Contacts

92 Bowery St., NY 10013

thepascal@mail.com

+1 800 123 456 789

Munții Țarcu, salvați de la distrugere prin proiecte energetice „verzi”

Federaţia Coaliţia Natura 2000 a câştigat procesul împotriva Ministerului Mediului, oprind proiectele energetice abuzive pe Râurile Şucu-Olteana şi Bistra Mărului

Brașov, 18 noiembrie – Federația Coaliția Natura 2000 România a obținut sentință definitivă și irevocabilă în procesul intentat Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor cu privire la anularea Acordurilor de Mediu pentru proiectele energetice de pe râurile Şucu-Olteana şi Bistra Mărului, din situl Natura 2000 Munţii Ţarcu. Această sentinţă împiedică ca microhidrocentralele propuse de SC Alset Energy SRL și avizate inadecvat de Agenţia pentru Protecţia Mediului Caraş-Severin să intre în procesul de construire. Astfel, situl Natura 2000 Muntii Țarcu – arie naturală protejată la nivel european – a fost salvat de la distrugerea ihtiofaunei și a habitatelor limitrofe, distrugere generată de astfel de „proiecte verzi”.

„Salutăm corectitudinea magistraților și ne bucurăm că mediul și biodiversitatea au câștigat în fața investitorilor care abuzează de influenţă şi putere în goana după câştiguri imediate. Este un succes important, care generează un precedent favorabil pentru situații abuzive similare. Am demonstrat că legislația de mediu trebuie respectată indiferent de situație iar avizele de mediu nu sunt niște hârtii la dosar, ci decizii care pot distruge sau salva un colț din natură”, a declarat Liviu Cioineag, directorul Federaţei Coaliţia Natura 2000, mulțumind organizațiilor care au asigurat suportul necesar: WWF România şi Asociaţia Altitudine Timișoara.

Demersul juridic

Încă din februarie 2014, WWF-România alături de Asociaţia Coaliția pentru Mediu, Asociația Natura Transilvaniei, dar și persoane fizice au contestat la Agenția pentru Protecția Mediului Caraș-Severin proiectele MHC aflate atunci în proces de avizare, solicitând respingerea acestora. La începutul lunii iunie 2014 WWF- România a lansat o petiție publică online prin care peste 6,000 cetățeni au cerut autorităților relevante respingerea proiectelor. Cu toate acestea, autoritățile publice au decis să ignore vocea societății civile susținută de argumente științifice, iar APM Caraș-Severin a emis acordurile de mediu. Urmare a acestui fapt, Federația Coaliția Natura 2000 a solicitat în instanță anularea acordurilor de mediu în luna august 2014, pentru a evita efectele negative ale construcției și funcționării microhidrocentralelor asupra speciilor de faună acvatică și asupra habitatelor protejate. Acordurile de Mediu au fost emise de către Agenția pentru Protecția Mediului Caraș-Severin în iunie 2014, cu ignorarea prevederilor Avizului de Mediu la Strategia Energetică a României 10938/2012 și a avizului negativ al administratorului sitului Natura 2000 pentru aceste proiecte. Conform prevederilor O.U.G. nr. 57/2007 art. 28 alin. 7 „Emiterea actelor de reglementare pentru planuri/proiecte/activități în ariile naturale protejate, şi, după caz, în vecinătatea acestora, se realizează numai cu avizul administratorilor, respectiv al custozilor ariilor protejate”, astfel că APM Caraş-Severin era obligată să ţină seama de avizul administratorului. Asociația Altitudine Timișoara, administrator în acel moment, a emis aviz negativ pentru aceste proiecte.

Coaliția a avut câștig de cauză în primă instanță, la Tribunalul Caraș-Severin, însă instituția abilitată împreună cu beneficiarul SC Alset Energy SRL  au solicitat recurs la Curtea de Apel Timișoara. Joi, 12 noiembrie 2015, în prima ședință, Curtea de Apel a respins recursurile făcute de cei 2 pârâți.

De ce distrugeau natura?

Proiectele presupuneau construirea a 4 microhidrocentrale pe Râurile Bistra Mărului, Șucu și Olteana, râuri care fac parte din situl Natura 2000 Munţii Ţarcu. Acești munți concentrează un complex de ecosisteme preponderent naturale (81%), cu o diversitate remarcabilă şi cu o abundenţă locală de 25-78 ori mai mare faţă de media la nivel naţional.

În zona cursurilor de apă Bistra Mărului, Șucu şi Olteana (Bazinul Hidrografic Timiș) au fost identificate specii de pești precum Cottus gobio (specie care este afectată de orice modificare a habitatului care poate duce chiar şi la dispariția speciei din zonă) sau Eudontomyzon danfordi (o specie care are nevoie de un volum de apă relativ mare şi o diversitate a microhabitatelor de asemenea mare) astfel că microhidrocentralele amenințau migrația acestor pești pentru depunerea icrelor distrugând, de asemenea, habitatele ripariene de care depind specii de nevertebrate, animale și păsări.

Despre Federația Coaliția Natura 2000

Federația Coaliția Natura 2000 România acționează informal din 2003, când 55 de membrii, organizații nonguvernamentale din domeniul protecției naturii, s-au reunit pentru a-și consolida puterea de acțiune la nivel național și local, și pentru a contribui la desemnarea siturilor Natura 2000 în România. Din 2013, federația are personalitate juridică și 17 membri înregistrați oficial. Printr-un parteneriat al organizațiilor nonguvernamentale, ce oferă reprezentativitate și forță la nivel național, Federația acționează în domeniile: arii protejate, conservarea biodiversității, implementarea rețelei Natura 2000 în România. În perioada iunie 2014-aprilie 2016 Federaţia derulează proiectul Capacitate si Implicare pentru Ariile Naturale Protejate din România , proiect finaţat prin granturile SEE 2009 – 2014, în cadrul Fondului ONG în România. Pentru informaţii oficiale despre granturile SEE şi norvegiene accesaţi www.eeagrants.org

 

Pentru mai multe informaţii, vă rugăm să contactaţi:

Federația Coaliția Natura 2000 Romania, email office@natura2000.ro , telefon:  0725963009

WWF-România, persoană de contact Raluca Cîrsta, email rcirsta@wwfdcp.ro, tel. 0731068141

Muresul navigabil: betoane şi ecluze, în loc de salcii şi broscuţe

Federaţia Coaliţia Natura 2000 şi WWF România atrag atenția asupra riscurilor ridicate de proiectul Primăriei Arad de amenajare hidrologică a Mureșului. Denumit “Reamenajarea si regularizarea Râului Mures intre km 10+100 şi km 33+280”, sau pe scurt – Mureșul Navigabil – proiectul  presupune dragarea râului şi stăvilirea volumului de apă prin construcţia de ecluze, pe un sector aflat în intravilanul Municipiului Arad. Aceste lucrări ar fi necesare pentru ridicarea nivelului Mureșului în vederea desfășurării de activități recreative cu ambarcațiuni.

Mureșul navigabil nu ar distruge doar flora riverană şi fauna piscicolă care a rezistat urbanizării, ci adresează un impact semnificativ asupra Parcului Natural Lunca Mureşului, situat în aval de Municipiul Arad. Dragarea albiei ar reduce volumul de aluviuni atrase de Mureş de-a lungul cursului şi deversate în luncă. Conform datelor obținute de la Administraţia Parcului Natural Lunca Mureşului, aceste aluviuni formează zooplanctonul, o verigă importantă în lanțurile trofice ale ecosistemuluii Luncii  Mureșului. Studiile științifice arată că zooplanctonul hrănește specii de pești, care la rândul lor constituie sursă de hrană pentru cele peste 200 de specii de păsări (multe dintre ele păsări de apă) care trăiesc în populații impresionante în această luncă.  Poziţia oficială a administrației parcului natural este ca această luncă ar trebui să rămână intactă, naturală.

Administraţia parcului se teme că scăderea nivelului râului în aval de Arad, ca principal efect al ecluzelor, va afecta ireversibil valorile de biodiversitate din luncă, valorile peisagistice şi va conduce la degradarea turismului ecologic.

Proiectul se află în acest moment în stadiu de prefezabilitate, iar Federația Coaliția Natura 2000 și WWF România solicită desfășurarea de studii de evaluar adecvata si evaluare a impactului asupra mediului (inclusiv a impactului cumulativ si rezidual), si stoparea proiectului daca rezultatele studiilor indică un impact negativ clar asupra speciilor si habitatelor. Derularea unui proiect cu impact major asupra mediului conduce la încălcarea Directivelor Europene Păsări și a Cadrului Ape, iar Federaţia va acţiona în consecinţă.

Strategia de Schimbări Climatice ale MMAP, amendată de Coaliția Natura2000!

Coaliția Natura 2000 a răspuns procesului de dezbatere publică inițiat de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor asupra Proiectului Strategiei Naționale de Schimbări Climatice și Creșterea Economică bazată pe Emisii reduse de carbon. Mulțumită membrilor săi, în special WWF, un document de poziție a fost transmis reprezentanților Departamentului Schimbări Climatice.

Stimate doamnă ministru,

În contextul dezbaterii publice privind Proiectul strategiei CRESC, cel al planului de acţiune şi raportul de mediu vă trasmitem mai jos observațiile și comentariile noastre asupra documentelor privind schimbările climatice supuse consultării publice:

  1. Referitor la Strategia privind schimbările climatice:
  • La pag. 32. Strategia include viziunea unei economii durabile, cu emisii reduse de carbon şi care respectă mediul, dar, în practică, continuă abordarea eronată a considerării Sistemului ETS ca fiind “cheia de boltă a politicii climatice a Europei”. Acest sistem este subminat de un exces structural de certificate pentru cotele de emisii, care nu poate fi corectat într-o manieră credibilă prin reformele aflate în curs de realizare. Pentru a demonstra că priveşte cu seriozitate reducerea emisiilor la sursă, Romania trebuie să utilizeze politici specifice. În acest sens, este necesară introducerea unui standard (de preferință european) de performanță privind emisiile, care să completeze ETS şi să reducă în mod direct emisiile celor mai poluante termocentrale.
  • La pag. 45 din Strategie, Obiective Strategice, Obiectivul 1) Reducerea intensității emisiilor CO2 aferente activităţilor energetice. Strategia trebuie sa țină cont de impactul real al anumitor infrastructuri energetice asupra biodiversității (ex. microhidrocentrale, eolian sau biomasa). Solicităm ca noile investiții în sectorul energiei regenerabile să se realize doar în condițiile strategice, cu o planificare adecvată, ținând cont de nevoile de conservare ale naturii și menținerea ecosistemelor acvatice, forestiere, etc prin evitarea zonelor sensibile (de excludere). Subliniem totodată importanța prioritizării acelor investiții în retehnologizarea infrastructurilor existente. În acest sens, solicităm completarea paragrafului respectiv, după cum urmează: “[…] Acest lucru va necesita investiții susţinute în aprovizionarea cu energie din surse regenerabile și cu emisii reduse de dioxid de carbon, viabile din punct de vedere economic, tehnologii cu înaltă eficiență cu impact redus asupra biodiversității ținând cont de necesitatea menținerii ecosistemelor (acvatice, forestiere, etc) și cu emisii reduse de carbon, precum și în infrastructura de transport, distribuție și stocare a energiei, care va putea asigura în mod eficient, durabil şi consecvent utilizatorilor finali un mix energetic cu emisii scăzute de dioxid de carbon. Se va acorda importanța prioritizării acelor investiții în retehnologizarea infrastructurilor existente.”
  • La pag. 45. Obiectivul 2) Eficiență energetică îmbunătățită la nivelul utilizatorilor finali, în special în clădiri și în sectoarele industriale și la pag. 52 Obiectivul 2) Promovarea îmbunătăţirii nivelului de eficienţă energetică în clădiri şi în sistemele majore de infrastructură urbanătrebuie prioritizate. Prin urmare propunem ca aceste obiective să fie primele în ierarhie. Strategia cadru a Uniunii Energetice dă tonul corect prin prezentarea eficienței energetice ca o sursă de energie în sine – urmând opinia Agenţiei Internaţionale pentru Energie conform căreia eficiența energetică este „primul combustibil” al lumii. Strategia include, de asemenea, o recomandare către statele membre de a acorda „cea mai mare considerație” eficienței energetice în procesul de adoptare al propriilor politici. Totuși, această recomandare pozitivă nu pare să se concretizeze în acțiuni la nivel național diferite de cele de până în prezent.
  • La pag. 68 – În categoria instrumentelor de finanţare disponibile pentru a-şi reorienta investiţiile publice şi private din diverse sectoare economice înspre un circuit cu emisii reduse sunt menționate certificatele verzi. În timp ce WWF România și Federația Coaliția Natura 2000 recunosc necesitatea încurajării investițiilor în surse regenerabile de energie, considerăm legislația actuală ca fiind lacunară – Legea 220/2008 pe care o va modifica, ia în considerare exclusiv aspectele legate de supracompensarea producatorilor beneficiari, creşterea preţului electricităţii și competitivitatea produselor industriale, fără a ține cont de aspectele privind impactul ecologic al infrastructurilor beneficiare ale schemei de promovare a energiei din surse regenerabile si de costul acestui impact. Spre exemplu, în sectorul microhidrocentralelor, dacă costurile de mediu aferente prierderii biodiversității și ecosistemelor râurilor ar fi integrate în mod corespunzător, s-ar ajunge la concluzia că aceste infrastructuri sunt extrem de neprofitabile și nu ar trebui promovate prin alocarea certificatelor verzi. În pofida faptului că energia produsă în microhidrocentrale reprezintă în general o sursă de energie cu amprentă de carbon scăzută, fiind promovată ca răspuns la efectele  schimbărilor climatice, rolul pe care îl poate juca în atingerea ţintelor privind schimbările climatice în Europa rămâne limitat. Ultimele studii ale Agenţiei Europene de Mediu[1] arată că, în raport cu rolul limitat pe care microhidrocentralele îl pot juca în atingerea obiectivelor europene privind sursele regenerabile de energie și schimbările climatice, „din punct de vedere al impactului asupra mediului, impactul multor centrale de capacitate mică poate fi comparabil, sau mai ridicat decât cel al unei centrale de capacitate mare”. În acest sens, atragem atenția asupra faptului că, pe lângă obligația de îndeplinire a țintelor privind sursele regenerabile de energie, Romania are și alte obligatii privind protecția mediului și conservarea naturii (conform Directivei Habitate şi Directivei Păsări) precum și a menținerii stării  ecologice bune a apei (conform Directivei Cadru privind Apa). În alte ţări europene[2], o astfel de schemă asigură îndeplinirea unor condiţii şi criterii ecologice. Astfel, infrastructurile de surse regenerabile pot fi certificate “green”/verzi dacă prin design, construcţie, locație şi operare protejează natura, îndeplinind anumite criterii şi condiţionalităţi stabilite în funcţie de tipul infrastructurii.

Solicităm în acest sens, completarea paragrafului referitor la certificatele verzi de la pag. 68 din Strategie cu următoarele mențiuni:

“Legislaţia şi schema de promovare a surselor regenerabile de energie trebuie sa ţina cont şi de impactul acestor tehnologii asupra naturii şi trebuie sa condiţioneze acordarea certificatelor verzi de îndeplinirea, de către operatori, a unor criterii şi principii ecologice şi de dezovltare durabilă; in acest sens, evaluarea si promovarea fiecărui tip de resursă regenerabilă trebuie sa se faca în funcţie de întregul impact asupra naturii şi nu doar în funcţie de emisiile de carbon aferente producerii energiei, cu o atenţie deosebită asupra impactului cumulativ;

În ceea ce privește microhidrocentralele, legislaţia şi schema de promovare a surselor regenerabile de energie trebuie sa includa o sub-schema dedicata hidroenergiei “verzi” care să asigure, pe de o parte, sprijinirea cu prioritate a retehnologizării microhidrocentralelor existente şi, pe de altă parte, alocarea de certificate verzi exclusiv producătorilor care îndeplinesc criterii stricte de certificare ecologică şi de durabilitate. Retehnologizarea centralelor vechi are avantajul că poate conduce nu numai la optimizarea capacităţii de producţie (beneficiu economic), ci şi la diminuarea impactului asupra ecosistemelor râurilor, prin utilizarea unor tehnologii îmbunătăţite de prevenire şi atenuare a impactului.

Centralele care primesc certificate verzi ar trebui să aibă obligaţia de a investi o sumă fixă per kWh de energie vândută, pentru reconstrucţia ecologică, protejarea şi îmbunătăţirea ecologică locală în zonele de captare şi amplasamentul instalaţiei“.

  • La pag. 106-108, datele privind starea biodiversității trebuie actualizate cu date la zi (2015) rezultatele din rapoartele Comsiei Europene.
  • La pag. 111 – propunem completarea ultimei măsuri de adaptare după cum urmează: „Utilizarea sustenabilă/durabilă a resurselor naturale pentru împiedicarea apariției fenomenelor extreme datorate schimbărilor climatice (viituri, inundații). Măsurile non-structurale trebuie să reprezinte “norma” și nu clasicele măsuri de regularizare și indiguire care s-au dovedit extreme de dăunătoare în ceea ce privește impactul asupra biodiversității.”

 

  • La pag. 111 – propunem completarea obiectivelor 2) și 3) după cum urmează:
1)     2) Menţinerea şi creşterea rezilienţei ecosistemelor
Creşterea rezilienţei ecosistemelor la impacturile schimbărilor climatice va asigura adaptarea biodiversităţii. Rezilienţa ecologică depinde de relaţia dinamică în cadrul speciilor, între specii şi între specii şi mediul lor abiotic, precum şi de interacţiunile fizice şi chimice din mediu. Pentru a atinge acest obiectiv, trebuie conservate arealul şi variabilitatea ecologică ale habitatelor şi speciilor, trebuie menţinute şi dezvoltate reţelele ecologice şi trebuie implementate acţiuni prompte pentru controlul răspândirii speciilor alohtone. În acest sens, se va acorda o atenție deosebită inclusiv impactului pe care anumite tipuri de infrastructuri de energie regenerabilă, în special amenajările hidroeneregetice, promovate ca soluție la schimbările climatice, le au asupra biodiversității și asupra rezilienței ecosistemelor. Soluția este ca astfel de investiții să fie planificate în mod strategic, condiționate de îndeplinirea unor criterii stricte de conservare și a respectării unor zone de excludere unde astfel de investiții să nu fie permise.
2)     3) Creşterea capacităţii biodiversităţii de acomodare la schimbările climatice, prin promovarea managementului adaptativ
Schimbările climatice aduc în atenţie nevoia de gestionare pentru viitor şi de adoptare a unei abordări tot mai dinamice a conservării. Pentru a aborda această problemă, biodiversitatea trebuie să se afle într-o stare favorabilă de conservare şi din acest motiv trebuie restaurate habitatele deteriorate, trebuie stabilite şi dezvoltate coridoare ecologice şi zone de refugiu atât în siturile Natura 2000 și alte arii protejate cât şi între ele şi trebuie implementate acţiuni de conservare in-situ.
3)     4) Evaluarea serviciilor oferite de ecosisteme şi implementarea abordării ecosistemice în sistemele de luare a deciziilor
Ecosistemele asigură beneficii sociale, economice şi de mediu, atât direct prin intermediul resurselor naturale, cât şi indirect prin intermediul serviciilor oferite de ecosisteme (controlul eroziunii, servicii de purificare/curăţare a apelor curate, controlul inundaţiilor, reglarea schimbărilor climatice, etc.). Abordarea ecosistemică este un mod de a lua decizii în scopul gestionării dezvoltării umane într-un mod viabil, mai ales în siturile Natura 2000 și alte tipuri de arii protejate. Ea recunoaşte că oamenii fac parte din ecosistem şi că activităţile lor afectează ecosistemul, dar şi că depind de el. Abordarea ecosistemică necesită o abordare integrată, care ia în considerare toate componentele dintr-un ecosistem (activităţi umane, habitate şi specii, precum şi procesele fizice), ţine cont de funcţiile ecosistemului şi de serviciile oferite de acesta şi mizează pe participarea substanţială a părţilor interesate.

 

  1. Reritor la Planul naţional de acțiune 2016-2020 privind schimbările climatice
  • La pag. 11, subcapitolul 3.1 Energie, la acțiunile propuse privind sistemul de certificate verzi trebuie specificat: “sistemul de certificate verzi care trebuie să ţină cont şi de impactul acestor tehnologii asupra naturii şi trebuie să condiţioneze acordarea certificatelor verzi de îndeplinirea, de către operatori, a unor criterii şi principii ecologice şi de dezvoltare durabilă; in acest sens, evaluarea și promovarea fiecărui tip de resursă regenerabilă trebuie să se facă în funcţie de întregul impact asupra naturii şi nu doar în funcţie de emisiile de carbon aferente producerii energiei, cu o atenţie deosebită asupra impactului cumulativ
  • La pag. 13 propunem să fie dezvoltată capacitatea administrativă de implementare, dar și de monitorizare a Strategiei energetice 2015-2030: “Dezvoltarea capacităţii administrative de implementare și monitorizare a strategiei energetice 2015-2030 şi perspective 2050 (conform ultimelor decizii)”
  • La pag. 17, subcapitolul 3.2 Transport acțiunile propuse privind creșterea impozitării prețului carburantului, taxa de înmatriculare a vehiculului, tarifarea parcării, taxarea congestiilor urbane, nu pot fi implementate înainte ca toate celelalte măsuri de îmbunătățire a transportului în comun (Obiectivul 2 si 3) sa fie complet implementate. Termenele de implementare trebuie modificate în mod corespunzător și corelate cu termenele de la Obiectivul 2 si 3.
  • La subcapitolul 4.2 Apă potabilă și resursele de apă, între acțiunile propuse lipsesc cu desăvârșire obiective și măsuri de reconstrucție ecologică, în schimb apar obiective  de cercetare și investiție în măsuri structurale clasice.
  1. Reritor la Raportul de mediu:
  • Nu menționează în mod corespunzător presiunile aferente lucrărilor hidrotehnice și hidroenergetice, numarul și locațiile acestora;
  • Nu include o situație a stării ecologice a râurilor conform Directivei Cadru privind Apa (se face referire doar la starea ecologică a lacurilor și a apelor subterane);
  • Capitolul referitor la biodiversitate este extrem de redus și nu conține referi la presiunile asupra biodiversității generate de către industrii precum energia și transportul, inclusiv a acelor investiții considerate verzi și promovate ca răspuns la schimbările climatice, cum ar fi amenajările hidroenergetice (impactul asupra ecosistemelor acvatice) sau biomasa (impactul asupra ecosistemelor forestiere).
  • La pag. 114 – Secțiunea Apă, Obiectivul 1: Reducerea riscului de deficit de apă – lipsesc măsuri de menținere a stării ecologice bune a corpurilor de apa și a principiului nedeteriorării stării ecologice conform Directivei Cadru privind Apa precum măsuri menite să remedieze consecințele sutelor de amenajări hidroenergetice care au dus la reducerea debitelor sau chiar secare albiilor pe sectoare lungi de râu în special în zonele montane.
  • La pag. 119 secțiunea Energie, trebuie completată cu un Obiectiv 3: Prevenirea impactului unor tipuri de energie renegerabilă promovate ca răspuns la schimbările climatice. Trebuie să țină cont de impactul real al anumitor infrastructuri energetice asupra biodiversității (microhidrocentrale, eolian sau biomasă). WWF și Federația Coaliția Natura 2000 solicită ca noile investiții în sectorul energiei regenerabile să se realize doar în condițiile strategice, cu o planificare adecvată, ținând cont de nevoile de conservare ale naturii și menținerea ecosistemelor acvatice, forestiere, etc prin evitarea zonelor sensibile (de excludere). Subliniem totodată importanța prioritizării acelor investiții în retehnologizarea infrastructurilor existente.
  • La pag. 124 (Secțiunea Silvicultură, Obiectivul 3: Minimizarea riscului schimbărilor climatice pentru păduri şi prin intermediul pădurilor, Măsura A 138) – sunt prevăzute investiții în amenajări pentru gestionarea torenților din bazinele hidrografice asociate zonelor urbane şi rurale, cu risc crescut de pierderi umane şi materiale, pentru moderarea riscurilor cauzate de fenomene extreme. Având în vedere faptul că astfel de investiții sunt contra-productive măsurilor de conservare a ecosistemor prevăzute în secțiunea În consecință, considerăm că scopul trebuie realizat doar prin investiții exclusiv în măsuri non-structurale.
  • La pag. 124- 125 Secțiunea Biodiversitate, lipsesc măsuri de conservare prin desemnarea unor zone de excludere și a unei planificări strategice adecvate care să țină cont de impactul asupra biodiversității ca răspuns la investițiile/acțiunile propuse în sectoarele Energie și Transport prin Strategie și din Planul de Acțiune aferent. Măsura A 192 necesită completări.
  1. Alte aspecte importante pe care dorim să le aducem în atenție sunt cele de mai jos:
  • Majoritatea sectoarelor prezentate (prin obiectivele propuse) în strategia CRESC și planul national de acțiune nu abordeaza în mod integrat și holistic toate aspectele care țin de vulnerabilitățile la schimbările climatice. Un exemplu în acest sens este managementul apei care pare a avea o prioritate maximă în sectorul agricol prin măsurile de irigare promovate fără a se ține cont de celelalte sectoare sau de măsuri bazate pe ecosisteme sau ceilalți utilizatori de apă din bazinul hidrografic și fără să existe o analiză clară a prognozelor pe zonele cu deficit de apă și ce impact ar avea irigațiile asupra celorlalți utilizatorilor de apă. Propunem o abordare la nivel de bazin hidrografic a tuturor aspectelor legate de necesarul de apă, rezultând din această analiză măsurile de adaptare care se pot implementa în ce privește resursele de apă în sectoarele economice.
  • În condițiile în care se menționeaza faptul că nu există încă definitivată lista proiectelor în domeniul inundații, la evaluarea viitoare a proiectelor este necesar să existente criterii de evaluare legate de adaptarea la schimbările climatice care să asigure faptul că lucrările propuse prin proiecte țin cont de prognoze și sunt adaptate la efectele schimbărilor climatice și nu au impact asupra ecosistemelor.
  • Măsurile bazate pe ecosisteme sau infrastructura verde nu este abordată în documentele strategice supuse dezbaterii, o mare partea dintre aceste măsuri fiind considerate de către specialiști ca fiind măsuri de adaptare de tip win-win și prioritizate pentru finanțare în cadrul POIM 2014-2020.
  • Acvacultura/piscicultura nu este abordată în strategie, nu există obiective care să reflecte acest sector, mai ales că poate fi considerat un sector utilizator de apă important și care va fi afectat de schimbările climatice.
  • Agricultura ecologică nu este menționată – prin acest tip de agricultură efectele eutrofizării cauzate de schimbările climatice se pot diminua.

[1]Hydromorfological Alterations and preasures in European rivers, lakes, transitional and coastal waters, Thematic Assessment for EEA Water 2012 Report (The European Topic Center) http://icm.eionet.europa.eu/ETC_Reports/HydromorphAlterationsPressures_201211

[2] http://www.naturemade.ch/Dokumente/zertifizierung/GreenHydro/Issue_7_English.pdf

Proiectele energetice transformă Jiul în… pârâu

Federația Coaliția Natura 2000 și WWF România, împreună cu Administraţia Parcului Naţional Defileul Jiului, atrag atenţia asupra proiectelor energetice din Parcul Naţional Defileul Jiului. Suprafața parcului se suprapune cu cea a sitului ROSCI0063, sit desemnat la nivel european pentru protecţia Speciilor şi habitatelor. Situl a fost desemnat pentru protecţia habitatelor de fag şi frasin, vegetaţie lemnoasă, versanţi stâncoşi şi pentru specii precum ursul brun, linxul, amfibieni şi peşti (zglovoacă, porcuşor de vad, dunăriţa), nervertebrate (racul de ponoare). Situl este străbătut de Râul Jiu, corp de apă pe care Hidroelectrica S.A. a iniţiat şi realizat începând cu 2003 două hidrocentrale – Livezeni şi Bumbeşti Jiu. Conform datelor proiectului si a informatiilor obţinute de autorităţi, proiectul de amenajare hidrologică, realizat în proporţie de peste 45%, are în vedere devierea cursului de apă prin captările care străbat unul din versanţii parcului. Galeriile de captare au un diametrul de 4 metri şi pot asigura un debit care depăşeşte debitul mediu anual al Jiului. Specialiștii APNDJ afirmă că, în cazul în care acest proiect va fi finalizat şi autorizat pentru funcţionare,  Jiul se va transforma într-un pârâu. Conform datelor oferite de administraţia parcului, debitul de servitute asigurat prin proiectul tehnic, Jiul va avea în aval de localitatea Livezeni o adâncime de maxim 9 centimetri, adică apa va ajunge la glezne…

Problema constă în faptul că cele două hidrocentrale au fost autorizate prin acord de mediu înainte de implementarea în România a Directivelor Europene Specii şi Habitate, armonizate la nivel naţional prin OUG 57-2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice modificată prin L49/2011. Cadrul legislativ actual asigură măsuri de protecţie a biodiversităţi mult mai stricte, cu care proiectul nu se conformează.

La sfârșitul anului trecut, conducerea Hidroelectrica SA a anunţat că proiectul va fi finalizat în 2016. Acest fapt impune măsuri urgente, pentru a salva de la distrugere habitate prioritare de arin și frasin și de la dispariție specii precum mreana vânătă, porcușor de vad şi alte specii de peşti şi raci care depind de apa Jiului. Pentru o evaluare reală a impactului asupra mediului, Federația Coaliția Natura 2000 solicită reavizarea proiectului conform legislației în vigoare, prin procedură de evaluare adecvată.

Solicitările Coaliției către Președintele Iohannis!

In urma invitației de participare la consultări, trimise de Președintele Klaus Iohannis către reprezentații societății civile, Federația Coaliția Natura2000 România a trimis vineri 06 noiembrie 2015 un document de poziție cu solicitările pentru îmbunătățirea sectorului de conservare a biodiversității.

Domnule Președinte,

Resursele naturale sunt vitale pentru dezvoltarea durabilă a României. Acest lucru nu este recunoscut, astfel că distrugerea capitalului natural continuă într-un ritm alarmant.

Având în vedere faptul că ariile protejate ocupă aproape 25% din suprafața Romaniei, managementul acestora influențează direct şi indirect întreaga ţară. Reţeaua de arii protejate ar trebui să fie instrumentul principal pentru protejarea celor mai valoroase zone ale țării și model de utilizare durabilă a resurselor. Neglijarea lor va duce la transformarea României din țara cu un capital natural excepțional într-o țară fără resurse, fără capital de dezvoltare, înglodată în sărăcie. Drept urmare,

Federația Coaliţia Natura 2000 solicită în numele membrilor săi:

  1. Asumarea unei responsabilități concrete din partea guvernului pentru menținerea ariilor protejate, prin înființarea Agenției Naționale pentru Arii Naturale Protejate (ANANP) în subordinea directă a Guvernului sau Președinției şi alocarea de fonduri de la bugetul de stat pentru managementul acestora.
  1. Asigurarea participării societății civile la managementul ariilor protejate din Romania ca un garant pentru independența politică a deciziilor și pentru asigurarea unui management participativ.
  1. Redirecționarea unei părți din Fondul de Mediu pentru finanțarea sistemului de management al ariilor Protejate şi eliminarea din acest instrument a finanţărilor destinate tuturor investiţiilor cu impact semnificativ asupra naturii.
  1. Reevaluarea Planului Naţional de Acţiune in Domeniul Energiei din Surse Regenerabile şi condiţionarea aprobări proiectelor energetice şi a alocării certificatelor verzi de îndeplinirea unor condiții stricte de conservare a biodiversității.
  1. Limitarea exploatării resurselor naturale în parcurile naționale la nivelul necesităţilor comunităților locale.