Poziție referitoare la Ordinul de Ministru nr. 1169 din data de 04.09.2017

Poziție referitoare la Ordinul de Ministru nr. 1169 din data de 04.09.2017 pentru aprobarea nivelului de intervenţie în cazul speciilor urs şi lup, în interesul sănătăţii şi securităţii populaţiei şi în scopul prevenirii unor daune importante

Prin prezenta ne manifestăm şi exprimăm nemulţumirea profundă legată de varianta Ordinului aprobată de Ministrul Mediului şi publicată în Monitorul Oficial Partea 1. Constatăm cu stupoare că procesul de dezbatere publică început în luna iunie a acestui an a fost de faţadă, recomandările noastre nefiind regăsite în textul documentului.

În cele ce urmează, dorim să subliniem principalele neajunsuri ale Ordinului de Ministru faţă de recomandările transmise de noi pentru îmbunătăţirea textului acestuia în data de 05.07.2017.

La Art. 1. alin. (1) se prevăd condiţiile de implementare a derogărilor de la statutul de specii strict protejate, „… cu condiţia să nu existe o alternativă acceptabilă”, însă din Art. 3., reiese ca primă opţiune recoltarea după metoda la pândă, iar ca alternativă se menţionează capturarea în vederea relocării şi nu invers.

Tot la Art. 1. alin. (1) se menţionează ca „… măsurile derogatorii să nu fie în detrimentul menţinerii populaţiilor speciilor menţionate într-o stare de conservare favorabilă în arealul lor natural…”. Însă pentru determinarea stării de conservare nu există suficiente date valide şi credibile din punct de vedere ştiinţific. Practic nu există date ştiinţifice la care să se facă raportarea şi care să sprijine aplicarea obiectivă a Ordinului.

La acelaşi articol şi aliniat, punctul a), se menţionează prima situaţie în care se poate acorda derogarea,şi anume „pentru prevenirea producerii unor daune importante, în special asupra culturilor agricole, animalelor domestice şi pentru prevenirea producerii unor daune importante asupra altor bunuri”. Ceea ce inseamnă că indivizii celor două specii vizate pot fi recoltate după metoda „la pândă” pentru a preveni daunele de tip economic, practic înainte de a se produce orice fel de pagubă şi nu după înregistrarea de daune recurente. Pentru pagube singulare/ izolate ar trebui aplicate măsuri compensatorii, aşa cum a recomandat de altfel şi Comisia Europeană prin „Platforma UE pentru coexistenţa dintre oameni şi carnivore mari”.

Prin Art. 3., alin. (4), se permite „capturarea, relocarea sau recoltarea exemplarelor din speciile urs şi lup […] în prezenţa personalului tehnic de specialitate…” şi nu de către personal tehnic angajat aşa cum am propus în cadrul procesului de dezbatere publică. Această prevedere permite practic „vânătoarea la trofeu”, descurajată de altfel şi de Academia Română¹, ceea înseamnă că Ordinul aprobat nu ţine seama de avizul acestei instituţii.

A fost eliminat nejustificat Art. 3., alin. (5) care specifică interzicerea de instrăinare a tofeului, fapt care oferă posibilitatea menţinerii comerţului cu specii strict protejate, incălcându-se prevederile Convenţiei CITES. Comerţul sau instrăinarea trofeelor se poate face doar dacă există un sistem clar de crotaliere şi identificare a indivizilor recoltaţi, fapt care nu se regăseşte în acest ordin.

Solicităm:

• Abrogarea din cauza nerespectării procesului de dezbatere publică şi implicit a Legii 52/2003 privind transparenţa decizională în administrarea publică sau, modificarea Ordinului de Ministru prin care să se ia în calcul recomandările transmise pentru perfectarea textului Ordinului în data de 05.07.2017, precum şi cele de mai jos.
• Transparentizarea procesului de acordare a derogărilor prin publicarea fiecărui dosar prin care se solicită derogarea şi respectiv a rapoartelor de relocare/ recoltare pe site-ul Ministerului Mediului. Pe lângă documentele menţionate pentru cererea de derogare (punct de vedere, procese verbale, avizul administratorului/ custodelui) solicităm întocmirea unui raport detaliat de către comisie din care să reiasă clar necesitatea şi motivele care stau la baza propunerii derogării.
• Legat de raportul care trebuie întocmit de gestionarii fondurilor cinegetice, motivele care pot fi bifate pentru recoltare/ derogare sunt mult prea generale şi lasă loc interpretărilor. Solicităm modificarea acestuia pentru a permite oferirea de detalii suplimentare şi specifice din care să reiasă motivul pentru ca s-a efectuat relocarea sau recoltarea, iar în ultimul caz, justificarea pentru care nu s-a realizat relocarea. De asemenea, raportul ar trebui să conţină şi un punct referitor la identificarea exemplarului relocat/ recoltat în baza monitorizării obligatorii (Art. 3, alin. (4)).
• Un punct de vedere al Academiei Romane faţă de textul aprobat al Ordinului, prin care „vânătoarea la trofeu” nu este limitată.
• Completarea textului Ordinului cu destinaţia animalelor recoltate, inclusiv a părţilor acestora care ar putea fi valorificate în urma unor posibile partide de „vânătoare la trofeu”.