Contacts

92 Bowery St., NY 10013

thepascal@mail.com

+1 800 123 456 789

Succes al societății civile. În urma campaniei „Oprește barbaria – Salvează ciocârlia”, legea vânătorii a fost adoptată cu modificările propuse de ONG-uri.În plus, Ministerul Mediului a redus cota de vânătoare pentru ciocârlie!

București, 28 mai. Societatea Ornitologică Română și Federaţia Coaliția Natura 2000 România salută modificarea legii vânătorii de către Camera Deputaților, ca urmare a campaniei „Oprește barbaria. Salvează ciocârlia!”.

Mesajul societății civile din România, întărit de un spot video de excepție, a dus la modificări esențiale ale unui act legislativ care amenința să încalce dreptul la proprietate și legislația privind protecția mediului. Forma care a trecut astăzi de Camera Deputaților conține o bună parte din modificările propuse de către societatea civilă.

A dispărut precizarea privind dreptul la servitute din articolul 4. Vânătorii au nevoie de acordul proprietarilor de teren pentru a-și face instalațiile temporare pe terenul acestora, așa cum ar fi și de bun simț. S-au modificat în bine perioadele de vânătoare pentru 11 specii de păsări sălbatice, iar acest lucru s-a întâmplat după ce, la solicitarea noastră, pe adresa Ministerului Mediului a sosit o scrisoare din partea Comisiei Europene”, a precizat Luminița Tănăsie, directorul Coaliției Natura 2000.

Un aspect extrem de important pentru noi este scoaterea gâștei de semănătură (Anser fabalis) de pe lista de specii care se vânează. În România în timpul iernii pot fi văzute aproximativ 20 de exemplare din această specie, cu rare excepții, și cu mult noroc maxim 100 de exemplare, iar cota de recoltă aprobată era de peste 25.000 de exemplare în 2014”, a spus Marina Drugă, expert în legislație de mediu din cadrul Societății Ornitologice Române.

Ministerul Mediului a redus cota de vânătoare la ciocârlie

De altfel, tot ca urmare a campaniei „Oprește barbaria, salvează ciocârlia” Ministerul Mediului a redus cota de vânătoare la ciocârlie în noul sezon de vânătoare 2015 – 2016 printr-un nou Ordin de Ministru. Astfel a fost redus numărul de indivizi care pot fi vânați într-o singură zi, de la 100 la 50, iar cota totală de recoltă a scăzut la 363.000 de la cele peste 600.000 de exemplare care puteau fi doborâte anual. „În continuare, credem că această specie nu are ce să caute pe lista păsărilor care se vânează, dar este un prim pas pe drumul cel bun. Societatea Ornitologică Română își va continua eforturile pentru a opri vânătoarea de păsări cântătoare”, a concluzionat Marina Drugă, expert în legislație de mediu din cadrul Societății Ornitologice Române.

Scurt istoric

  • Feb 2015 – Camera Deputaților a aprobat legea vânătorii, cu prevederi care încalcau dreptul la proprietate și prevederi care modificau nevaforabil perioadele de vânătoare la mai multe specii de păsări

 

  • Martie 2015 – scrisoare deschisă a ONG-urilor de mediu către președintele Johannis, care retrimite legea în parlament și refuză să o promulge

 

  • Aprilie 2015 – Începe campania „Oprește barbaria – Salvează ciocârlia!”, campanie derulată de Societatea Ornitologică Română, Coaliția Natura 2000, agenția de publicitate Jazz Communication și agenția de PR Rogalski Damaschin

 

  • Mai 2015 – mare parte din observațiile făcute de ONG-urile de mediu sunt preluate și de comisiile de Agricultură și de Mediu și legea este trimisă spre aprobare în plenul Camerei Deputaților. Petiția online are peste 8900 de semnături, iar videoclipul campaniei peste 24,000 de accesări. Mii de reacții au fost generate pe rețelele de socializare de către românii iubitori de natură.

Contacte de presă:

  • Luminița Tănăsie, Director Executiv, Federația Coaliția Natura 2000 România, luminitatanasie2012@gmail.com, telefon 0725 963 009
  • Marina Drugă, Dr. Biolog, Expert legislație de mediu, Societatea Ornitologică Română, cazacu@sor.ro, 0729 097 969
  • Cristina Șut, Biolog, Expert legislație de mediu, Societatea Ornitologică Română, sut@sor.ro
  • Ovidiu Bufnilă, Purtător de Cuvânt, Societatea Ornitologică Română, bufnila@sor.ro, telefon 0745 76 84 48

Chestionar Implica-te! E NATURAL să fii voluntar!

 

Implica-te! E NATURAL să fii voluntar! este un proiect implementat de ProPark Fundaţia pentru Arii Protejate împreună cu Federaţia Coaliţia Natura 2000 şi Asociaţia Administratorilor de Arii Naturale Protejate, în perioada aprilie 2015-martie 2016.

Iniţiativă doreşte încurajarea implicării voluntarilor în ariile protejate prin creşterea capacităţii administratorilor şi custozilor de a lucra cu voluntari în mod structurat, dar şi prin promovarea oportunităţilor de voluntariat în rândul cetăţenilor.

În cadrul proiectului vom realiza un studiu referitor la managementul voluntarilor în ariile protejate şi în acest sens vă rugăm să completaţi acest chestionar (durează aproximativ 7 minute) pentru a sprijini demersul nostru de încuraja  voluntariatul în sprijinul ariile naturale protejate. Chestionarul se adresează persoanelor care îşi desfăşoară activitatea într-o arie protejată (angajat, membru ONG, voluntar)

Mai multe informaţii despre proiect găsiţi aici.
Infografic Implica-te! E Natural sa fii voluntar!

ALERTĂ PENTRU NATURĂ: aproape 100 de ONG-uri din Europa se coalizează pentru a împiedica slăbirea cadrului legislativ pentru conservarea naturii!

București, 12 mai – Astăzi, peste 100 de ONG-uri de mediu din toată Europa, între care WWF și SOR, lansează o campanie comună de salvare a celor două acte normative din domeniul conservării naturii aplicate în toate țările membre UE: Directivele Natura 2000 (Directiva Păsări și Directiva Habitate). Comisia Europeană ia în considerare revizuirea acestora, ceea ce ar însemna cel mai probabil slăbirea lor și irosirea unui progres legislativ și de conservare realizat în ani de zile. Pentru a împiedica acest lucru, cetățenii preocupați de mediu sunt chemați să semneze petiția “Alertă pentru natură”.

Comisia Europeană a decis să realizeze o evaluare în detaliu a ambelor Directive Natura 2000 pentru a determina dacă sunt eficace în protejarea naturii. Acest proces se derulează însă într-un context ostil conservării naturii, așa cum au demonstrat-o deja retorica pro-corporatistă și acțiunile de slăbire sau eliminare a unor legi europene cu implicații în protejarea și calitatea mediului pe care le-a inițiat Comisia Juncker de la învestire și până acum.

Petiția online „Alertă pentru natură”, lansată astăzi de ONG-uri, invită cetățenii din 28 de state UE, inclusiv România, să participe la consultarea publică organizată de Comisie pe această temă și să salveze astfel cele două Directive Natura 2000 care protejează cele mai valoroase zone naturale din Europa. În România, cele două directive oferă pârghii importante de protecție legală pentru siturile Natura 2000, precum Podișul Hârtibaciului din Transilvania, Munții Țarcu, Buila-Vânturarița, Grădiștea Muncelului-Cioclovina, Apuseni sau Delta Dunării.

Petiția este organizată și promovată de unele dintre cele mai importante ONG-uri de mediu de la nivel european: BirdLife (din care face parte și Societatea Ornitologică Română), European Environmental Bureau, Friends of the Earth Europe și WWF. Petiția in limba romana poate fi găsită și semnată pe site-ul WWF si pe site-ul SOR. Aceasta poate fi semnată până la finalizarea consultării publice organizate de Comisie – 24 iulie 2015 – și este singura oportunitate prin care societatea civilă își poate spune părerea în acest proces de evaluare tehnică a directivelor.

Această acțiune marchează începutul unei campanii pan-europene care se va extinde până anul viitor inclusiv, pentru a contracara amenințările actuale de compromitere a eforturilor de conservare și pentru a obține o mai bună implementare și aplicare în teren a legilor existente (Directivele Natura 2000 și respectiv legislația care le transpune la nivel național).

Directivele Natura 2000 – un cadru legislativ modern și recunoscut la nivel internațional

Directivele Natura 2000  – Directiva Păsări și Directiva Habitate – sunt în vigoare din anul 1979, respectiv 1992 și sunt recunoscute ca unele dintre cele mai solide și inovatoare legi din lume pentru protejarea animalelor, vegetației sălbatice și habitatelor naturale împotriva presiunilor și riscurilor de dispariție. Grație acestor două legi majore, Europa are acum cea mai mare rețea de arii naturale protejate din lume, denumită Natura 2000, care acoperă aproape o cincime din suprafața terestră și 4% din suprafața marină a continentului. Caracteristica inovatoare a acestui cadru legal este că permite dezvoltarea socio-economică în arealul siturilor protejate, atât timp cât nu conduce la degradarea stării de conservare a speciilor și habitatelor pentru care zonele au obținut statutul Natura 2000. Acest cadru recunoaște că omul reprezintă o parte integrantă a naturii și consideră că soluția optimă o constituie cooperarea dintre om și natură. Numeroase situri Natura 2000 sunt valoroase tocmai datorită modului în care terenurile au fost administrate de oameni de-a lungul timpului, de pildă prin practici agricole tradiționale, ceea ce a ajutat la formarea peisajelor rurale și la întreținerea diversității biologice.

În România, avem 531 de situri Natura 2000 acoperind circa 23% din suprafața țării. Țara noastră ocupă primul loc în Europa din punct de vedere al biodiversității și deține ultimele ecosisteme 100% naturale de pe continent. Deși legislația națională care transpune Directivele Natura 2000 în România este departe de a oferi o protecție completă, iar problemele de implementare sunt constatate frecvent, o slăbire a acestor acte normative ar conduce la o situație mai gravă decât cea curentă, lipsind autoritățile de mediu și organizațiile nonguvernamentale de aceste instrumente importante pentru conservarea ultimelor colțuri de sălbăticie ale țării noastre. În cazul în care directivele Natura 2000 sunt deschise spre revizuire, țara noastră va avea probabil cel mai mult de pierdut din punct de vedere al diversității naturale și al zonelor sălbatice (precum pădurile virgine, defilee, râuri sau pajiști naturale). Această perspectivă ar trebui să ofere o motivație puternică tuturor celor cu afinități pentru natură și frumusețea naturală a României să participe la consultarea publică, prin semnarea petiției „Alerta pentru Natura!”.

Pentru mai multe informații, vă rugăm contactați:

Diana Cosmoiu, Manager regional proiecte politici publice, WWF-România dcosmoiu@wwfdcp.ro, 0725.433.576

Mara Cazacu, Specialist comunicare, WWF-România mcazacu@wwfdcp.ro, 0736.098.723

Cristina Șut, Expert legislație de mediu, SOR, cristina.sut@sor.ro, 0745.094.587

Ovidiu Neculai Bufnilă, Responsabil comunicare, SOR, ovidiu.bufnila@sor.ro, 0745.768.448

 Note pentru editori:

  1. Mai multe informații despre procesul de evaluare a Directivelor Păsări și Habitate:

Fitness Check: Comisia Europeană derulează în prezent o evaluare în profunzime a directivelor, un așa-numit fitness check, ca parte a unei agende mai largi denumită REFIT care trebuie să stabilească dacă acest cadru legislativ este „adecvat scopului” (fit for purpose). Acest lucru înseamnă a vedea dacă, în forma actuală, directivele contribuie într-un mod eficient și coerent la obiectivele de protejare a speciilor și habitatelor de importanță europeană.

Analiza opțiunilor de corectare a directivelor (Review process): Dacă la finalizarea acestei evaluări (fitness check) – până în iunie 2016 – Comisia Europeană decide că directivele nu sunt adecvate scopului, va deschide un proces de analizare a variantelor de schimbare a reglementărilor, cu analizarea inclusiv a impactului (de mediu, economic, administrativ și social) acestor schimbări. Ei ar putea opta pentru scenariul business-as-usual și să le păstreze, pentru contopirea lor într-un singur corp de lege, pentru schimbarea anexelor (listele cu specii și habitate prioritare) sau pentru păstrarea lor în forma actuală, cu propunerea unor instrumente fără obligativitate legală de implementare.

Revizuirea (Revision process): Dacă și la finalizarea etapei precedente Comisia decide, în funcție de analiza opțiunilor, că directivele trebuie schimbate, va propune una dintre variantele de revizuire a lor. Aceasta ar urma să fie discutată și negociată cu Consiliul de Miniștri al UE și cu Parlamentul European, lucru care ar putea dura câțiva ani pentru ca varianta finală a legilor să fie agreată și adoptată de cele două instituții.

  1. Clipul campaniei „Alertă pentru natură”: https://www.youtube.com/watch?v=OqUEiDweKIM
  2. Fișă informativă Natura 2000: Fisa-informativa-Natura2000_Romana.doc

Despre WWF (World Wide Fund for Nature)

Înfiinţată în anul 1961, WWF este una dintre cele mai importante organizaţii internaţionale care derulează proiecte pentru conservarea naturii, în peste 100 de ţări. Misiunea WWF la nivel global este să oprească degradarea mediului înconjurător şi să construiască un viitor în care oamenii trăiesc în armonie cu natura. Mai multe detalii la: www.wwf.ro.

Despre SOR

Societatea Ornitologică Româna (SOR) este o organizație neguvernamentală, nonprofit, care derulează activități pentru protecția păsărilor și naturii cu sprijinul membrilor, voluntarilor, pe baza de donații și proiecte. Are răspândire națională prin sucursale și grupuri școlare, din 1997 este partener al BirdLife International – o rețea mondială care cuprinde 105 organizații naționale pentru conservarea păsărilor și a naturii. Estea cea mai longevivă organizație neguvernamentală de mediu din România, fiind înființată în 1990.

Despre Coaliția Natura 2000

Coaliția Natura2000 România este o federație de organizații neguvernamentale care au ca scop să contribuie la managementul eficient al ariilor naturale protejate în România și la sprijinirea acțiunilor de conservare a habitatelor naturale și a speciilor de floră și faună sălbatice la nivel national. Membrii federației sunt custozi de arii naturale protejate, cu experiență de peste 10 ani în conservarea naturii în România.

Federația Coaliția Natura2000 Romania susține lista revendicărilor societății civile pentru salvarea pădurilor!

Societatea civilă, conștientă fiind de proporțiile și implicațiile catastrofale ale recoltării ilegale a lemnului, favorizată de derapajele funcționale ale instituțiilor statului, a ales să răspundă prompt și ferm. Pădurile României sunt un bun de interes public, național și european. Tratarea şi exploatarea pădurilor fără concordanță cu interesul național este contrară interesului Statului Român, societății și aduce grave prejudicii securității naţionale.

În conformitate cu drepturile constituționale şi drepturile conferite de tratatele internaţionale la care România este parte, solicităm:

1. Stoparea tăierilor ilegale

”Exploatarea forestieră ilegală reprezintă o problemă globală de interes internațional major. Această problemă constituie o amenințare gravă pentru păduri, întrucât contribuie la procesul de despădurire și de degradare a pădurilor, responsabil pentru aproximativ 20% din emisiile globale de CO2, amenință biodiversitatea și subminează gestionarea pădurilor și dezvoltarea durabilă, inclusiv viabilitatea comercială a operatorilor care își desfășoară activitatea în conformitate cu legislația aplicabilă. Aceasta contribuie, de asemenea, la deșertificare și la eroziunea solului și poate exacerba fenomenele meteorologice extreme și inundațiile. În plus, exploatarea forestieră ilegală are implicații sociale, politice și economice, deseori subminând progresul către o bună guvernanță și amenințând mijloacele de subzistență ale comunităților locale dependente de păduri, și poate fi asociată cu conflicte armate”

2. Menţinerea şi îmbunătăţirea implementării programului ”Radarul Pădurilor”.

Se impun îmbunătăţiri ale sistemului informatic şi procedural, dar mai ales controlul efectiv în teren şi monitorizarea riguroasă din partea instituţiilor de control abilitate.

Există încă numeroase “portiţe de scăpare”:

Comercianţii folosesc codul unic generat de sistemul “radarul pădurilor” de mai multe ori în aceeaşi zi, chiar dacă sunt opriţi de poliţie pentru control, deoarece poliţia nu obişnuieşte să completeze rubrica dedicată care ar dovedi că transportul a fost oprit.

Poliţia nu răspunde tuturor solicitărilor de oprire a transporturilor, iar când o face adeseori cantitatea de lemn încărcată și transportată este mai mare decat cea scriptică, înscrisă în avizul de însoțire și aferentă codului unic generat. Diferența dintre valoarea înscrisă şi cea reală reprezintă lemn tăiat ilegal, acesta ajungând până la 30% din volumul total transportat. În acest caz, poliția, neavând competențe pentru verificarea cubajului lemnului transportat, bifează transportul ca fiind legal.

3. Protecția Pădurilor Virgine, Cvasivirgine și a Parcurilor Naționale

Asigurarea unei protecţii eficiente a Pădurilor Virgine şi Cvasivirgine din România prin instituirea „Catalogului Naţional al Pădurilor Virgine şi Cvasivirgine”, ca instrument de evidenţă şi gestiune prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură. Pentru recunoaşterea valorii excepţionale şi asigurarea protecţiei pe termen lung, pădurile virgine şi cvasivirgine se vor include după caz în Patrimoniul Mondial UNESCO, rezervaţii ştiintifice şi/sau integrarea acestora în zonele de protecţie strictă a parcurilor naţionale şi parcurilor naturale.

4. Deblocarea dosarelor de corupţie din domeniul forestier

Mii de dosare penale pentru săvârşirea infracțiunilor silvice privind tăierile ilegale, transportul sau comecializarea lemnului fără documente de provenienţă, se află blocate în sertarele procuraturii sau DNA-ului, alături de dosarele privind fapte de braconaj, corupţie, retrocedări și puneri ilegale in posesie. Peste acestea se suprapun dosarele achizițiilor ilegale, ale licitațiilor trucate și ale investițiilor fictive din partea instituţiilor publice.

5. Întărirea instituțiilor cu atribuții de control în silvicultură

Creşterea capacităţii instituţiilor cu atribuţii de îndrumare şi control prin asigurarea: (i) dotărilor adecvate, (ii) personalului dimensionat şi calificat corespunzator, (iii) salariilor motivante, (iv) procedurilor de control eficiente si transparente.

6. Elaborarea Strategiei Naţionale Forestiere şi finanțarea Programului National de Împăduriri

Din anul 2011 România nu mai are o Strategie Naţionala Forestieră. Fără o strategie asumată, înseamnă că mergem „la întâmplare”, în funcţie de interese şi orgolii de moment.

Suprafaţa împădurită a României este sub media europeană (27 % faţă de 32%) şi departe de optimul evaluat în studiile privind schimbările climatice/deşertificarea (40%).

În ultimii 10 ani, media suprafeţei împădurite a fost de 4.000 ha/an, în condiţiile în care Codul Silvic prevede obligativitatea împăduririi a 2 milioane ha până în 2035. Elaborarea şi finanţarea Programului Naţional de Împăduriri prevăzut de Codul Silvic este o prioritate naţională.

Orice program de împăduriri sau creare a perdelelor forestiere este sortit eşecului atât timp cât subvenţia pentru folosinţa agricolă este de sute de euro/ha, iar pentru folosinţa forestieră este zero. Se impune suplimentarea sumei alocate prin Programul Național de Dezvoltare Rurală plăţilor directe pentru suprafeţele forestiere.

7. Instituirea de măsuri antimonopol în industria lemnului, eliminarea abuzurilor de poziţie dominantă şi de monopol, precum şi reguli de valorificare a lemnului în beneficiul dezvoltării durabile a comunităților locale

Enunţarea în Codul Silvic (lege organică) a principiilor ce vor sta la baza legislaţiei subsecvente pentru exploatarea şi valorificarea masei lemnoase (din pădurile aflate în proprietate publică), astfel încât să conducă la dezvoltarea sectorului de prelucrare superioară a lemnului în România şi crearea unei pieţe concurenţiale echilibrate în beneficiul dezvoltării durabile a comunităţilor locale:

a) valorificarea superioară a masei lemnoase;
b) sprijinirea dezvoltării rurale prin promovarea prelucrării locale a masei lemnoase;
b) stimularea valorii adăugate şi menţinerea/crearea de noi locuri de muncă;
c) instituirea de măsuri antimonopol;
d) respectarea drepturilor comunităţilor locale;
e) alocarea lemnului de foc cu prioritate pentru comunităţile locale;
e) conservarea şi ameliorarea biodiversităţii şi serviciilor de mediu;
f) transparenţa vânzării şi comercializării masei lemnoase.

(Transpunerea practic a principiilor directoare din Strategia Europeană Forestieră)

Solicităm demararea unei investigaţii de către Consiliul Concurenţei asupra concentrării economice realizate de către compania Holzindustrie Schweighofer prin investiţia de la Reci- Covasna, precum şi investigarea practicilor comerciale ale acestei companii.

8. Plăți compensatorii pentru proprietarii de păduri cu rol de protecţie sau incluse în arii protejate ori situri Natura 2000

Instituirea unui sistem funcţional de plăţi compensatorii pentru proprietarii privaţi de pădure care să compenseze integral veniturile nerealizate de proprietari prin restricţiile impuse prin lege pentru exercitarea rolului de protecţie. Plata contravalorii efectelor funcţiilor de protecţie pentru proprietarii de păduri trebuie să ia în considerare şi beneficiarii direcţi sau indirecţi ai serviciilor de mediu. 

9. Finanțarea adecvată a sectorului forestier pentru menținerea echilibrului între protecție și exploatare

Pădurea, care este principalul factor creator de mediu sănătos şi de luptă împotriva schimbărilor climatice, este tratată de legislaţia fiscală ca un poluator, fiind impozitată prin taxe de mediu şi taxe pe resurse naturale. În programele de finanţare ale Programului Naţional de Dezvoltare Rurală şi ale Fondului pentru Mediu, domeniul pădurilor a fost practic exclus.

Se impune alocarea adecvată a fondurilor bugetare, extrabugetare şi europene pentru sectorul forestier şi gestionarea adecvată a Fondului pentru Mediu în scopul maximizării rolului protectiv al pădurilor.

10. Oprirea proiectului de modificare a Legii vânătorii şi fondului cinegetic – legea masacrării dreptului de proprietate şi a faunei

În forma actuală, legea vânătorii încalcă principii constituționale privind dreptul de proprietate și prevederi naționale care transpun directive europene:

  • încălcarea dreptului de proprietate, prin confiscarea vânatului și activității de vânătoare în favoarea „gestionarilor consacrați” și instituirea de „drepturi de servitute”, de liber acces pentru vânători
  • neasigurarea regimului de protecție pentru 5 specii de păsări sălbatice, prin prelungirea perioadei permise pentru vânătoare
  • neasigurarea regimului de protecție pentru speciile de interes cinegetic din ariile protejate, prin eliminarea măsurilor de management și evaluare corespunzătoare.

 

Federația Coaliția Natura2000 Romania  va protesta alături de societatea civila și de organizațiile din România pentru ca pădurile să devină o prioritate pentru întregul guvern, pentru toată instituția Parlamentului, nu doar pentru un minister de resort sau pentru câțiva deputați preocupați de mediu.

 

SEMNEAZĂ ȘI TU, ACUM, Petiția ”Salvează pădurea” (click aici) 

 

Apoi povestește-le si prietenilor cărora crezi ca le-ar pasa despre asta si haideți împreuna pe 9 mai sa ne facem auziți!

Ne vedem în stradă, pe 9 mai!

***
Comunicatul e susținut de: WWF-România, Greenpeace România, Institutul pentru Dezvoltare și Inovare, Centrul Independent pentru Dezvoltarea Resurselor de Mediu, Coaliția pentru Mediu, EcoCivica, Federația Coaliția Natura 2000, Grupul de inițiativă civică Sebeș, Mai Mult Verde, Nostra Silva, Prima Natura, Rețeaua Mining Watch România, Transilvania Verde, Asociaţia România Vie, Comunitatea Uniţi Salvăm, Uniţi Salvăm, Asociaţia Activişti Fără Frontiere, R9TM, Rezistenţa civilă.