A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z

top

A

Anexa I la Directiva Habitate

Anexa II la Directiva Habitate

Anexa I la Directiva Pasari

 

top

D

Directivele europene – cele doua directivece stau la baza retelei Natura 2000, directiva Pasari si directiva Habitate

Directiva Habitate – a fost creata pentru a conserva atat speciile de plante si animale salbatice, cat si habitatele naturale din Uniunea Europeana, prin infiintarea Ariilor Speciale de Conservare. Toate actiunile bazate pe aceasta directiva sunt axate pe mentinerea unui statut de conservare favorabil sau pe reabilitarea speciilor si habitatelor propuse. Toate masurile de conservare ar trebui sa aiba in vedere si aspectele economice si sociale la nivel regional si local. Directiva Habitate (92/43/CEE) sta la baza infiintari retelei Natura 2000.

Directiva Pasari – se refera la conservarea speciilor de pasari care se gasesc in mod natural in salbaticie pe teritoriul european al statelor membre. Principalele obiective ale acestei directive sunt protectia, managementul si controlul acestor specii si stabilirea regulilor pentru conservarea lor. Aceasta directiva se va aplica in cazul pasarilor, oualor lor, cuiburilor si habitatelor lor. Statele membre ar trebui sa declare Zone Speciale de Protectie pentru conservarea speciilor si habitatelor propuse. Directiva Pasari (79/409/CEE) sta la baza infiintari retelei Natura 2000.

 

top

H

Habitate naturale – areale de trai si inmultire naturale sau seminaturale, a caror componenta de flora si fauna este formata si se dezvolta spontan;

 

top

O

Ordonanta de Urgenta nr. 57/ 2007 – transpune in legislatia nationala cele doua directive europene, directiva Pasari si directiva Habitate.

 

top

R

Regiuni biografice – in Uniunea Europeana au fost identificate 9 regiuni biogeografice: alpina, atlantica, pontica, boreala, continentala, macaronesian, mediteraneeana, panonica, stepica. In Romania se gasesc cinci din acestea, prezentate mai jos.

Regiunea Biogeografica Alpina este prezenta de-a lungul Europei incepand din Pirinei si Alpi pana in Carpati. La noi aceasta regiune biogeografica cuprinde atat varfurile Carpatice cat si padurile de conifere si padurile mixte din Carpati, cat si depresiunile intramontane si dealurile mai inalte de-a lungul lantului muntos. Climatul mai rece si mai umed, iernile lungi, verile scurte, sunt conditii la care s-au adaptat plante si animale dintre care amintim capra neagra, ursul, rasul, lupul etc. Diversi munti adapostesc specii endemice si relictare, atat pe creste calcaroase sau metamorfice cat si in turbariile din acesti munti.

Regiunea Biogeografica Panonica apare pe o fasie in par-tea de vest a Romaniei, fiind caracterizata de un peisaj de campie si de dealuri mici, avand specii de plante si animale de stepa, ca si habitate adaptate conditiilor de umiditate redusa si temperaturi crescute pe timpul verii. Caracteristice sunt ierburile rezistente la uscaciune, pasarile de stepa precum dropia, rozatoare cum sunt popandaul si harciogul.

Regiunea Biogeografica Continentala ocupa mare parte din teritoriul Romaniei, ca dealtfel si mare parte a Europei Centrale si de Vest. In Romania aceasta regiune biogeografica ocupa Transilvania, doua treimi nordice ale Moldovei, doua treimi vestice ale sudului tarii. Mare parte din aceasta arie a fost ocupata de paduri de foioase, care pe parcursul istoriei umane au dat loc terenurilor agricole. Are specii si habitate caracteristice campiilor, dealurilor joase si dealurilor mai inalte.

Regiunea Biogeografica Stepica este noua pentru Uniunea Europeana largita, aici fiind prezenta doar pe teritoriul Romaniei. Se intinde in partea estica a Romaniei, in Dobrogea si partea de sud-est a Moldovei, ca si in partea de est a sudului tarii. Pasari de stepa, rozatoare, plante adaptate la uscaciune sunt parte a peisajului de stepa. Este o zona uscata si calda, avand o vegetatie stepica asemanatoare morfologic si sistematic cu cea a Regiunii Biogeografice Panonice, dar avand o continuitate biogeografica cu stepele Ucrainenene de dincolo de granitele noastre.

Regiunea Biogeografica a Marii Negre (Pontica), noua pentru Uniunea Europeana largita, se intinde de-a lungul litoralului, atat in Romania cat si in Bulgaria. Este caracterizata de specii de plante si animale marine pontice si specii terestre. Dintre speciile terestre multe au originea din stepa cu care regiunea se invecineaza la vest. Caracteristice sunt algele marine, crabi, pesti marini, delfini, plante si insecte ale dunelor de nisip etc. Climatul este mai bland, extremele pozitive si negative fiind temperate de prezenta apelor marine.

 

top

S

SAC – Arii Speciale de Conservare (in limba engleza, Special Areas of Conservation – SAC) sunt arii care fac parte din reteaua Natura 2000, conform Directivei Habitate. SAC-urile sunt fostele pSCI-uri sau SCI-uri.

SPA – Arii de Protectie Speciala Avifauninstice (in limba engleza, Special ProtectionAreas – SPA) sunt arii care fac parte din reteaua Natura 2000, conform Directivei Pasari.

Stare de conservare favorabila – Conform Directivei Habitate si a legislatiei romanesti:

A. Starea de conservare a unui habitat natural este data de totalitatea factorilor ce actioneaza asupra sa si asupra speciilor caracteristice acestuia si care ii poate afecta pe termen lung raspandirea, structura si functiile, precum si supravietuirea speciilor ce ii sunt caracteristice. Starea de conservare a unui habitat natural se considera „favorabila” atunci cand sunt indeplinite conditiile:

  • arealul sau natural si suprafetele pe care le acopera in cadrul acestui areal sunt stabile sau in crestere;
  • are structura si functiile specifice necesare pentru conservarea sa pe termen lung, iar probabilitatea mentinerii acestora in viitorul previzibil este mare;
  • speciile care ii sunt caracteristice se afla intr-o stare de conservare favorabila, asa cum aceasta este definita mai jos (punctul B.)

B. Starea de conservare a unei specii este data de totalitatea factorilor ce actioneaza asupra sa si care pot influenta pe termen lung raspandirea si abundenta populatiilor speciei respective pe teritoriul Uniunii Europene. Starea de conservare se considera „favorabila” atunci cand sunt indeplinite conditiile:

  • datele privind dinamica populatiilor speciei indica faptul ca aceasta se mentine si are sanse sa se mentina pe termen lung ca o componenta viabila a habitatului natural;
  • arealul natural al speciei nu se reduce si nu exista riscul sa se reduca in viitorul previzibil;

pSCI – potentiale Situri de Importanta Comunitara desmenate conform criteriuluidin Anexa III, stadiu I, Directiva Habitate. Dupa ce se declara aceasta, Comisia si StateleMembre cad de acord asupra listei de SCI-uri (Sites of Community Importance). Inacest proces, seminariile biogeografice joaca un rol crucial. In final, Statele Membredesemneaza lista adoptata a SCI-urilor, ca si SAC-uri (Arii Speciale de Conservare).

SCI – Situri de Importanta Comunitara, desemnate conform cu Directiva Habitate.