Noua Strategie Energetică a României trebuie să fie mai transparentă și să integreze conservarea biodiversității

DSC_0102

București, 7 aprilie – WWF România, împreună cu Societatea Ornitologică Română (SOR), Fundația Terra Mileniul III, Federaţia Coaliţia Natura 2000, Bankwatch și 2Celsius atrag atenția, printr-o Scrisoare Comună de Poziție privind noua Strategie Energetică a României 2016-2030 cu perspectiva anului 2050, că aceasta trebuie să țină cont, pe lângă numeroase aspecte privind mediul, de obiectivele de conservare, convențiile și reglementările europene și internaționale privind biodiversitatea. Scrisoarea a fost trimisă către Ministerul Energiei, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor și Ministerul pentru Consultare Publică și Dialog Civic.

Beneficiile biodiversității, recunoscute de UE, nu și de legislația din România

Obiectivul prioritar al Uniunii Europene (UE) pentru anul 2020[1] în ceea ce privește biodiversitatea este de a stopa pierderea biodiversității și degradarea serviciilor ecosistemice din UE până în 2020, precum și refacerea acestora în măsura posibilului, odată cu sporirea contribuției UE la combaterea pierderii biodiversitatii pe plan mondial.  Comisia Europeană[2] recunoaște beneficiile biodiversității, această nefiind „doar importantă în sine, ci totodată oferă societății o gamă largă de servicii ecosistemice, precum apă curată, polenizare, protecție împotriva inundațiilor, care au o valoare economică și socială însemnată”.  Mai mult decât atât, Strategia UE a biodiversității pentru 2020 urmărește să nu existe nicio pierdere netă în ceea ce privește ecosistemele și serviciile aferente.

Cu toate acestea, analizele elaborate și publicate până în prezent privind Strategia Energetică a României 2016-2030 nu acordă importanța cuvenită conservării biodiversității neţinând cont de riscurile asociate impactului anumitor tipuri de infrastructuri energetice.

MHC-urile, promovate din nou, cu orice preț, ca sursă de „energie verde”

Un exemplu în acest sens îl constituie capacitățile hidroenergetice, documentul ignorând impactul major al hidrocentralelor asupra ecosistemelor râurilor.

WWF a afirmat în repetate rânduri că nu este suficient ca o anumită tehnologie sau sursă de energie regenerabilă să nu genereze emisii de CO2 în atmosferă pentru a putea fi catalogată drept „energie verde”, ci trebuie luat în considerare și impactul asupra ecosistemelor afectate.

Atunci când vine vorba de promovarea MHC-urilor ca sursă regenerabilă de energie, trebuie să se țină seama de faptul că  doar aprox. 1% din producția de energie electrică hidro în România este produsă de MHC-uri, restul rezultând din centrale medii și mari (aprox. 18.219 GWh din totalul de 18.950 GWh energie hidro produsă în 2014).  Instalarea de noi hidrocentrale ar trebui luată în calcul numai în cazul în care potențialul de optimizare a infrastructurii existente a fost realizat și toate optiunile au fost analizate cu atentie pentru alegerea variantelor/combinatiei de variante care au cel mai redus impact asupra mediului.  Mai mult decât atât, scoaterea din funcțiune a barajelor vechi ori a acelor instalații aflate în locații critice pentru continuitatea râului trebuie planificată într-o maniera strategică, conform recomandărilor ICPDR[3] și Directivei Cadru privind Apa.

De asemenea, pentru obținerea unor rezultate sustenabile și pentru respectarea principiilor privind transparența decizională este absolut necesară participarea ONG-urilor de mediu la grupurile de lucru și dezbateriile viitoare având drept scop elaborarea noii Strategii Energetice.

Nevoia de transparență și consultare cu societatea civilă

În procesul de elaborare a documentelor Strategiei Energetice a României 2016-2030, ONG-uri cu o experiență semnificativă în conservarea biodiversității sau în impactul de mediu al energiei nucleare, cărbunelui sau gazelor de şist au fost eliminate în cadrul procesului. Acest fapt afectează în mod negativ rezultatul final; pe lângă cele deja menționate, documentele tratează superficial sau exclud aspecte importante precum:

– problema infrastructurilor energetice ce prezintă riscuri incomplet cunoscute și evaluate (exploatarea gazelor de șist)

– impactul asupra biodiversității al unor surse de energie regenerabilă precum morile eoliene, biomasa și panourile fotovoltaice, în funcţie de tehnologie şi locaţie

– riscurile aferente utilizării energiei nuclear-electrice precum și cele aferente gestionării deșeurilor radio-active, care au determinat alte țări europene să elimine complet astfel de infrastructuri din planurile lor de dezvoltare energetică

– problema  biocarburanţilor şi modul în care România intenţionează să îşi atingă ţinta angajată faţă de legislaţia europeană.

 

Organizația WWF rămâne în continuare interesată în participarea la grupurile de lucru privind elaborarea noii Strategii Energetice și va urmări în mod serios continuarea procesului de elaborare și evaluare a acestui document strategic, cu speranța că acesta va fi  mai transparent și mai participativ decât cel de până în prezent.

Note pentru editori:

– mai multe informații despre activitatea WWF-România privind protejarea râurilor din România: http://www.raurileromaniei.ro și http://www.wwf.ro/campanii/raurile_de_munte_ultima_sansa/  şi integrarea biodiversităţii în procesul decisional şi politicile sectoriale: xxx (link de la Mara)

Pentru mai multe informaţii vă rugăm contactaţi:

Diana Cosmoiu, Specialist Regional Politici Publice, WWF; email: dcosmoiu@wwfdcp.ro  tel: 0213174996

Adriana Trocea, Specialist comunicare, WWF România; email: atrocea@wwfdcp.ro, tel: 0728278737

 

Despre WWF (World Wide Fund for Nature)

Înfiinţată în anul 1961, WWF este una dintre cele mai importante organizaţii internaţionale care derulează proiecte pentru conservarea naturii, în peste 100 de ţări. Misiunea WWF la nivel global este să oprească degradarea mediului înconjurător şi să construiască un viitor în care oamenii trăiesc în armonie cu natura. Mai multe detalii la: www.wwf.ro.

[1] http://ec.europa.eu/environment/pubs/pdf/factsheets/biodiversity_2020/2020%20Biodiversity%20Factsheet_RO.pdf

[2] http://ec.europa.eu/environment/nature/biodiversity/comm2006/2020.htm

[3] Comisia Internaţională pentru Protecţia Dunării