padure

Miercuri, 8 martie, se discută în Camera Deputaților legea pentru aprobarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 51/2016, care vizează contravențiile silvice. Modificarea Legii nr. 171/2010 trebuie să urmărească stabilirea de sancțiuni care impun aplicarea legilor, dar care, în același timp, nu vor favoriza abuzurile. Sancțiunile trebuie să fie proporționale cu faptele săvârşite și imparțiale.

WWF-România, Greenpeace România, Fundația Eco-Civica, Federația Coaliția Natura 2000 și EcoAssist – Plantăm fapte bune în România susțin revizuirea şi aprobarea prin lege a OUG 51 privind contravențiile silvice [1]. Ordonanța completează cadrul de contravenții, acoperind sfera ilegalităților documentate din domeniu, de la autorizarea lucrărilor silvice la exploatarea, transportul și punerea pe piață a lemnului.

Atragem atenția asupra câtorva amendamente esențiale pentru a combate fenomenul tăierilor ilegale.

Lucrările silvice executate în zone ce includ și posibile păduri virgine sau cvasivirgine, fără avizul Gărzii Forestiere, trebuie sancționate 
În 2005 un studiu [2] la nivel național a identificat peste 225.000 hectare de păduri virgine și cvasivirgine, fără să fi acoperit însă integral suprafața împădurită a țării. Lucrările silvice efectuate între timp, precum și completarea criteriilor în baza cărora s-au făcut identificările au făcut ca o parte dintre aceste suprafeţe să nu mai îndeplinească în prezent criteriile necesare pentru a fi declarate păduri virgine şi cvasivirgine [3]. Prin urmare orice considerare a acestui patrimoniu trebuie să pornească de la această evidență și, în baza principiului prevenției, să impună o abordare precaută. Pentru a securiza potențialele păduri virgine şi cvasivirgine rămase, este obligatoriu să avem prevăzute în legea contravențiilor silvice sancțiuni pentru lucrările care s-ar desfăşura în aceste zone fără avizul structurii teritoriale de specialitate a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură (Garda Forestieră). În cazul în care se constată că în zonele respective se mai găsesc păduri virgine sau cvasivirgine, avizul trebuie să fie negativ.

Totodată pentru a facilita identificarea pădurilor virgine şi cvasivirgine, trebuie legiferat accesul specialiştilor evaluatori cu autovehiculele pe drumurile forestiere fără a fi necesar acordul scris din partea proprietarului sau a administratorului fondului forestier. Aceşti specialişti au deja prevăzută obligaţia de a anunţa proprietarul și administratorul pădurii înainte de a începe activitatea de identificare. Limitarea accesului acestora pe drumurile forestiere ar putea duce la imposibilitatea de a identifica anumite păduri vrigine aflate uneori la distanţe de ordinul zecilor de kilometri faţă de un drum public.

Lemnul recoltat ilegal confiscat de autorități nu trebuie să ajungă pe piață
Conform Regulamentului (UE) 995/2010 [4] este interzisă introducerea pe piață a lemnului provenit din tăieri ilegale. Considerăm că și lemnul provenit din confiscările aplicate de autoritățile de control este tot lemn recoltat ilegal și astfel acesta nu trebuie valorificat pe piața europeană (inclusiv România). Acest lemn ar putea fi donat către instituții non-profit ca lemn de foc (școli, azile de bătrâni etc).

Recoltarea abuzivă de lemn din păduri trebuie sancționată în continuare
Recoltare abuzivă de lemn trebuie sancționată în legea contravențiilor silvice, fie că este vorba despre furtul de lemn sau de tăieri ilegale produse prin nerespectarea normelor tehnice în vigoare inclusiv la aplicarea lucrărilor de rărituri. Normele tehnice prevăd condiții clare privind recoltarea lemnului. Nerespectarea acestor norme ar genera abuzuri cu consecințe negative asupra ecosistemelor forestiere.

În ultimii ani au fost dezvoltate mai multe instrumente care permit intensificarea controalelor și aplicarea de sancțiuni, descurajând astfel fenomenul tăierilor ilegale de arbori și al transporturilor ilegale de lemn: Radarul Pădurilor, aplicația mobilă Inspectorul Pădurii, site-ul www.inspectorulpadurii.ro și www.salvezpadurea.ro. Aceste instrumente expun public multe dintre căile prin care se poate fura din păduri și cum se poate transporta lemn ilegal. În prezent, aceste instrumente au o reală influență în diminuarea infracțiunilor și ilegalităților silvice. Cu o legislație slăbită, însă, efectul lor se diminuează și ne putem întoarce la realitatea anilor în care din păduri se fura fără grijă. Eu sper că nu este nevoie să ne distrugem toate pădurile înainte de a înțelege că nu putem trăi fără ele. Cadrul de reglementare a contravențiilor silvice este o piesă importantă în combaterea tăierilor ilegale și face parte din ansamblul măsurilor pentru gestionarea responsabilă a pădurilor”, declară Valentin Sălăgeanu, coordonator al campaniei pentru protejarea pădurilor, Greenpeace România.

„În ultimii ani România a făcut pași importanți pentru a asigura o trasabilitate a lemnului în încercarea de a reduce și elimina fenomenul tăierilor ilegale. Un element important în acest demers este o clarificare și întărire a legislației privind contravențiile silvice, pentru a permite o aplicare reala și eficientă. În acest moment nu ne permitem să facem pași înapoi și trebuie să adoptăm toate măsurile legislative necesare pentru a asigura un viitor pădurilor noastre. Demersul nostru vrea să ofere un suport în acest sens, în jurul câtorva principii pentru o gestiune durabilă a tuturor pădurilor”, a adăugat Magor Csibi, Director WWF România.

Poziția comună a organizațiilor de mediu este disponibilă aici:
www.wwf.ro/resurse/comunicate_de_presa/?293291/Poziia-WWF-legat-de-OUG-51-privind-contraveniile-silvice

Date de contact:
Magor Csibi, WWF România, 0730 098 722
Valentin Sălăgeanu, Greenpeace România, 0735 165 472
Dan Trifu, Eco-Civica/ Coaliția Natura 2000, 0722 227 780
Liana Buzea, Eco-Assist – Plantăm fapte bune în România, 0741 026 216

Note pentru editori:
[1] La momentul actual, în Parlament, la Camera Deputaţilor, există trei iniţiative legislative (PL-x nr. 162/2014, PL-x nr. 188/2016, PL-x nr. 23/2017) care propun modificări la Legea contravenţiilor silvice, ultima dintre ele fiind legea aferentă O.U.G. nr. 51/2016 pentru modificarea şi completarea Legii nr.171/2010. Conform Regulamentului Camerei Deputaţilor, în cazul în care o comisie are spre examinare în fond mai multe iniţiative legislative care au acelaşi obiect de reglementare, cum este în acestă situaţie, se propune spre aprobare una dintre iniţiativele legislative, urmând ca celelalte iniţiative legislative să fie respinse, iar prevederile pe care acestea le conţin să fie preluate ca amendamente la iniţiativa propusă spre aprobare.
[2] Proiectul Pin-Matra/2001/018, derulat de Societatea Regală Olandeză de Conservare a Naturii în cooperare cu Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice.
[3] Lucrările silvice se pot executa, conform art. 11 alin.1 O.M. nr. 2525/2016, numai dacă avizul atestă faptul că arboretele nu îndeplinesc criteriile şi indicatorii aprobaţi prin O.M. nr. 3397/2012.
[4] Regulamentul impune operatorilor și autorităților competente măsuri active în sensul prevenirii și combaterii comerțului cu lemn recoltat în mod ilegal.

maxresdefault

După mai bine de 6 ani de la prima lansare, Legea de partea naturii, Ghid pentru iniţierea de proceduri pentru prevenirea și oprirea activităţilor cu impact negativ asupra naturii, a fost actualizat și relansat.

Acesta reprezintă un  instrument util pentru toţi factorii interesaţi de la administratori și custozi de arii protejate, organizaţii non-guvernamentale care activează în domeniul protecţiei mediului, posibili investitori și chiar și pentru publicul larg interesat de subiectele de mediu.

În paginile lui se pot găsi definiții ale ariilor protejate, actele de reglementare a activităților cu impact asupra mediului, unde găsești informații de mediu, o serie de proceduri în ceea ce privește consultarea publică, informații despre procedura în contencios administrativ și definirea activităților cu impact asupra mediului cu accent pe arii protejate. Documentul este disponibil în format print pentru administratorii ariilor protejate și autoritățile interesate de subiect sau poate fi descarcat în format electronic de aici.

Coaliția Natura 2000 s-a adunat la Bihor, în prima parte a lunii decembrie, pentru adunarea generala a organizației. A fost pentru prima dată când o organizație gazdă – CAPDD Bihor prin administrația Pădurii Craiului  – a organizat întâlnirea anuală a organizației. Au fost dezbătute succesele din 2016 și a fost dezbătut planul de acțiune pentru 2017. Poate cea mai interesantă parte a fost vizita pe teren, în Peștera Vântului, pentru prezentarea măsurilor de dezvoltare durabilă a zonei în care se află aria protejată.
În urma voturilor membrilor, federația a ajuns la 20 de membri, fiind cooptați în rândurile noastre organizațiile Aquaterra București,  Ecotop Oradea și Parcul Văcărești (București).

 

Clip Coalitia Natura2000

dezbatere-publica-2-1

 

Federația Coaliția Natura 2000 a organizat la Bucuresti, in 24.11.2016,  prima dezbatere politica denumita „Ce legi facem pentru natură?”, impreună cu Societatea Ornitologică Română și Societatea Academică Română, în scopul de a favoriza accesul expertizei tehnice în procesul  legislativ. Intalnirea s-a bucurat de prezența a numeroși custozi și administratori (EKE; Eco-Civica, FCC, SOR; AAAP, Asociatia GeoD de promovare a biodiversității, Asociatia Echilibru, Zarand, GreenPeace, Centrul Judetean pentru Protecția Naturii Covasna, Fundatia Snagov, Parcul Natural Văcărești), reprezentanti ai Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor si ai presei. „Rezultatele unei analize asupra campaniilor electorale din 2012 și 2016 arată că natura este pe departe de a fi o prioritate în discursul sau promisiunile candidaților, însă vom încerca să îmbunătățim acest lucru printr-un contact cu principalele partide politice. Este important ca politicienii să înțeleagă care sunt soluțiile coerente, care generează efectele așteptate de populație în ceea ce privește problemele de mediu”, a declarat Liviu Cioineag, directorul Federației Coaliția Natura 2000 România. Principalele probleme ridicate de custozi și administratori  – apărătorii ariilor protejate, sunt conflictele generate de lipsa compensațiilor și a măsurilor agromediu/silvomediu pentru proprietarii de terenuri din arii protejate, care nu își pot folosi bunul din cauza restricțiilor impuse prin managementul siturilor. Lipsa unui buget dedicat ariilor protejate și interzicerea unor activități economice pe un procent de 75% din suprafața parcului – sunt alte două probleme stringente.

Mediul politic a fost reprezentat de reprezentanții PNL (Lucia Varga, Sulfina Barbu) și USR (Cornel Zainea), marii absenți fiind cei ai PSD si UDMR.  Politicienii prezenți și-au asumat să organizeze trimestrial întâlniri tehnice cu societatea civilă din sectorul conservării biodiversității, în spiritul democrației participative, pentru îmbunătățirea actelor normative.

Despre activitate:

Dialog pentru un cadru legal eficient în gestionarea ariilor naturale protejate

„CE LEGI FACEM PENTRU NATURĂ?”

 

Dezbaterea Publică „Ce legi facem pentru natură?” va aborda urmatoarele subiecte: politică versus politici, om politic versus diplomat, campaniile electorale și promisiunile de mediu.

Politicieni, deputați și senatori, candidați la alegerile din 11 decembrie 2016, sunt invitați preț de câteva ore să -i cunoască și să discute cu experții din ariile naturale protejate, pentru ca împreună să facă propuna legi în beneficiul naturii și al societății.

Coaliția Natura 2000 România este  o federație reprezentativă pentru sectorul conservării  biodiversității din România  care reunește 17 dintre cele mai importante organizații de mediu.

In 2016, Coaliția a inițiat activități de monitorizare a activității legislative a Parlamentului.  Procesul a implicat mai mulți experți în biodiversitate și  în politici publice, din interiorul și din afara federației. Instituțiile targhetate au fost: Comisia de mediu și echilibru ecologic și Comisia de Agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii conexe din Camera Deputaților, dar și plenul Camerei deputaților.

Inițiativele care au prezentat interes pentru Coaliția Natura 2000 în 2016 vizează domeniile: arii protejate, silvicultură, piscicultură, creșterea animalelor, vânătoarea, producția de energie.  Liviu Cioineag, directorul executiv al Coaliției Natura 2000 declara: „Există multe concepții greșite și prejudecăți legate de activitatea forului legislativ – unele meritate, altele atribuite prin generalizări și lipsă de cunoaștere. De-a lungul acestui an, încercând să creăm relații constructive cu deputații, am ajuns să confirmăm sau să infirmăm o parte dintre aceste concepții. Asigurând puncte de vedere consolidate cu argumente științifice, din practica în arii protejate, am reușit să îmbunătățim un proiect de lege și un proiect de modificare a unei legi. Este clar că procesul legislativ este o negociere, însă implicarea și aportul de expertiză pot să atârne greu”.

Despre proiect:

Proiectul  „Să facem împreună legi pentru natură”  s-a desfășurat în parteneriat cu Societatea Academică Română, Propark – Fundația pentru arii protejate și Societatea Ornitologică Română și a fost co-finanțat  printr-un grant din partea Elveției prin intermediul Contribuției Elvețiene pentru Uniunea Europeană extinsă.  Experții federației Coaliția Natura 2000 au analizat în 2016 peste 200 de inițiative legislative.  Aproximativ 10% dintre ele au fost amendate, întrucât în forma actuală aveau consecințe negative asupra integrității ariilor protejate, speciilor și habitatelor prioritare.

În urma identificării de inițiative cu impact major asupra ariilor protejate, experții Coaliției Natura 2000 au depus trei documente de poziție asupra a trei propuneri legislative: Pl-x 762/2016 privind înființarea Agenției Naționale pentru Arii Naturale Protejate (ANANP), amenda PL-x 69/2016, privind aprobarea OUG 60/2016 – modificarea și completarea Legii vânătorii și fondului cinegetic 407/2006, Bp. 326/2016 privind Stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile biomasă, biogaz și energie geotermală.

Dintre minusurile constatate dar care pot fi îndreptate menționăm slaba comunicare si interesul scazut  față de problemele legate de conservarea și protejarea naturii manifestată de membrii forului legislativ. Apoi, în majoritatea proiectelor analizate de experții Coaliției, justificarea inițiativelor noi sau a modificărilor cadrului actual este lipsită de date științifice, cercetări sau studii, având un caracter general, cu exprimări neclare. Ne-am dori ca deputații sau senatorii care vin cu inițiative să colaboreze cu experții în mediu pentru a documenta temeinic propunerile lor.

Despre noi:

Federația Coaliția Natura 2000 România acționează informal din 2003, când 55 de membrii, organizații nonguvernamentale din domeniul protecției naturii, s-au reunit pentru a-și consolida puterea de acțiune la nivel național și local, și pentru a contribui la desemnarea siturilor Natura 2000 în România. Din 2013, Federația are personalitate juridică și 17 membrii înregistrați oficial. Printr-un parteneriat al organizațiilor nonguvernamentale, ce oferă reprezentativitate și forță la nivel național, Federația acționează în domeniile: arii protejate, conservarea biodiversității, implementarea rețelei Natura 2000 în România.

 

Redactarea și trimiterea comunicatului s-a realizat din Proiectul “Să facem împreună legi pentru natură!”, derulat de Federația Coaliția Natura 2000 România în parteneriat cu Societatea Academică Română și co-finanțat printr-un grant din partea Elveției prin intermediul Contribuției Elvețiene pentru Uniunea Europeană extinsă. Acest comunicat nu reflectă neapărat poziția oficială a guvernului elvețian. Responsabilitatea pentru conținutul acestuia este asumată de Federația Coaliția Natura 2000 România.

 

                 

DSC_0102

Pitești, 23 noiembrie 2016. Federația Coaliția Natura 2000 România a organizat miercuri, o conferință de presă la Pitești, prilejuită de derularea Sesiunii regionale de traning pentru administratori de arii protejate.

Pe agenda conferinței de presă au fost introduse două subiecte de importanță națională:

Sesiunea regională de traning pentru administratori de arii protejate, Pitești, 22-24 noiembrie 2016

Salvarea Râului Alb în instanță!

Sesiunea a fost organizată în parteneriat cu Propark – Fundația pentru arii protejate și este a doua dintr-o serie de trei sesiuni, menite să ofere administratorilor de arii protejate acces la pregătire continuă. Participanții, în număr de 12 persoane, sunt reprezentanți ai custodiilor și administrațiilor din zonele Sud, Sud -Vest: situri Natura 2000, parcuri naționale, agenții pentru protecția mediului. Pe parcursul a trei zile, trainerii Janos Mark Nagy (Societatea Carpatină Ardeleană – EKE – Satu Mare) și Mihai Togor (Asociația Aqua Crisius Oradea) au aprofundat prin exerciții de interpretare a legislației și prin studii de caz, implementarea legislației cadru a ariilor protejate și a directivelor SEA/EIA/EA in România. În ultima zi de desfășurare, expertul juridic Carmen Bîrzan a dezbătut cu participanții cazuri reale de proiecte și activități cu impact în ariile protejate, din prisma demersurilor juridice necesare. „Ariile naturale sunt cele mai bune dintre ultimele colțuri de natură. E tot ce ne-a mai rămas și reprezintă puntea care leagă comunitățile locale de conceptul de dezvoltare durabilă. Administratorul de arii protejate, alături de instituțiile de resort, joacă un rol foarte important în păstrarea integrității siturilor și a conservării biodiversității. Atunci când legislația nu este „stăpânită”, activitățile sau proiectele antropice pot distruge ireversibil aceste colțuri de natură”, a declarat Liviu Cioineag, directorul Federației Coaliția Natura 2000 România.

Sesiunea de traning s-a desfășurat prin proiectul „Să facem împreună legi pentru natură”, desfășurat de Federația Coaliția Natura 2000 în parteneriat cu Societatea Academică Română, Propark, și Societatea Ornitologică Română, co-finanțat printr-un grant din partea Elveției prin intermediul Contribuției Elvețiene pentru Uniunea Europeană extinsă.

  1. Coaliția Natura 2000 a salvat în instanță Râul Alb!

*Acesta este cel de-al doilea proces câștigat împotriva construcțiilor ilegale de microhidrocentrale de pe râurile de munte din România

Federația Coaliția Natura 2000 România salută decizia Curții de Apel Alba Iulia, care a făcut dreptate în speța Râul Alb- Munții Retezat. Prin decizia deliberată la sfârșitul săptămânii trecute, magistrații au anulat aprobarea emisă de Agenția de Protecție a Mediului Hunedoara, pentru proiectul „Construire şi exploatare microhidrocentrale pe Râul Alb – beneficiar SC Abi Automotion SRL Deva”.  Oprind în instanță derularea proiectului de construcție autorizat abuziv de instituțiile de stat din Hunedoara, societatea civilă reușește să păstreze intactă și să dăruiască românilor o vale sălbatică, de mare frumusețe, cu  valoare deosebită pentru animale și plante, desemnată sit protejat la nivel european (Natura 2000 Strei-Hațeg).  „Este al doilea caz câștigat în instanță prin care am reușit să salvăm de munte de la distrugere, prin excavare și  betonare*. Am reușit acest lucru arătând că studiul de evaluare adecvată elaborat de elaboratorul de mediu Iudita Vas omitea date esențiale, precum prezența vidrei (Vidra lutra). În plus, pârâții au încercat să inducă în eroare instanța arătând că în zona Râului Alb se poate construi.   Ne bucurăm că există încă multă integritatea în rândul instanțelor superioare de judecată, în contradicție cu modul trist în care instituțiile de mediu dau greș în a apăra natura! Cerem Ministerul Mediului să nu mai ignore dezastrul natural provocat de proiectele care nu aduc energie verde ci distrug natura”, a declarat Liviu Cioineag, directorul federației.

Cazul a durat circa doi ani, timp în care Coaliția Natura 2000, cu sprijinul WWF România și Grupul Milvus a mobilizat resursele umane și financiare considerabile pentru a salva râul.

Microhidrocentrale – bani aruncați pe apa sâmbetei!

 

Situaţia MHC-urilor în anul 2013:
–––––––––––––
În exploatare ……… 295 MHC cu 1077 GWh/an producţie proiectată
Nefuncţionale ……… 38 MHC cu 69 GWh/an producţie proiectată
În execuţie ………… 46 MHC cu 379 GWh/an producţie proiectată
–––––––––––––
TOTAL …………….. 379 MHC cu 1525 GWh/an producţie proiectată

*primul caz fiind al Râului Șucu –Olteana din în Munții Țarcu – Județul Caraș-Severin
Producţia efectivă realizată în anul 2013 de cele 295 MHC-uri funcţionale a fost de 460 GWh. Asta înseamnă ca în 2013 producţia în MHC-uri a reprezentat 0.7% din producţia României.

Potenţialul microhidroenergetic tehnic amenajabil (adică folosirea la maximum a tuturor pâraielor din România, indiferent dacă este rentabil economic sau nu) este de 4078 GWh/an.
Asta înseamnă că dacă distrugem toate cursurile de apă cu debite mici din România s-ar putea obţine la teoretic 6.2% din producţia totală. Merită?

Pentru toate formele de investiții private în energie verde, cetățenii României vor plăti din buzunarul propriu zeci de milioane de euro cumulați pe o perioadă de 15 ani, pe schema de certificate verzi. Acest fapt face ca din „MHC”  o formă foarte profitabila de investiție, astfel că investitorii care au distrus zeci de râuri din România vor deveni foarte bogați, chiar dacă au distrus mediul. Prețul va fi plătit de noi toți: râuri fără pești, zone naturale distruse, secetă!

Detalii tehnice despre caz:

Curtea de Apel Alba anunță pe 17 noiembrie 2017 că admite recursul nostru împotriva sentinţei nr. 1129/CA/2012 pronunţată de Tribunalul Hunedoara. Mai mult, magistrații au casat în tot şi rejudecând, au admis acţiunea formulata de Federația Coaliția Natura 2000 împotriva APM Hunedoara și au anulat decizia etapei de încadrare emisă Agenția de Protecție a Mediului Hunedoara, pentru proiectul Construire şi exploatare microhidrocentrale pe Râul Alb – beneficiar „SC Abi Automotion SRL Deva”.  Solutia este DEFINITIVĂ!

 De ce ne-am mobilizat pentru Râul Alb?

Dincolo de problema unui precedent primejdios cauzat de ilegalitățile comise până acum, Râul Alb este un caz reprezentativ pentru situația întregii biodiversități pe care România încă o mai are și care constituie o bază pentru viitor. Valea Râului Alb constituie o „perlă ascunsă” din patrimoniul natural al ţării, fiind o zonă conservată până acum aproape perfect din punct de vedere geomorfologic şi hidromorfologic. De la izvoarele de la peste 2000 m  până la aprox. 780 m altitudine nu există niciun drum de acces, iar pe cursul de apă nu sunt balastiere sau regularizări şi nici măcar nu s-a făcut plutărit în trecut. Valea este importantă şi din punct de vedere ştiinţific şi ar trebui conservată ca etalon.

 

                  Inline image 1

 

dsc_0739-iloveimg-converted

Federația Coaliția Natura 2000 România a organizat vineri, 11.11.2016, la Cluj, o conferință de presă prilejuită de derularea Sesiunii regionale de training pentru administratori de arii protejate.

Pe agenda conferinței de presă au fost introduse doua subiecte de importanță națională:

Sesiunea de traning pentru administratori de arii protejate, Cluj, 9-11 noiembrie 2016

Nerespectarea legislației din domeniul conservării biodiversității. Proiect de microhidrocentrală pe Valea Râului llva (Bistrița) și pe Raul Secuș, Mureș

Sesiunea a fost organizată în parteneriat cu Propark – Fundația pentru arii protejate și este prima dintr-o serie de trei sesiuni, menite să ofere administratorilor de arii protejate acces la pregătire continuă. Participanții, în număr de 19 persoane, sunt reprezentanți ai custodiilor și administrațiilor din zonele Centru și Nord-Vest: situri Natura 2000, parcuri naționale, agenții pentru protecția mediului. Pe parcursul a trei zile, trainerii Janos Mark Nagy (Societatea Carpatină Ardeleană – EKE – Satu Mare) și Mihai Togor (Asociația Aqua Crisius Oradea) au aprofundat prin exerciții de interpretare a legislației și prin studii de caz, implementarea legislației cadru a ariilor protejate și a directivelor SEA/EIA/EA in România. În ultima zi de desfășurare, expertul juridic Carmen Bîrzan a dezbătut cu participanții cazuri reale de proiecte și activități cu impact în ariile protejate, din prisma demersurilor juridice necesare. „Ariile naturale sunt cele mai bune dintre ultimele colțuri de natură. E tot ce ne-a mai rămas și reprezintă puntea care leagă comunitățile locale de conceptul de dezvoltare durabilă. Administratorul de arii protejate, alături de instituțiile de resort, joacă un rol foarte important în păstrarea integrității siturilor și a conservării biodiversității. Atunci când legislația nu este „stăpânită”, activitățile sau proiectele antropice pot distruge ireversibil aceste colțuri de natură”, a declarat Liviu Cioineag, directorul Federației Coaliția Natura 2000 România.

Sesiunea de traning s-a desfășurat prin proiectul „Să facem împreună legi pentru natură”, desfășurat de Federația Coaliția Natura 2000 în parteneriat cu Societatea Academică Română, Propark, și Societatea Ornitologică Română, cu finanțare de la Guvernul Elvețian prin contribuția la mecanismul româno-elvețian.

  1. Valea Râului Ilva este în pericol din cauza construcției unei microhidrocentrale

Federația Coaliția Natura 2000 condamnă modul de avizare a proiectului „Amenajare hidroenergetică – centrale hidroelectrice de mică putere pe râul Ilva, amonte de satul Lunca Ilvei”. Agenția pentru Protecția Mediului Bistrița-Năsăud a emis decizia de încadrare nr. 93/06.02.2012 fără să ia în calcul impactul asupra mediului. Iar acum, pentru tăierea unei suprafețe de pădure de 0,7242 ha pentru amplasarea aceleiași investiții hidroenergetice, s-a depus un alt proiect, „Scoaterea temporară din fondul forestier naţional a suprafeţei de 0,7242 ha teren forestier pentru Amenajare hidroenergetică Lunca Ilvei”, pentru care APM Bistrița-Năsăud a postat în 04.11.2016 un draft de decizie de încadrare. În mod abuziv, ambele decizii sunt fără evaluarea impactului asupra mediului, deși este de notorietate publică impactul masiv și ireversibil. Deși investiția a fost împărțită în două proiecte, în decizia pentru scoaterea din fondul forestier scrie: ”Proiectul nu are efect cumulativ cu alte proiecte existente în zonă”. Cu alte cuvinte, scrie că proiectul de scoatere din fondul forestier pentru amenajarea hidroenergetică nu are impact cumulativ cu amenajarea hidroenergetică propriu-zisă!
Legal ar fi fost, conform art. 5 din Metodologia aprobată prin Ordinul 135/2010, ca cele două proiecte, cel modificator și cel inițial, să fie acum evaluate cumulativ și, întrucât certitudinea lipsei impactului semnificativ este exclusă, decizia de încadrare să fie cu evaluarea impactului asupra mediului. Astfel și localnicii ar putea să-și spună într-o dezbatere publică părerea despre proiectul care le mutilează valea pe veci.
De asemenea atragem atenția că nu este o scoatere temporară din circuitul silvic, ci o scoatere definitivă mascată, pentru că nu este fezabil ca peste țeava îngropată să se planteze arbori care să edifice o pădure.  Deci scoaterea din circuitul silvic nu a fost încă aprobată, pădurea a fost deja tăiată pe traseul aducțiunii, după cum reiese din imagini luate în data de 05.10.2016.
Solicităm:

-verificarea legalității tăierii arborilor, care a avut loc pe traseul aducțiunii, pe valea Ilvei, amonte de Lunca Ilvei.
– solicităm revocarea deciziei de încadrare și impunerea de studii de evaluare adecvată și studii de impact cumulat.

Coaliția Natura 2000 va contesta scoaterea din fondul forestiere a supafeței de 0,7242 hectare, existând suspiciuni de nerespectare a prevederilor legale.

MHC pe Râul Secuș

Federația Coaliția Natura 2000 condamnă modul de avizare a proiectului „Amenajare hidroenergetică Secuș – Județul Mureș” – Beneficiar: S.C. BETONMIX S.R.L., Oradea Proiectant: S.C. 4C PROJECT CONSULTING S.R.L., Cluj-Napoca. APM Mureș a omis din etapa de încadrare studiul de evaluare adecvată, deși acesta fusese comandat de beneficiar. Studiul a relevat impact semnificativ negativ asupra speciilor protejate din Situl de Importanţă Comunitară ROSCI0019 „Călimani – Gurghiu.

Federația se va îndrepta legal împotriva instituției existând suspiciuni de abuz în serviciu.

Activitate finanțată prin proiectul „Să facem împreună legi pentru natură!”, co-finanțat printr-un grant din partea Elveției prin intermediul Contribuției Elvețiene pentru Uniunea Europeană extinsă

Acest articol nu reflectă neapărat poziția oficială a guvernului elvețian. Responsabilitatea pentru conținutul acestuia este asumată de Federația Coalția Natura2000 România.

 

 

img_6809

Către: Garda Forestieră Cluj

Stopați distrugerea văii Ilvei

CD

Contact Campaign Creator

Campanie inițiată de
Calin Dejeu
Stopați distrugerea văii Ilvei

Agenția pentru Protecția Mediului Bistrița-Năsăud a emis decizia de încadrare nr. 93/06.02.2012 pentru proiectul „Amenajare hidroenergetică – centrale hidroelectrice de mică putere pe râul Ilva, amonte de satul Lunca Ilvei”. Iar acum, pentru tăierea unei suprafețe de pădure de 0,7242 ha pentru amplasarea aceleiași investiții hidroenergetice, s-a depus un alt proiect, „Scoaterea temporară din fondul forestier naţional a suprafeţei de 0,7242 ha teren forestier pentru Amenajare hidroenergetică Lunca Ilvei”, pentru care APM Bistrița-Năsăud a postat în 04.11.2016 un draft de decizie de încadrare. În mod abuziv, ambele decizii sunt fără evaluarea impactului asupra mediului, deși este de notorietate publică impactul masiv și ireversibil al acestui tip de investiții, numite uzual microhidrocentrale.
Avem deci o singură investiție care a fost înpărțită în două proiecte. Absolut eronat este faptul că în decizia pentru scoaterea din fondul forestier scrie: ”Proiectul nu are efect cumulativ cu alte proiecte existente în zonă”. Cu alte cuvinte, scrie că proiectul de scoatere din fondul forestier pentru amenajarea hidroenergetică nu are impact cumulativ cu amenajarea hidroenergetică propriu-zisă!
Legal ar fi fost, conform art. 5 din Metodologia aprobată prin Ordinul 135/2010, ca cele două proiecte, cel modificator și cel inițial, să fie acum evaluate cumulativ și, întrucât certitudinea lipsei impactului semnificativ este exclusă, decizia de încadrare să fie cu evaluarea impactului asupra mediului. Astfel și localnicii ar putea să-și spună într-o dezbatere publică părerea despre proiectul care le mutilează valea pe veci.
De asemenea atragem atenția că nu este o scoatere temporară din circuitul silvic, ci o scoatere definitivă mascată, pentru că nu este fezabil ca peste țeava îngropată să se planteze arbori care să edifice o pădure.
Dar cel mai grav este faptul că, deși decizia de încadrare din 2016 nu este deocamdată decât un draft supus consultării publice, fără nicio valoare legală, deci scoaterea din circuitul silvic nu a fost încă aprobată, pădurea a fost deja tăiată pe traseul aducțiunii, după cum reiese din imagini luate în data de 05.10.2016.
Vă solicităm să verificați legalitatea tăierii arborilor, care a avut loc pe traseul aducțiunii, pe valea Ilvei, amonte de Lunca Ilvei.
Vă solicităm, de asemenea, să nu avizați scoaterea din fondul forestiere a supafeței de 0,7242 hectare pentru o nouă agresiune ilegală asupra unei văi carpatine.

De ce este important?

Pentru că distrugerea pădurilor și râurilor carpatine a luat proporții apocaliptice și nu ne mai putem permite pierderea niciunei văi. Pentru că pierderea patrimoniului natural este, spre deosebire de pierderile din alte domenii, un proces ireversibil. Ilegalitățile masive din domeniul mediului nu mai pot fi tolerate.

Petitia poate fi semnata aici: https://campaniamea.de-clic.ro/petitions/stopati-distrugerea-vaii-ilvei

 

large_img_646-490x330
Peste două săptămâni activiștii de mediu de la Federația Coaliția Natura 2000 află dacă au reușit să convingă instanța că lucrările energetice de pe Râul Alb din Retezat trebuie oprite.
 
Magistrații de la Curtea de Apel Alba Iulia au amânat pentru data de 17 noiembrie pronunțarea în dosarul în care Federaţia Coaliţia Natura 2000 România a dat în judecată Agenţia pentru Protecţia Mediului şi SC ABI Automotion SRL, executantul proiectului. Tribunalul Hunedoara, prima instanță sesizată, a respins cererea activiștilor de mediu, dar aceștia au atacat cu recurs sentința la Curtea de Apel Alba Iulia.
De precizat că Federaţia Coaliţia Natura 2000 România a dat în judecată Agenţia pentru Protecţia Mediului şi SC ABI Automotion SRL, executantul proiectului. Proiectul de construire și exploatare de microhidrocentrale pe Râul Alb, județul Hunedoara a fost încă de la început unul dintre cele mai controversate şi constă în construirea, exploatarea şi racordarea la sistemul energetic naţional a microhidrocentralei de pe Râul Alb, beneficiar fiind SC Abi Automotion SRL Deva. Autorizaţia de construire a fost emisă de Consiliul Judeţean Hunedoara în decembrie 2013, iar termenul de execuţie este de 36 de luni. Proiectul a fost demarat în 15 iulie 2014 şi ar fi trebuit să fie finalizat în 15 iulie 2017.
De asemenea, spun informaţiile oficiale, în zonă există un al doilea proiect în lucru, care presupune construirea de locuinţe de serviciu şi birouri, beneficiarul fiind SC Abi Ecoacvacultura SRL, tot din Deva, care a primit autorizaţie de construire de la Primăria comunei Sălaşu de Sus, în septembrie 2014. Termenul de execuţie este de 36 de luni, iar lucrările au început în septembrie 2014. La finalul proiectului, în zonă ar trebui să fie construite trei microhidrocentrale, o pescărie, o zonă de procesare peşte, un imobil cu locuinţe şi birouri. Agenţia de Protecţie a Mediului Hunedoara a fost acţionată în judecată de Federația Coaliția Natura 2000, pentru că ar fi dat undă verde unui proiect privat hidroenergetic într-o arie naturală protejată din Munții Retezat.
 WWF- România și Federația Coaliția Natura 2000 România au avertizat că Râul Alb, situat în Geoparcul Dinozaurilor Ţara Haţegului şi în situl Natura 2000 Strei-Haţeg, este pe punctul de a fi distrus prin proiectul “Construire  şi Exploatare de Microhidrocentrale pe Râul Alb” al S.C. ABI AUTOMOTION S.R.L.. Activiştii de mediu vorbesc despre un “cumul de avize flagrant ilegale, incluzând scoaterea ilegală de teren din circuitul silvic, iar  Federația Coaliția ONG Natura 2000 a solicitat în instanță anularea proiectului, însă nu a avut câştig de cauză.
Pe de altă parte, reprezentanţii Agenţiei de Protecţie a Mediului Hunedoara i-au acuzat pe activiştii de mediu de la Federaţia Coaliţia Natura 2000 că au citat trunchiat articolul de lege pe care se bazează când formulează acuzaţiile. 
http://gazetadedimineata.ro/actualitate/invinge-mediul-proiectul-energetic-de-pe-raul-alb-transat-peste-doua-saptamani/
maxresdefault
Ultimele păduri virgine ale Europei, ultimele ecosisteme naturale neatinse de expansiunea omului, multitudini de specii indigene- toate sunt in pericol! Tăieri ilegale de pădure, investiții și activități care distrug ireversibil natura – toate acestea risca sa genereze o criza ecologica cu consecinte grave la nivelul intregului continent. Ariile Naturale Protejate, nu pot ramane protejate doar pe hârtie! Fără masuri concrete, natura nu va avea nicio șansă în lupta cu economia și dezvoltarea societății.
 Un efort sustinut al societatii civile a avut ca rezultat campania „CARPATII, PLAMANUL EUROPEI”. Programată pentru a capta atentia publicului cel putin jumatate de an, cu evenimente, dezbateri in direct la televiziune, actiuni in ariile naturale protejate, intalniri si materiale informative in presa si social media.
Câteva case de producție de film, fotografi si operatori pasionați au pus la dispoziția campaniei, voluntar, zeci de ore de filmare din ariile naturale protejate, din care s-au realizat 180 de videoclipuri care vor fi difuzate atat de TVR cat si in mediul on-line. Vocea campaniei, cea a realizatoarei Carmen Movileanu, este aceeasi voce care ani de-a randul a cucerit publicul TELEENCICLOPEDIEI, cea mai veche si mai cunoscuta emisiune a postului public de televiziune. De asemenea, alaturi de specialisti, ong-isti, administratori ai ariilor naturale protejate, sunt prezenti in campanie si artisti, personalitati din diferite alte domenii, oameni care au inteles importanta protectiei naturii salbatice din Romania.
Campania este initiata de AAANP – Asociatia Administratorilor de Arii Naturale protejate in parteneriat cu Televiziunea Romana, cu sprijinul WWF – Romania si al Coalitiei Natura 2000, sub patronajul Ministerului Mediului, Apelor si Padurilor.
Obiectivul campaniei constă în imbunatatirea legislatiei, finantarea parcurilor nationale si naturale si a siturilor Natura 2000, precum si sensibilizarea opiniei publice referitor la protectia padurilor, a ariilor naturale protejate, a speciilor aflate in pericol. Mai exact, este foarte important sa se ajunga ca trei sferturi din ecosistemele naturale sa fie in protectie integrala in parcurile nationale (conform recomandarilor IUCN) dar si sa se prevada un capitol in cadrul bugetului de stat
destinat ariilor naturale protejate.
”Avem 30 de parcuri nationale si naturale, cele mai valoroase din Europa ca diversitate biologica. Din pacate bugetul lor anual se apropie undeva de pretul a 3 m de autostrada. Grav, trist. Cu siguranta unii se gandesc ca muntii cu padurile lor sunt acolo unde sunt de mii de ani si ca nu au nevoie de mai mult. Nu e asa. La nivel planetar, din punctul de vedere al naturii, deja traim pe datorie.” Pentru prima data vom afla adevarul din spatele multelor povesti vehiculate in spatiul public in ultimul timp, date concrete, imagini si testimoniale, vom afla cat, unde si cand s-au taiat padurile in ariile naturale protejate, dar si cat de corecte sunt evaluarile faunei realizate in fondurile de vanatoare”. AIMEE d ALBON.
”Protectia naturii pare a fi un subiect simplu, toti ne dorim sa nu se mai taie padurile, sa nu se mai distruga albiile raurilor, sa nu mai fie braconate animalele. Dar atunci cand intri in hatisul legislativ, administrativ si economic in care sunt prinse si se zbat ariile naturale protejate de la noi, iti dai seama ca suntem foarte departe de cum ar trebui sa fie. Vom incerca sa facem putina lumina in acest hatis
si sa vedem care sunt solutiile si cine trebuie sa le aplice”, MARIAN VOICU, TVR 1.
Incepand din 28 octombrie 2016, de la ora 21, TVR1 va gazdui saptamanal o dezbatere publica in direct, cu public de specialitate, in care vor fi abordate principalele probleme cu care se confrunta ariile naturale protejate : subfinantarea, impactul dezvoltarii localitatilor, exploatarea raurilor de munte,
taierile ilegale de padure, braconajul si vanatoarea excesiva.
Prima editie ii are ca invitati pe: Ion Militaru si Hegyi Barna – AAANP, Dan Hulea, SOR, Cristi Papp – WWF, Charlie Otley, Ivan Patzaichin, activistii Greenpeace, Liviu Cioineag  – Coalitia Natura 2000.
Ecoturism_romanesc_2

Brașov,11.10.2016 Coaliția Natura 2000 România, o federație reprezentativă pentru societatea civilă implicată în conservarea biodiversității din România, monitorizează procesul decizional din Parlament, pentru a amenda propunerile cu impact asupra legislației din domeniul mediului.

Încă din iarna acestui an, propunerile de modificare şi completare a Legii vânătorii şi a protecției fondului cinegetic nr.407/2006 au produs nemulțumiri în rândul custozilor și administratorilor de arii naturale protejate, dar și a organizațiilor de ecoturism. În aprilie 2016, Coaliția Natura 2000 s-a alăturat poziției AGVPS și a altor organizații, pentru susținerea unor reglementări fundamentate asupra numărului de câini de la stână.

In lunile septembrie și octombrie, au fost identificate pe ordinea de zi a ședințelor celor două comisii, Comisia de agricultură, silvicultură și servicii specifice, respectiv a Comisiei de mediu și echilibru ecologic, industrie alimentară și servicii specifice, circa 10 inițiative care se concentrează – majoritatea – pe articolul 23 aliniatele (1) lit.c) şi k) din Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic. Jumătate din ele au o justificare realizată sub formă de copy-paste, având text copiat integral sau parțial unul după celălalt.

 

În majoritatea proiectelor propuse, justificarea eliminării acestor aliniate este lipsită de date, cercetări sau studii, având un caracter general, cu exprimări retorice.

 

Dat fiind că legislația sanitar-veterinară în vigoare referitoare la numărul de câini și condițiile de deținere oricum nu este respectată, considerăm că nu este necesar o relaxare a cadrului legal, ci o întărire a lui.

Slaba implementare a legislației, numărul și așa mare de câini de la stână au un efect repelent asupra turiștilor și sabotează activităților de ecoturism, prin care se bazează dezvoltarea durabilă comunităților din siturile protejate.

 

În plus, impactul asupra lanțului trofic și a echilibrului cinegetic poate fi major, prin faptul că hoinarii atacă erbivorele, iar uneori puii speciilor carnivore protejate prin lege. Este notabilă

pierderea unui zimbru (Bison bonasus) introdus în sălbăticie prin programul de rewilding al WWF, în toamna anului trecut, în Munții Țarcu, din cauza câinilor hoinari. Susținem, în schimb, drept obligatorie impunerea raselor ciobănești pentru folosință în păstorit.

Din aceste considerente, considerăm că actualele reglementări sunt arhisuficiente și cu siguranță nu sunt oportune alocări suplimentare pentru numărul de câini ce conduc turmele pe timpul zilei, întrucât ursul, lupul şi eventual râsul, specii cu activitatea nocturnă, sunt retrase în locuri liniştite de odihnă şi nu atacă animalele domestice aflate pe pășuni.

 

In demersul nostru suntem susținuți de urmatoarele organizații din domeniul ecoturismului:

 

  1. Asociația de Ecoturism din România
  2. SC Eco Transilvania SRL/Programul Apuseni Experience
  3. Asociația EcoLogic Baia Mare
  4. Asociația Explorer filiala Arad

 

Federația Coaliția Natura 2000 România, Liviu Cioineag, director executiv, office@natura2000.ro

 

Activitate finanțată prin proiectul „Să facem împreună legi pentru natură!”, co-finanțat printr-un grant din partea Elveției prin intermediul Contribuției Elvețiene pentru Uniunea Europeană extinsă, aprilie 2016 – martie 2017, având o finanțare totală de 65.816,00 CHF, dintre care 59.216,00 CHF reprezintă finanțare nerambursabilă și 6.600,00 CHF contribuția proprie.

Acest articol nu reflectă neapărat poziția oficială a guvernului elvețian. Responsabilitatea pentru conținutul acestuia este asumată de Federația Coalția Natura2000 România.