Scrisoare deschisă către MMSC: Exploatarea minereurilor auro-argintifere de la Certej

Certej_02

Braşov, România: 18.11.2014

Federaţia Coaliţia Natura 2000 România şi-a exprimat îngrijorarea cu privire la proiectul Exploatarea minereurilor auro-argintifere din perimetrul Certej, într-o scrisoare deschisă înaintată astăzi Ministrului Mediului şi Schimbărilor Climatice Graţiela Gavrilescu.

 Proiectul de exploatare minieră de la Certej

Proiectul Exploatarea minereurilor auro-argintifere din perimetrul Certej, Hunedoara este implementat de SC Deva Gold SA şi a început să se deruleze pe un amplasament de 108,7 hectare în interiorul sitului Natura20000 ROSPA 0132 Munţii Metaliferi, arie naturală protejată de importanţă comunitară, inclusă în reţeaua ecologică europeană Natura2000.

Proiectul de exploatare a minereurilor este prevăzut a se desfăşura pe o perioadă estimativă de 16 ani, urmând a se folosi 1653 tone pe an de cianură de sodiu, pentru procesarea a aproximativ 45 de tone de minereu, cu o concentraţie de 1,8 grame de aur pe tonă.

Titularul proiectului deţine un Acord de Mediu revizuit pentru aceste lucrări iar într-un comunicat de presă al Gărzii Naţionale de Mediu din 21 octombrie 2014, în urma efectuării unor controale pe şantier, se menţionează că „Situatia din teren a aratat că, până la data controlului, SC Deva Gold SA a efectuat circa 6% din totalul lucrarilor prevăzute în Obiectivul „Organizare de şantier”, ce implică printre altele realizarea unor drumuri industriale de acces şi săparea şanţurilor de scurgere pluvială pe o lungime de aproximativ 1700 m.

Propunerea de amplasare a uzinei de procesare: harta proiectului Exploatarea minereurilor auro-argintifere din perimetrul Certej, Hunedoara

 Lipsa de transparenţă în procesul de avizare a proiectului

În ciuda constatării facută de Garda Naţională de Mediu cu privire la legalitatea şi conformitatea lucrărilor, în procesul de obţinere a Acordului de Mediu şi a autorizaţiei de construcţie au fost sesizate diferite nereguli.

Emiterea acordului de mediu pentru proiectul Certej de către Agenţia Regională de Mediu Timişoara în 2012 a fost un proces netransparent, însăși publicarea acestui act pe site-ul instituției realizându-se cu întârziere de două luni. În noiembrie 2013 Agenţia de Protecţia Mediului Hunedoara a publicat o decizie de revizuire a acordului de mediu existent, în ciuda faptului că exista pe rol o acţiune în instanţă de anulare a acordului, înaintată de Agenţia Naţională de Protecţia Mediului.

Astfel, pe 27 noiembrie 2014, Mining Watch România a înaintat o nouă sesizare către Inspectoratul de Stat în Construcții pentru sancționarea Primăriei și oprirea lucrărilor: “Având în vedere că subscrisa nu a putut avea acces la documentaţia care a stat la baza autorizaţiei de construire menţionate nici direct, la sediul instituţiei emitente, nici ca urmare a cererii scrise adresate instituţiei, acesta este singurul aspect de nelegalitate (lipsa avizului de specialitate emis de Consiliul Județean) pe care suntem în masură să îl sesizăm la momentul de faţă. Socitităm însă instituţiei dumneavoastră, în virtutea atribuţiilor legale, desfăşurarea unui control complet de legalitate a autorizaţiei 10/16.09.2014 emisă de Primarul Comunei Certeju de Sus pentru „Organizare de şantier” în Cariera Coranda, satul Bocşa Mare, comuna Certeju de Sus”.

 Poziţia Federaţiei: risc continuu şi efecte cumulate

Astfel, Federaţia consideră că acest proiect de minerit pe bază de cianuri, reprezintă şi creează un risc continuu de poluare pentru zona în care este implementat, atât pentru populaţie cât şi pentru fauna şi flora ariei naturale protejate. În plus, sunt în prezent 15 proiecte similare de exploatare minieră cu cianuri planificate în Transilvania, dintre care 5 ar fi în Munţii Metaliferi. Efectul cumulat al acestor investiţii, la nivel de ecosistem, echilibru al biodiversităţii sau refacerea terenurilor distruse de minerit este în prezent dificil de estimat iar riscul continuu semnalat mai sus este cu atât mai puternic.

De fapt, România are propriul istoric negativ cu privire la mineritul cu cianuri. În 2000 accidentul minier de la Baia Mare afecta comunități din patru țări – România, Ungaria, Serbia și Bulgaria, dând o dimensiune internațională întregului eveniment. Cel mai grav accident produs însă pe teritoriul țării noastre rămâne ruperea barajului de la iazul de decantare Certej din 1971 când 89 de persoane și-au pierdut viața.În cazul Certej, riscul nu planează numai asupra locuitorilor zonei şi sitului Natura2000 Munţii Metaliferi, ci şi asupra intregului bazin al râului Mureş, care ar putea fi afectat, şi de ale cărui resurse de apă depind 1.914.000 de oameni.

Date fiind şi obligativitatea prevenirii unor potenţiale accidente afectând resursele de apă, de suprafaţă şi subterane, asumată de România ca membru al Uniunii Europene prin Directiva Cadru Apă, precum şi a interzicerii tuturor tehnologiilor de minerit pe bază de cianuri pronunţată de Parlamentul European în Rezoluţia din 5 mai 2010, Federaţia a cerut Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice, reprezentat de Dna. Ministru Graţiela Gavrilescu, să oprească acest proiect şi să îşi pronunţe oficial poziţia faţă de tehnologia de minerit pe bază de cianuri.

Scrisoare Deschisa catre Dna. Ministru Graţiela Gavrilescu, MMSC, cu privire la proiectul Exploatarea minereurilor auro-argintifere din perimetrul Certej, Hunedoara