită?

Pentru toate formele de investiții private în energie verde, cetățenii României vor plăti din buzunarul propriu zeci de milioane de euro cumulați pe o perioadă de 15 ani, pe schema de certificate verzi. Acest fapt face ca din „MHC”  o formă foarte profitabila de investiție, astfel că investitorii care au distrus zeci de râuri din România vor deveni foarte bogați, chiar dacă au distrus mediul. Prețul va fi plătit de noi toți: râuri fără pești, zone naturale distruse, secetă!

Detalii tehnice despre caz:

Curtea de Apel Alba anunță pe 17 noiembrie 2017 că admite recursul nostru împotriva sentinţei nr. 1129/CA/2012 pronunţată de Tribunalul Hunedoara. Mai mult, magistrații au casat în tot şi rejudecând, au admis acţiunea formulata de Federația Coaliția Natura 2000 împotriva APM Hunedoara și au anulat decizia etapei de încadrare emisă Agenția de Protecție a Mediului Hunedoara, pentru proiectul Construire şi exploatare microhidrocentrale pe Râul Alb – beneficiar „SC Abi Automotion SRL Deva”.  Solutia este DEFINITIVĂ!

 De ce ne-am mobilizat pentru Râul Alb?

Dincolo de problema unui precedent primejdios cauzat de ilegalitățile comise până acum, Râul Alb este un caz reprezentativ pentru situația întregii biodiversități pe care România încă o mai are și care constituie o bază pentru viitor. Valea Râului Alb constituie o „perlă ascunsă” din patrimoniul natural al ţării, fiind o zonă conservată până acum aproape perfect din punct de vedere geomorfologic şi hidromorfologic. De la izvoarele de la peste 2000 m  până la aprox. 780 m altitudine nu există niciun drum de acces, iar pe cursul de apă nu sunt balastiere sau regularizări şi nici măcar nu s-a făcut plutărit în trecut. Valea este importantă şi din punct de vedere ştiinţific şi ar trebui conservată ca etalon.

 

                  Inline image 1

 

Comunicat de presă

Federația Coaliția Natura 2000 România a organizat vineri, 11.11.2016, la Cluj, o conferință de presă prilejuită de derularea Sesiunii regionale de training pentru administratori de arii protejate.

Pe agenda conferinței de presă au fost introduse doua subiecte de importanță națională:

Sesiunea de traning pentru administratori de arii protejate, Cluj, 9-11 noiembrie 2016

Nerespectarea legislației din domeniul conservării biodiversității. Proiect de microhidrocentrală pe Valea Râului llva (Bistrița) și pe Raul Secuș, Mureș

Sesiunea a fost organizată în parteneriat cu Propark – Fundația pentru arii protejate și este prima dintr-o serie de trei sesiuni, menite să ofere administratorilor de arii protejate acces la pregătire continuă. Participanții, în număr de 19 persoane, sunt reprezentanți ai custodiilor și administrațiilor din zonele Centru și Nord-Vest: situri Natura 2000, parcuri naționale, agenții pentru protecția mediului. Pe parcursul a trei zile, trainerii Janos Mark Nagy (Societatea Carpatină Ardeleană – EKE – Satu Mare) și Mihai Togor (Asociația Aqua Crisius Oradea) au aprofundat prin exerciții de interpretare a legislației și prin studii de caz, implementarea legislației cadru a ariilor protejate și a directivelor SEA/EIA/EA in România. În ultima zi de desfășurare, expertul juridic Carmen Bîrzan a dezbătut cu participanții cazuri reale de proiecte și activități cu impact în ariile protejate, din prisma demersurilor juridice necesare. „Ariile naturale sunt cele mai bune dintre ultimele colțuri de natură. E tot ce ne-a mai rămas și reprezintă puntea care leagă comunitățile locale de conceptul de dezvoltare durabilă. Administratorul de arii protejate, alături de instituțiile de resort, joacă un rol foarte important în păstrarea integrității siturilor și a conservării biodiversității. Atunci când legislația nu este „stăpânită”, activitățile sau proiectele antropice pot distruge ireversibil aceste colțuri de natură”, a declarat Liviu Cioineag, directorul Federației Coaliția Natura 2000 România.

Sesiunea de traning s-a desfășurat prin proiectul „Să facem împreună legi pentru natură”, desfășurat de Federația Coaliția Natura 2000 în parteneriat cu Societatea Academică Română, Propark, și Societatea Ornitologică Română, cu finanțare de la Guvernul Elvețian prin contribuția la mecanismul româno-elvețian.

  1. Valea Râului Ilva este în pericol din cauza construcției unei microhidrocentrale

Federația Coaliția Natura 2000 condamnă modul de avizare a proiectului „Amenajare hidroenergetică – centrale hidroelectrice de mică putere pe râul Ilva, amonte de satul Lunca Ilvei”. Agenția pentru Protecția Mediului Bistrița-Năsăud a emis decizia de încadrare nr. 93/06.02.2012 fără să ia în calcul impactul asupra mediului. Iar acum, pentru tăierea unei suprafețe de pădure de 0,7242 ha pentru amplasarea aceleiași investiții hidroenergetice, s-a depus un alt proiect, „Scoaterea temporară din fondul forestier naţional a suprafeţei de 0,7242 ha teren forestier pentru Amenajare hidroenergetică Lunca Ilvei”, pentru care APM Bistrița-Năsăud a postat în 04.11.2016 un draft de decizie de încadrare. În mod abuziv, ambele decizii sunt fără evaluarea impactului asupra mediului, deși este de notorietate publică impactul masiv și ireversibil. Deși investiția a fost împărțită în două proiecte, în decizia pentru scoaterea din fondul forestier scrie: ”Proiectul nu are efect cumulativ cu alte proiecte existente în zonă”. Cu alte cuvinte, scrie că proiectul de scoatere din fondul forestier pentru amenajarea hidroenergetică nu are impact cumulativ cu amenajarea hidroenergetică propriu-zisă!
Legal ar fi fost, conform art. 5 din Metodologia aprobată prin Ordinul 135/2010, ca cele două proiecte, cel modificator și cel inițial, să fie acum evaluate cumulativ și, întrucât certitudinea lipsei impactului semnificativ este exclusă, decizia de încadrare să fie cu evaluarea impactului asupra mediului. Astfel și localnicii ar putea să-și spună într-o dezbatere publică părerea despre proiectul care le mutilează valea pe veci.
De asemenea atragem atenția că nu este o scoatere temporară din circuitul silvic, ci o scoatere definitivă mascată, pentru că nu este fezabil ca peste țeava îngropată să se planteze arbori care să edifice o pădure.  Deci scoaterea din circuitul silvic nu a fost încă aprobată, pădurea a fost deja tăiată pe traseul aducțiunii, după cum reiese din imagini luate în data de 05.10.2016.
Solicităm:

-verificarea legalității tăierii arborilor, care a avut loc pe traseul aducțiunii, pe valea Ilvei, amonte de Lunca Ilvei.
– solicităm revocarea deciziei de încadrare și impunerea de studii de evaluare adecvată și studii de impact cumulat.

Coaliția Natura 2000 va contesta scoaterea din fondul forestiere a supafeței de 0,7242 hectare, existând suspiciuni de nerespectare a prevederilor legale.

MHC pe Râul Secuș

Federația Coaliția Natura 2000 condamnă modul de avizare a proiectului „Amenajare hidroenergetică Secuș – Județul Mureș” – Beneficiar: S.C. BETONMIX S.R.L., Oradea Proiectant: S.C. 4C PROJECT CONSULTING S.R.L., Cluj-Napoca. APM Mureș a omis din etapa de încadrare studiul de evaluare adecvată, deși acesta fusese comandat de beneficiar. Studiul a relevat impact semnificativ negativ asupra speciilor protejate din Situl de Importanţă Comunitară ROSCI0019 „Călimani – Gurghiu.

Federația se va îndrepta legal împotriva instituției existând suspiciuni de abuz în serviciu.

Activitate finanțată prin proiectul „Să facem împreună legi pentru natură!”, co-finanțat printr-un grant din partea Elveției prin intermediul Contribuției Elvețiene pentru Uniunea Europeană extinsă

Acest articol nu reflectă neapărat poziția oficială a guvernului elvețian. Responsabilitatea pentru conținutul acestuia este asumată de Federația Coalția Natura2000 România.

 

 

Stopați distrugerea văii Ilvei!

Către: Garda Forestieră Cluj

Stopați distrugerea văii Ilvei

CD

Contact Campaign Creator

Campanie inițiată de
Calin Dejeu
Stopați distrugerea văii Ilvei

Agenția pentru Protecția Mediului Bistrița-Năsăud a emis decizia de încadrare nr. 93/06.02.2012 pentru proiectul „Amenajare hidroenergetică – centrale hidroelectrice de mică putere pe râul Ilva, amonte de satul Lunca Ilvei”. Iar acum, pentru tăierea unei suprafețe de pădure de 0,7242 ha pentru amplasarea aceleiași investiții hidroenergetice, s-a depus un alt proiect, „Scoaterea temporară din fondul forestier naţional a suprafeţei de 0,7242 ha teren forestier pentru Amenajare hidroenergetică Lunca Ilvei”, pentru care APM Bistrița-Năsăud a postat în 04.11.2016 un draft de decizie de încadrare. În mod abuziv, ambele decizii sunt fără evaluarea impactului asupra mediului, deși este de notorietate publică impactul masiv și ireversibil al acestui tip de investiții, numite uzual microhidrocentrale.
Avem deci o singură investiție care a fost înpărțită în două proiecte. Absolut eronat este faptul că în decizia pentru scoaterea din fondul forestier scrie: ”Proiectul nu are efect cumulativ cu alte proiecte existente în zonă”. Cu alte cuvinte, scrie că proiectul de scoatere din fondul forestier pentru amenajarea hidroenergetică nu are impact cumulativ cu amenajarea hidroenergetică propriu-zisă!
Legal ar fi fost, conform art. 5 din Metodologia aprobată prin Ordinul 135/2010, ca cele două proiecte, cel modificator și cel inițial, să fie acum evaluate cumulativ și, întrucât certitudinea lipsei impactului semnificativ este exclusă, decizia de încadrare să fie cu evaluarea impactului asupra mediului. Astfel și localnicii ar putea să-și spună într-o dezbatere publică părerea despre proiectul care le mutilează valea pe veci.
De asemenea atragem atenția că nu este o scoatere temporară din circuitul silvic, ci o scoatere definitivă mascată, pentru că nu este fezabil ca peste țeava îngropată să se planteze arbori care să edifice o pădure.
Dar cel mai grav este faptul că, deși decizia de încadrare din 2016 nu este deocamdată decât un draft supus consultării publice, fără nicio valoare legală, deci scoaterea din circuitul silvic nu a fost încă aprobată, pădurea a fost deja tăiată pe traseul aducțiunii, după cum reiese din imagini luate în data de 05.10.2016.
Vă solicităm să verificați legalitatea tăierii arborilor, care a avut loc pe traseul aducțiunii, pe valea Ilvei, amonte de Lunca Ilvei.
Vă solicităm, de asemenea, să nu avizați scoaterea din fondul forestiere a supafeței de 0,7242 hectare pentru o nouă agresiune ilegală asupra unei văi carpatine.

De ce este important?

Pentru că distrugerea pădurilor și râurilor carpatine a luat proporții apocaliptice și nu ne mai putem permite pierderea niciunei văi. Pentru că pierderea patrimoniului natural este, spre deosebire de pierderile din alte domenii, un proces ireversibil. Ilegalitățile masive din domeniul mediului nu mai pot fi tolerate.

Petitia poate fi semnata aici: https://campaniamea.de-clic.ro/petitions/stopati-distrugerea-vaii-ilvei

 

Învinge mediul? Proiectul energetic de pe Râul Alb, tranșat peste două săptămâni

Peste două săptămâni activiștii de mediu de la Federația Coaliția Natura 2000 află dacă au reușit să convingă instanța că lucrările energetice de pe Râul Alb din Retezat trebuie oprite.
 
Magistrații de la Curtea de Apel Alba Iulia au amânat pentru data de 17 noiembrie pronunțarea în dosarul în care Federaţia Coaliţia Natura 2000 România a dat în judecată Agenţia pentru Protecţia Mediului şi SC ABI Automotion SRL, executantul proiectului. Tribunalul Hunedoara, prima instanță sesizată, a respins cererea activiștilor de mediu, dar aceștia au atacat cu recurs sentința la Curtea de Apel Alba Iulia.
De precizat că Federaţia Coaliţia Natura 2000 România a dat în judecată Agenţia pentru Protecţia Mediului şi SC ABI Automotion SRL, executantul proiectului. Proiectul de construire și exploatare de microhidrocentrale pe Râul Alb, județul Hunedoara a fost încă de la început unul dintre cele mai controversate şi constă în construirea, exploatarea şi racordarea la sistemul energetic naţional a microhidrocentralei de pe Râul Alb, beneficiar fiind SC Abi Automotion SRL Deva. Autorizaţia de construire a fost emisă de Consiliul Judeţean Hunedoara în decembrie 2013, iar termenul de execuţie este de 36 de luni. Proiectul a fost demarat în 15 iulie 2014 şi ar fi trebuit să fie finalizat în 15 iulie 2017.
De asemenea, spun informaţiile oficiale, în zonă există un al doilea proiect în lucru, care presupune construirea de locuinţe de serviciu şi birouri, beneficiarul fiind SC Abi Ecoacvacultura SRL, tot din Deva, care a primit autorizaţie de construire de la Primăria comunei Sălaşu de Sus, în septembrie 2014. Termenul de execuţie este de 36 de luni, iar lucrările au început în septembrie 2014. La finalul proiectului, în zonă ar trebui să fie construite trei microhidrocentrale, o pescărie, o zonă de procesare peşte, un imobil cu locuinţe şi birouri. Agenţia de Protecţie a Mediului Hunedoara a fost acţionată în judecată de Federația Coaliția Natura 2000, pentru că ar fi dat undă verde unui proiect privat hidroenergetic într-o arie naturală protejată din Munții Retezat.
 WWF- România și Federația Coaliția Natura 2000 România au avertizat că Râul Alb, situat în Geoparcul Dinozaurilor Ţara Haţegului şi în situl Natura 2000 Strei-Haţeg, este pe punctul de a fi distrus prin proiectul “Construire  şi Exploatare de Microhidrocentrale pe Râul Alb” al S.C. ABI AUTOMOTION S.R.L.. Activiştii de mediu vorbesc despre un “cumul de avize flagrant ilegale, incluzând scoaterea ilegală de teren din circuitul silvic, iar  Federația Coaliția ONG Natura 2000 a solicitat în instanță anularea proiectului, însă nu a avut câştig de cauză.
Pe de altă parte, reprezentanţii Agenţiei de Protecţie a Mediului Hunedoara i-au acuzat pe activiştii de mediu de la Federaţia Coaliţia Natura 2000 că au citat trunchiat articolul de lege pe care se bazează când formulează acuzaţiile. 
http://gazetadedimineata.ro/actualitate/invinge-mediul-proiectul-energetic-de-pe-raul-alb-transat-peste-doua-saptamani/