Contacts

92 Bowery St., NY 10013

thepascal@mail.com

+1 800 123 456 789

Noua Strategie Energetică a României trebuie să fie mai transparentă și să integreze conservarea biodiversității

București, 7 aprilie – WWF România, împreună cu Societatea Ornitologică Română (SOR), Fundația Terra Mileniul III, Federaţia Coaliţia Natura 2000, Bankwatch și 2Celsius atrag atenția, printr-o Scrisoare Comună de Poziție privind noua Strategie Energetică a României 2016-2030 cu perspectiva anului 2050, că aceasta trebuie să țină cont, pe lângă numeroase aspecte privind mediul, de obiectivele de conservare, convențiile și reglementările europene și internaționale privind biodiversitatea. Scrisoarea a fost trimisă către Ministerul Energiei, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor și Ministerul pentru Consultare Publică și Dialog Civic.

Beneficiile biodiversității, recunoscute de UE, nu și de legislația din România

Obiectivul prioritar al Uniunii Europene (UE) pentru anul 2020[1] în ceea ce privește biodiversitatea este de a stopa pierderea biodiversității și degradarea serviciilor ecosistemice din UE până în 2020, precum și refacerea acestora în măsura posibilului, odată cu sporirea contribuției UE la combaterea pierderii biodiversitatii pe plan mondial.  Comisia Europeană[2] recunoaște beneficiile biodiversității, această nefiind „doar importantă în sine, ci totodată oferă societății o gamă largă de servicii ecosistemice, precum apă curată, polenizare, protecție împotriva inundațiilor, care au o valoare economică și socială însemnată”.  Mai mult decât atât, Strategia UE a biodiversității pentru 2020 urmărește să nu existe nicio pierdere netă în ceea ce privește ecosistemele și serviciile aferente.

Cu toate acestea, analizele elaborate și publicate până în prezent privind Strategia Energetică a României 2016-2030 nu acordă importanța cuvenită conservării biodiversității neţinând cont de riscurile asociate impactului anumitor tipuri de infrastructuri energetice.

MHC-urile, promovate din nou, cu orice preț, ca sursă de „energie verde”

Un exemplu în acest sens îl constituie capacitățile hidroenergetice, documentul ignorând impactul major al hidrocentralelor asupra ecosistemelor râurilor.

WWF a afirmat în repetate rânduri că nu este suficient ca o anumită tehnologie sau sursă de energie regenerabilă să nu genereze emisii de CO2 în atmosferă pentru a putea fi catalogată drept „energie verde”, ci trebuie luat în considerare și impactul asupra ecosistemelor afectate.

Atunci când vine vorba de promovarea MHC-urilor ca sursă regenerabilă de energie, trebuie să se țină seama de faptul că  doar aprox. 1% din producția de energie electrică hidro în România este produsă de MHC-uri, restul rezultând din centrale medii și mari (aprox. 18.219 GWh din totalul de 18.950 GWh energie hidro produsă în 2014).  Instalarea de noi hidrocentrale ar trebui luată în calcul numai în cazul în care potențialul de optimizare a infrastructurii existente a fost realizat și toate optiunile au fost analizate cu atentie pentru alegerea variantelor/combinatiei de variante care au cel mai redus impact asupra mediului.  Mai mult decât atât, scoaterea din funcțiune a barajelor vechi ori a acelor instalații aflate în locații critice pentru continuitatea râului trebuie planificată într-o maniera strategică, conform recomandărilor ICPDR[3] și Directivei Cadru privind Apa.

De asemenea, pentru obținerea unor rezultate sustenabile și pentru respectarea principiilor privind transparența decizională este absolut necesară participarea ONG-urilor de mediu la grupurile de lucru și dezbateriile viitoare având drept scop elaborarea noii Strategii Energetice.

Nevoia de transparență și consultare cu societatea civilă

În procesul de elaborare a documentelor Strategiei Energetice a României 2016-2030, ONG-uri cu o experiență semnificativă în conservarea biodiversității sau în impactul de mediu al energiei nucleare, cărbunelui sau gazelor de şist au fost eliminate în cadrul procesului. Acest fapt afectează în mod negativ rezultatul final; pe lângă cele deja menționate, documentele tratează superficial sau exclud aspecte importante precum:

– problema infrastructurilor energetice ce prezintă riscuri incomplet cunoscute și evaluate (exploatarea gazelor de șist)

– impactul asupra biodiversității al unor surse de energie regenerabilă precum morile eoliene, biomasa și panourile fotovoltaice, în funcţie de tehnologie şi locaţie

– riscurile aferente utilizării energiei nuclear-electrice precum și cele aferente gestionării deșeurilor radio-active, care au determinat alte țări europene să elimine complet astfel de infrastructuri din planurile lor de dezvoltare energetică

– problema  biocarburanţilor şi modul în care România intenţionează să îşi atingă ţinta angajată faţă de legislaţia europeană.

 

Organizația WWF rămâne în continuare interesată în participarea la grupurile de lucru privind elaborarea noii Strategii Energetice și va urmări în mod serios continuarea procesului de elaborare și evaluare a acestui document strategic, cu speranța că acesta va fi  mai transparent și mai participativ decât cel de până în prezent.

Note pentru editori:

– mai multe informații despre activitatea WWF-România privind protejarea râurilor din România: http://www.raurileromaniei.ro și http://www.wwf.ro/campanii/raurile_de_munte_ultima_sansa/  şi integrarea biodiversităţii în procesul decisional şi politicile sectoriale: xxx (link de la Mara)

Pentru mai multe informaţii vă rugăm contactaţi:

Diana Cosmoiu, Specialist Regional Politici Publice, WWF; email: dcosmoiu@wwfdcp.ro  tel: 0213174996

Adriana Trocea, Specialist comunicare, WWF România; email: atrocea@wwfdcp.ro, tel: 0728278737

 

Despre WWF (World Wide Fund for Nature)

Înfiinţată în anul 1961, WWF este una dintre cele mai importante organizaţii internaţionale care derulează proiecte pentru conservarea naturii, în peste 100 de ţări. Misiunea WWF la nivel global este să oprească degradarea mediului înconjurător şi să construiască un viitor în care oamenii trăiesc în armonie cu natura. Mai multe detalii la: www.wwf.ro.

[1] http://ec.europa.eu/environment/pubs/pdf/factsheets/biodiversity_2020/2020%20Biodiversity%20Factsheet_RO.pdf

[2] http://ec.europa.eu/environment/nature/biodiversity/comm2006/2020.htm

[3] Comisia Internaţională pentru Protecţia Dunării

Garda de Mediu a suspendat activitatea fermei ilegale de nurci din Feldioara

În urma presiunilor realizate de Coaliția Natura 2000 pentru a limita dezastrul ecologic realizat de exemplare din specia invazivă Neovision vision (Nurca americană) în situl avifaunistic Dumbrăvița – Rotbav – Măgura Codlei, Garda de Mediu Brașov a suspendat activitatea ilegală a fermei AG Roneco Farm SRL, responsabilă de evadarea nurcilor. In raspunsul Comisariatului Judetean al GM Brasov se arată ca „intrucât la data efectuării controlului societatea nu deținea autorizație de mediu, act ce atestă legalitatea funcționării din punct de vedere al protecție mediului, s-a aplicat sancțiunea contravențională principală […] și sancțiunea complementară de suspendare a activității până la obținerea actelor de reglementare”.

 

Coaliţia Natura 2000  România, a inceput demersurile pentru reducerea impactului exemplarelor de nurcă americană (Neovision vision) in luna martie, impreună cu Societatea Ornitologică Română. Demersurile au fost fundamentate prin obținerea de dovezi clare care atestă că exemplarele evadate în toamna anului 2015 din ferma respectivă au produs un impact alarmant pe cursul Râului Olt și în situl Dumbrăvița – Rotbav – Măgura Codlei, asupra păsărilor și peștilor. În urma extinderii cercetărilor, prezența nurcilor a fost identificată și în gospodăriile din zona limitrofă, pericolul răspîndirii de parvovirusuri și  chiar a rabiei fiind unul real. Federația Coaliţia Natura 2000  România a solicitat autorităților competente sistarea activității Fermei și  interzicerea tuturor transporturilor de exemplare vii de nurcă americană pe raza județului Brașov și din alte ferme care au ca obiect de activitate importul/exportul, deținerea și creșterea de nurci americane.

Intrucât Nurca americană (Neovision vision) este considerată o specie invazivă care aduce prejudicii importante pentru biodiversitate, Coalitia Natura 2000 a inceput demersurile pentru transpunerea in legislația românească a Regulamentului CE 1143/2014 privind introducerea și prevenția raspândirii speciilor invazive in statele membre și elaborarea listei de Specii invazive și alohtone.

Acțiunea a fost realizată prin proiectul ”Capacitate și implicare pentru ariile naturale protejate din Romania” – proiect finanțat prin granturile SEE 2009-2014, în cadrul Fondului ONG în România

Camera Deputațílor a votat legea ANANP cu amendamentele propuse de Coaliția Natura 2000

Pe data de 13 aprilie, Camera Deputaților a votat în plen proiectul de lege PL-x nr. 762/2015   – proiectul de Lege privind înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Arii Naturale Protejate. Noua lege este necesară pentru coordonarea și managemntul ariilor protejate din România, inclusiv a siturilor Natura 2000. Deputații au luat la cunoștiință documentul de poziție al Federației Coaliția Natura 2000, elaborat în urma grupului de lucru la nivel de minister din data de 4 martie, retransmis spre consultare către Comisia de Mediu din Camera Deputaților. Documentul de poziție cu propunerile de proiect de lege a fost elaborat de Grupul de lucru pe legislația ariilor protejate de la nivelul Federatiei Coaliția Natura 2000. Din componența acestui grup fac parte următorii voluntari:

 

Componenta GL AP: Cristina Sut  (SOR), Dan Hulea (SOR), Tiberiu Chiriches  (PP), Cristi Papp (WWF), Attilla Pilbath  (Geo Acc), Mihai Zotta  (CC), Dan Trifu  (Ecocivica), Dan Ionescu  (SOR), Janos Mark Nagy (EKE), Togor V. Mihai (AquaCrisius), Matei Dragomir (ACDB), Misu Gligan (ARR)

 

Pentru analiza administrativă și corelarea cu celelalte legi conexe a fost subcontractat un expert de mediu. El a livrat analiza cadrului legal de înființare a ANANP, analiza proiectului de Lege privind înființarea ANANP și a redactat documentul de poziție cuprinzând o propunere de proiect de Hotărâre de Guvern privind organizarea şi funcţionarea ANANP.

 

Dezbaterea proiectului de lege a început în august 2015, a fost întreruptă în noiembrie din cauza schimbărilor la nivel de aparat central și au fost reluate în decembrie 2015 cu noul secretar de stat. Coaliția a insistat pentru independența noii agenții prin desemnarea statutului de „agenție sub autoritate”. În plus, a solicitat atribuții de creare de administrații în subordinea sa. Cu toate că aceste amendamente nu au fost acceptate de camera cu rol decizional, prin lobby-ul realizat de membrii federației, a fost introdusă atribuția de preluare a ariilor neadministrate și a fost respins articolul ce impunea standarde salariale.

Deși nu are forma ideală, forma in care a trecut legea este un prim pas in perfectionarea aparatului de reglementare si coordonare a ariilor protejate. Strategia responsabililor de Biodiversitate din MMAP este ca HG -ul de aplicare a legii si ordinele care normeaza activitatea custozilor (Om 1052/2014, Om 1026/2009,) sa favorizeze desfășurarea activității noii instituții.  Urmează ca Federația Coaliția Natura 2000 sa lucreze la nivel de Grup de Lucru pentru redactarea si votarea HG-ului de functionare a ANANP, precum si modificarea Ordinului 1052/2014.

Grupul de lucru și-a desfășurat activitatea prin intermediul proiectului Capacitate și implicare în ariile naturale protejate, finanțat prin Granturile SEE 2009-2014, în cadrul Fondului ONG in România.

Monitorizarea activității Camerei deputaților și activitățile de lobby au fost desfășurate prin proiectul „Să facem împreună legi pentru natură”, derulat de Federația Coaliției Natura 2000 România în parteneriat cu Propark – Fundația pentru Arii protejate, Societatea Ornitologică din România și Societatea Academică Română, cofinanțat printr-un grant din partea Elveției,  prin intermediul contribuției elvețiene pentru Uniunea Europeană extinsă. 

Acest comunicat nu reflectă neapărat poziția oficială a Guvernului Elvețian. Responsabilitatea pentru conținutul acesteia este asumată în întregime de Federația Coaliția Natura 2000.

Societatea civilă susține remunerarea corectă a angajaților MMAP

 

Coaliția Natura 2000, o federație reprezentativă pentru conservarea biodiversității din România salută protestul spontan al angajaților din Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, desfășurat în data de 13 aprilie 2016. Membrii noștri, 17 organizații puternic implicate în managementul ariilor protejate, doresc ca instituția centrală de resort  – un partener constant de dialog, să-și întărească capacitatea instituțională prin remunerarea adecvată a resursei umane. În prezent, motivarea angajaților nu este posibilă într-un cadru defavorizat în raport cu celelalte ministere, în care drepturile salariale sunt ținute la un nivel derizoriu.

Mai mult, în timp ce resursele de mediu sunt exploatate în interesul dezvoltării, statul alocă cele mai puține resurse financiare pentru mediu, ape și păduri.

 

Considerăm că modelul de dezvoltare durabilă asumat de România necesită echitate în privința mobilizării resurselor între cei trei poli de dezvoltare – mediu, economie și comunitate. Până în prezent, prin remunerarea derizorie a funcționarilor din aparatul de reglementare și control al mediului, apelor și pădurilor se creează o discriminare voită și o demotivare menită să producă disfuncționalități în activitățile instituțiilor centrale, regionale și locale.

 

Apreciem că blocarea procesului de majorare a salariilor arată nivelul scăzut de recunoaștere a eforturilor depuse de funcționari și implică o lipsă de responsabilitate față de valorile de patrimoniu și serviciile de mediu pentru care aceștia lucrează.

 

Suntem solidari cu angajații care au ajuns să își ceară drepturile în stradă și solicităm Parlamentului României și Guvernului să își revizuiască atitudinea față de aceștia, promulgând creșterea salariilor la nivel cu celelalte ministere.

Proiectul SFILPN – Să facem împreună legi pentru natură!

Coaliția Natura 2000 anunță începerea proiectului „Să facem împreună legi pentru natură!”

Proiectul este co-finanțat printr-un grant din partea Elveției prin intermediul Contribuției Elvețiene pentru Uniunea Europeană extinsă, aprilie 2016 – martie 2017, având o finanțare totală de 65.816,00 CHF, dintre care 59.216,00 CHF reprezintă finanțare nerambursabilă și 6.600,00 CHF contribuția proprie.

Proiectul Federației Coaliția Natura 2000 se concentrează pe îmbunătățirea cadrului legislativ din sectorul conservării biodiversității, având ca principal efect facilitarea și promovarea unui management eficient pentru ariile naturale protejate din România. Proiectul va debuta cu monitorizarea lucrărilor Camerei Deputaților, activitate ce va fi derulată împreună cu Societatea Ornitologică Română pe toată perioada proiectului. Procesul de monitorizare și amendare a inițiativelor legislative se va încheia cu o conferință națională pentru dezbaterea principalelor provocări la care este supus cadrul legal specific. Susținerea implementării corecte a legislației va fi facilitată de partenerul Propark – Fundația pentru Arii Protejate prin instruire și mentorat pentru 45 de reprezentanți ai administratorilor și custozilor de arii protejate dar și a agențiilor locale de protecția mediului. Totodată, proiectul va promova 24 de arii protejate din România prin înființarea unei pagini speciale pe portalul www.româniacurată.ro și publicarea unei serii de articole de presă, prin intermediul Societății Academice Române. 

Rezultatele acestui proiect însumează îmbunătățirea cadrului legislativ prin elaborarea a cel puțin 6 amendamente la proiectele de lege, peste 24 de articole pentru promovarea ariilor protejate și cel puțin 45 factori de decizie instruiți în implementarea corectă a legislației privind impactul asupra mediului. Vizibilitatea proiectului va fi asigurată în principal prin parteneriatul cu Societatea Academică Română, care va crea pe portalul www.româniacurată.ro o secțiune specială pentru arii protejate. Acțiunile desfășurate în cadrul proiectului vor intra în atenția a peste 40.000 de persoane – custozi, administratori, funcționari din instituțiile de resort, parlamentari și politicieni, iubitori de mediu în general. 

Obiectiv General: Implicarea directă a administratorilor de arii naturale protejate in elaborarea de politici publice de mediu și creșterea vizibilității implementării acestora la nivel național. 

Obiectiv specific 1. Contribuția la 6 proiecte legislative cu impact asupra mediului in cadrul unui program de monitorizare a activității Camerei Deputaților pentru membrii Federației și administratorii de arii naturale protejate in perioada aprilie 2016-martie 2017
Activitatea 1.1. Desfășurarea unui program de monitorizare pentru două comisii parlamentare ți ședințele in plen ale Camerei Deputaților in perioada aprilie 2016- martie 2017. 

Activitatea 1.2. Elaborarea participativă și comunicarea publică a 6 pachete de amendamente la proiecte legislative in dezbatere la Camera Deputaților in perioada aprilie 2016- martie 2017. 

Activitatea 1.3 Organizarea unei dezbateri publice pe tema „Ce legi facem pentru natură?” cu 40 de reprezentanți ai mass media, parlamentari și administratori de arii naturale protejate in perioada ianuarie 2017- martie 2017. 

Obiectiv specific 2. Susținerea implementării corecte a legislației de mediu și procedurilor de evaluare a impactului asupra mediului in cadrul unui program de instruire și mentorat pentru 45 de reprezentanți ai administratorilor si agențiilor locale de protecția mediului până in martie 2017 

Activitatea 2.1. Organizarea a 3 sesiuni de formare pentru 45 de participanți in domeniul procedurilor de evaluare a impactului asupra mediului in perioada octombrie 2016- martie 2017. 

Activitatea 2.2. Mentorat pentru elaborarea avizelor administratorilor in procedura de evaluare a impactului asupra mediului in perioada iulie 2016- martie 2017 . 

Activitatea 2.3. Comunicarea publică a 10 cazuri de proiecte in arii naturale protejate, cu avize negative in perioada iulie 2016- martie 2017.

Obiectiv specific 3. Creșterea vizibilității pentru cel puțin 24 de arii naturale protejate prin seria de articole “Apeluri și povești din natură” de pe portalul Romania Curata pe parcursul implementării proiectului. 

. Activitatea 3.1. Publicarea a 10 articole despre activitatea in arii protejate a membrilor Federației in perioada aprilie 2016- decembrie 2016

Activitatea 3.2. Elaborarea și publicarea a 14 “povești din arii protejate” despre alți administratori de arii naturale protejate in perioada iulie 2016- martie 2017.

Rezultatul activităților 3.1 si 3.2 va fi informarea și implicarea a 40 000 persoane, cititori ai portalului Romania Curată .

Obiectiv de dezvoltare organizațională 4. Creșterea vizibilității și credibilității Federației față de membrii și public prin elaborarea și publicarea raportului de activitate pentru anul 2016.

Activitatea 4.1. Organizarea Adunării Generală anuale a Federației Coaliția Natura2000 Romania in perioada ianuarie 2017- martie 2017.

Activitatea 4.2. Elaborarea și publicarea Raportului anual al Federației Coaliția Natura2000 Romania in perioada ianuarie 2017- martie 2017.

Această prezentare a proiectului nu reflectă neapărat poziția oficială a guvernului elvețian. Responsabilitatea pentru conținutul acesteia este asumată în întregime de Federația Coaliția Natura2000 România.

Pentru informații oficiale despre Programul de Cooperare Elvețiano-Roman accesați http://www.swiss-contribution.ro și  www.swiss-contribution.admin.ch/romania